Similarități între Parte de propoziție și Pronume relativ
Parte de propoziție și Pronume relativ au 22 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adjectiv pronominal, Atribut, Categorie gramaticală, Caz (gramatică), Complement direct, Complement indirect, Declinare, Gen gramatical, Gramatică, Ion Creangă, Limba franceză, Limba maghiară, Limba română, Limba sârbă, Limbă (comunicare), Număr (gramatică), Numeral, Propoziție completivă directă, Propoziție gramaticală, Propoziție subordonată, Sintaxă, Substantiv.
Adjectiv pronominal
În gramatica tradițională, prin termenul adjectiv pronominal se înțelege un determinant căruia îi corespunde de regulă un pronume.
Adjectiv pronominal și Parte de propoziție · Adjectiv pronominal și Pronume relativ ·
Atribut
În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.
Atribut și Parte de propoziție · Atribut și Pronume relativ ·
Categorie gramaticală
În lingvistică, termenul categorie gramaticală se găsește cu accepțiuni mai mult sau mai puțin largi în literaturile de specialitate în diferite limbi, uneori și în literatura de aceeași limbă la diferiți autori, ba chiar și la unul și același autor.
Categorie gramaticală și Parte de propoziție · Categorie gramaticală și Pronume relativ ·
Caz (gramatică)
În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Caz (gramatică) și Parte de propoziție · Caz (gramatică) și Pronume relativ ·
Complement direct
În gramatica tradițională, complementul direct este partea de propoziție care exprimă ființa sau lucrul asupra căruia se răsfrânge direct o acțiune exercitată de cele mai multe ori de un verb, sau lucrul rezultat dintr-o acțiuneConstantinescu-Dobridor 1998, articolul Dubois 2002, p. 332.
Complement direct și Parte de propoziție · Complement direct și Pronume relativ ·
Complement indirect
În sintaxa tradițională a unor limbi, complementul indirect, numit și obiect indirect sau complement de obiect indirect, este o parte de propoziție secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutuluiAvram 1997, p. 374–379.
Complement indirect și Parte de propoziție · Complement indirect și Pronume relativ ·
Declinare
În morfologie, declinarea este schimbarea formei părților de vorbire nominale (determinanți abstracți, substantiv, adjectiv, numeral și pronume) cu scopul de a exprima, în funcție de limbă, diferitele genuri, numere și cazuri.
Declinare și Parte de propoziție · Declinare și Pronume relativ ·
Gen gramatical
În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.
Gen gramatical și Parte de propoziție · Gen gramatical și Pronume relativ ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Gramatică și Parte de propoziție · Gramatică și Pronume relativ ·
Ion Creangă
Ion Creangă a fost un scriitor, dascăl și diacon român.
Ion Creangă și Parte de propoziție · Ion Creangă și Pronume relativ ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Limba franceză și Parte de propoziție · Limba franceză și Pronume relativ ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Limba maghiară și Parte de propoziție · Limba maghiară și Pronume relativ ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Limba română și Parte de propoziție · Limba română și Pronume relativ ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Limba sârbă și Parte de propoziție · Limba sârbă și Pronume relativ ·
Limbă (comunicare)
Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.
Limbă (comunicare) și Parte de propoziție · Limbă (comunicare) și Pronume relativ ·
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Număr (gramatică) și Parte de propoziție · Număr (gramatică) și Pronume relativ ·
Numeral
În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.
Numeral și Parte de propoziție · Numeral și Pronume relativ ·
Propoziție completivă directă
Propoziția completivă directă este o propoziție subordonată, având la nivel de frază rolul complementului direct pe lângă propoziția regentă.
Parte de propoziție și Propoziție completivă directă · Pronume relativ și Propoziție completivă directă ·
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Parte de propoziție și Propoziție gramaticală · Pronume relativ și Propoziție gramaticală ·
Propoziție subordonată
În sintaxa tradițională, propoziția subordonată, numită și dependentă, este o propoziție fără autonomie gramaticală, cu înțeles insuficient, care îndeplinește într-o frază o funcție analogă cu cea a unei părți de propoziție.
Parte de propoziție și Propoziție subordonată · Pronume relativ și Propoziție subordonată ·
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Parte de propoziție și Sintaxă · Pronume relativ și Sintaxă ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Parte de propoziție și Substantiv · Pronume relativ și Substantiv ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Parte de propoziție și Pronume relativ
- Ceea ce au în comun cu Parte de propoziție și Pronume relativ
- Similarități între Parte de propoziție și Pronume relativ
Comparație între Parte de propoziție și Pronume relativ
Parte de propoziție are 69 de relații, în timp ce Pronume relativ are 51. Așa cum au în comun 22, indicele Jaccard este 18.33% = 22 / (69 + 51).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Parte de propoziție și Pronume relativ. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: