Similarități între Parte de vorbire și Propoziție gramaticală
Parte de vorbire și Propoziție gramaticală au 18 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adjectiv, Adverb, Complement, Conjuncție, Frază, Gramatică, Infinitiv, Interjecție, Limba franceză, Limba română, Mod (gramatică), Nume predicativ, Parte de propoziție, Predicat, Semantică, Sintaxă, Substantiv, Verb.
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Adjectiv și Parte de vorbire · Adjectiv și Propoziție gramaticală ·
Adverb
În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.
Adverb și Parte de vorbire · Adverb și Propoziție gramaticală ·
Complement
Termenul complement (din cuvântul latinesc complementum, cu sensul general „ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi”) folosit în sintaxă denumește o parte din părțile de propoziție subordonate altora.
Complement și Parte de vorbire · Complement și Propoziție gramaticală ·
Conjuncție
În gramatică, conjuncția este un cuvânt sau un grup de cuvinte care leagă între ele două tipuri de entități: în cadrul propoziției – unități sintactice cu aceeași funcție și același rang sintactic, coordonate între ele, iar în cadrul frazei – propoziții cu aceeași funcție sau cu funcții diferite, în acest din urmă caz, una fiind subordonată celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, pp. 127–128.
Conjuncție și Parte de vorbire · Conjuncție și Propoziție gramaticală ·
Frază
În lingvistica română, în domeniul sintaxei, termenul frază denumește o entitate sintactică ce unește cel puțin două propoziții independente și stabilește între ele un raport de coordonare sau de subordonareBidu-Vrănceanu 1997, p..209.
Frază și Parte de vorbire · Frază și Propoziție gramaticală ·
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Gramatică și Parte de vorbire · Gramatică și Propoziție gramaticală ·
Infinitiv
În numeroase limbi, modul infinitiv este o formă a verbelor prin care se denumește acțiunea exprimată de acestea într-o manieră generală, în general fără a preciza timpul, numărul sau persoana.
Infinitiv și Parte de vorbire · Infinitiv și Propoziție gramaticală ·
Interjecție
În gramatica tradițională, interjecția este o parte de vorbire neflexibilă folosită de obicei exclamativ, care exprimă o senzație, un sentiment, o stare fizică sau sufletească, o manifestare de voință, un îndemn, o chemare etc.
Interjecție și Parte de vorbire · Interjecție și Propoziție gramaticală ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Limba franceză și Parte de vorbire · Limba franceză și Propoziție gramaticală ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Limba română și Parte de vorbire · Limba română și Propoziție gramaticală ·
Mod (gramatică)
În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.
Mod (gramatică) și Parte de vorbire · Mod (gramatică) și Propoziție gramaticală ·
Nume predicativ
În gramaticile tradiționale ale limbii române, termenul „nume predicativ” denumește una din părțile componente ale predicatului nominal, cealaltă fiind un verb copulativ.
Nume predicativ și Parte de vorbire · Nume predicativ și Propoziție gramaticală ·
Parte de propoziție
În gramatica tradițională sunt numite părți de propoziție cuvintele sau grupurile de cuvinte care, în cadrul unei propoziții, fie independentă sau făcând parte dintr-o frază, ocupă funcții sintactice și sunt legate între ele prin raporturi sintacticeConstantinescu-Dobridor 1989, articolul.
Parte de propoziție și Parte de vorbire · Parte de propoziție și Propoziție gramaticală ·
Predicat
În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.
Parte de vorbire și Predicat · Predicat și Propoziție gramaticală ·
Semantică
Semantica (din limba greacă: σημαντικός, semantikós.
Parte de vorbire și Semantică · Propoziție gramaticală și Semantică ·
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Parte de vorbire și Sintaxă · Propoziție gramaticală și Sintaxă ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Parte de vorbire și Substantiv · Propoziție gramaticală și Substantiv ·
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Parte de vorbire și Propoziție gramaticală
- Ceea ce au în comun cu Parte de vorbire și Propoziție gramaticală
- Similarități între Parte de vorbire și Propoziție gramaticală
Comparație între Parte de vorbire și Propoziție gramaticală
Parte de vorbire are 64 de relații, în timp ce Propoziție gramaticală are 78. Așa cum au în comun 18, indicele Jaccard este 12.68% = 18 / (64 + 78).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Parte de vorbire și Propoziție gramaticală. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: