Similarități între Partizanii iugoslavi și Slovenia
Partizanii iugoslavi și Slovenia au 21 lucruri în comun (în Uniunpedie): Al Doilea Război Mondial, Armata Populară Iugoslavă, Bosnia și Herțegovina, Croația, Germania Nazistă, Iosip Broz Tito, Italia, Italia fascistă, Limba macedoneană, Limba sârbocroată, Limba slovenă, Ljubljana, Maribor, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Peninsula Istria, Regatul Iugoslaviei, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Ruptura dintre Tito și Stalin, Serbia, Triest, Wehrmacht.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Partizanii iugoslavi · Al Doilea Război Mondial și Slovenia ·
Armata Populară Iugoslavă
Soldați iugoslavi în Sinai, parte a UNEF, 1957 Armata Populară Iugoslavă (în – JNA) a fost principala forță armată a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia.
Armata Populară Iugoslavă și Partizanii iugoslavi · Armata Populară Iugoslavă și Slovenia ·
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Bosnia și Herțegovina și Partizanii iugoslavi · Bosnia și Herțegovina și Slovenia ·
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Croația și Partizanii iugoslavi · Croația și Slovenia ·
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Germania Nazistă și Partizanii iugoslavi · Germania Nazistă și Slovenia ·
Iosip Broz Tito
Iosip Broz Tito (nume la naștere Josip Broz; în chirilica sârbo-croată: Јосип Броз Тито) a fost un revoluționar comunist iugoslav și om de stat.
Iosip Broz Tito și Partizanii iugoslavi · Iosip Broz Tito și Slovenia ·
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Italia și Partizanii iugoslavi · Italia și Slovenia ·
Italia fascistă
Imperiul colonial italian: Italia fascistă în perioada de maximă întindere Istoria Italiei fasciste (perioadă pentru care se folosește uneori expresia cei douăzeci de ani fasciști sau mai simplu cei douăzeci de ani) se referă la perioada din istoria Italiei cuprinsă între momentul cuceririi puterii de către Benito Mussolini până la sfârșitul dictaturii sale (26 iulie 1943).
Italia fascistă și Partizanii iugoslavi · Italia fascistă și Slovenia ·
Limba macedoneană
Limba macedoneană (македонски) este o limbă indo-europeană, membră a grupului sudic al limbilor slave, înrudită îndeaproape cu limba bulgară.
Limba macedoneană și Partizanii iugoslavi · Limba macedoneană și Slovenia ·
Limba sârbocroată
Limba sârbocroată este un termen de specialitate creat de lingviști sârbi și croați pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.
Limba sârbocroată și Partizanii iugoslavi · Limba sârbocroată și Slovenia ·
Limba slovenă
Limba slovenă (slovenščina sau slovenski jezik) este o limba indo-europeană din ramura limbilor slave sudice.
Limba slovenă și Partizanii iugoslavi · Limba slovenă și Slovenia ·
Ljubljana
Ljubljana (în, în) este capitala Sloveniei și în același timp, cel mai mare oraș din țară.
Ljubljana și Partizanii iugoslavi · Ljubljana și Slovenia ·
Maribor
Maribor (în) este al doilea oraș ca mărime din Slovenia.
Maribor și Partizanii iugoslavi · Maribor și Slovenia ·
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (în engleză: North Atlantic Treaty Organization, NATO; în franceză: Organisation du traité de l'Atlantique nord, OTAN), cunoscută și ca Alianța Atlanticului de Nord, este o alianță politico-militară ce reunește 31 de țări din Europa și America de Nord.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Partizanii iugoslavi · Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Slovenia ·
Peninsula Istria
Peninsula Istria se află în nordul Mării Adriatice, între golful Trieste la vest și golful Kvarner la est.
Partizanii iugoslavi și Peninsula Istria · Peninsula Istria și Slovenia ·
Regatul Iugoslaviei
Regatul Iugoslaviei a fost regatul slavilor de sud din nord-vestul Balcanilor, care a existat începând cu sfârșitul Primului Război Mondial, până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.
Partizanii iugoslavi și Regatul Iugoslaviei · Regatul Iugoslaviei și Slovenia ·
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.
Partizanii iugoslavi și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și Slovenia ·
Ruptura dintre Tito și Stalin
Ruptura dintre Tito și Stalin a fost un conflict între liderii RFS Iugoslavia și URSS, care în 1948 a dus la expulzarea Iugoslaviei din Biroul Comunist de Informații (Cominform).
Partizanii iugoslavi și Ruptura dintre Tito și Stalin · Ruptura dintre Tito și Stalin și Slovenia ·
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Partizanii iugoslavi și Serbia · Serbia și Slovenia ·
Triest
Triest (în, latină Tergeste, slovenă și croată Trst, germană Triest) este un oraș în nord-estul Italiei, capitală a regiunii Friuli-Venezia Giulia și a provinciei Trieste.
Partizanii iugoslavi și Triest · Slovenia și Triest ·
Wehrmacht
''Imagine 1 - Wehrmacht'' --- Steagul infanteriei germane din wehrmacht, 1938. Wehrmacht ("Forță de apărare", cuvânt de origină germană, pronunție) a fost numele oficial al forțelor armate ale Germaniei naziste între 1935 și 1945.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Partizanii iugoslavi și Slovenia
- Ceea ce au în comun cu Partizanii iugoslavi și Slovenia
- Similarități între Partizanii iugoslavi și Slovenia
Comparație între Partizanii iugoslavi și Slovenia
Partizanii iugoslavi are 72 de relații, în timp ce Slovenia are 458. Așa cum au în comun 21, indicele Jaccard este 3.96% = 21 / (72 + 458).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Partizanii iugoslavi și Slovenia. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: