Similarități între Petru Rareș și Ștefan cel Mare
Petru Rareș și Ștefan cel Mare au 40 lucruri în comun (în Uniunpedie): Alexandru cel Bun, Alexandru D. Xenopol, Baia, Suceava, Bogdan al III-lea, Boier, Brașov, Brăila, Dinastia Mușatinilor, Domn, Țara de Jos, Țara Românească, Ștefan cel Mare, Ștefan Lăcustă, Feudă, Galiția, Grigore Ureche, Hârlău, Hrisov, Iași, Imperiul Otoman, Letopisețul Țării Moldovei, Lista domnilor Moldovei, Maria Rareș, Mănăstire, Mănăstirea Voroneț, Munții Carpați, Muntele Athos, Nicolae Iorga, Nistru, Pocuția, ..., Principatul Moldovei, Regatul Poloniei (1385-1569), Regatul Ungariei (1000–1538), Roman, România, Sigismund I al Poloniei, Suceava, Tătari, Tighina, Transilvania, Viena. Extinde indicele (10 Mai Mult) »
Alexandru cel Bun
Alexandru cel Bun a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432.
Alexandru cel Bun și Petru Rareș · Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare ·
Alexandru D. Xenopol
Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași – d. 27 februarie 1920, București) a fost un istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român.
Alexandru D. Xenopol și Petru Rareș · Alexandru D. Xenopol și Ștefan cel Mare ·
Baia, Suceava
Baia (Moldvabánya,, Civitas Moldaviae) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Suceava, Moldova, România.
Baia, Suceava și Petru Rareș · Baia, Suceava și Ștefan cel Mare ·
Bogdan al III-lea
Bogdan al III-lea cel Orb a fost domn al Moldovei între 2 iulie 1504 și 20 aprilie 1517.
Bogdan al III-lea și Petru Rareș · Bogdan al III-lea și Ștefan cel Mare ·
Boier
Boieri ruși într-o pictură de Andrei Riabușkin (1861–1904) Marele Vornic al Țării Românești, boierul Șerban Grădișteanu, într-o pictură de Gheorghe Tattarescu (1818-1894) Boierul era un mare stăpân de pământ care deținea și o funcție înaltă în stat; nobil, persoană din aristocrația feudală est-europeană.
Boier și Petru Rareș · Boier și Ștefan cel Mare ·
Brașov
Brașov (în, în dialectul săsesc Kruhnen, în, în, Brassovia) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.
Brașov și Petru Rareș · Brașov și Ștefan cel Mare ·
Brăila
Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
Brăila și Petru Rareș · Brăila și Ștefan cel Mare ·
Dinastia Mușatinilor
Mușatinii sunt una dintre cele mai importante dinastii domnitoare a Moldovei.
Dinastia Mușatinilor și Petru Rareș · Dinastia Mușatinilor și Ștefan cel Mare ·
Domn
Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești Domnul era conducătorul statului, în Țara Românească și în Moldova, în timpul Evului mediu.
Domn și Petru Rareș · Domn și Ștefan cel Mare ·
Țara de Jos
Principatului Moldovei. Țara de Jos (sau Moldova de Jos) a fost una dintre cele trei regiuni geografico-culturale ale Principatului Moldovei, care s-a întins pe cel mai dens populat teritoriu, jucând rolul principal în structura administrativ-teritorială a principatului.
Petru Rareș și Țara de Jos · Ștefan cel Mare și Țara de Jos ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Petru Rareș și Țara Românească · Ștefan cel Mare și Țara Românească ·
Ștefan cel Mare
Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.
Petru Rareș și Ștefan cel Mare · Ștefan cel Mare și Ștefan cel Mare ·
Ștefan Lăcustă
Ștefan Lăcustă a fost domn al Moldovei (18 septembrie 1538 - decembrie 1540).
Petru Rareș și Ștefan Lăcustă · Ștefan Lăcustă și Ștefan cel Mare ·
Feudă
Țăranii aduc dijma nobillului Feudă (it. feudo, lat. feudum, fr: seigneurie), termen uzual în evul mediu, prin care se înțelege, moșie, domeniu, provincie pe care vasalul o primea în stăpânire de la seniorul său, în schimbul anumitor obligații și pe care o lucra cu țăranii iobagi, Proprietate funciară sau venit fix, primit de un vasal de la seniorul său în schimbul recunoașterii suzeranității acestuia, pentru faptul că îi păstra credință și se obliga să-i presteze anumite servicii.
Feudă și Petru Rareș · Feudă și Ștefan cel Mare ·
Galiția
Galiția (în, pronunțat; în; în) este o regiune istorică și geografică ce se întinde pe ceea ce este astăzi sud-estul Poloniei și vestul Ucrainei, și care multă vreme a făcut parte din Uniunea Polono-Lituaniană.
Galiția și Petru Rareș · Galiția și Ștefan cel Mare ·
Grigore Ureche
Facsimil Letopisețul Țării Moldovei Grigore Ureche (n. cca. 1590 – d. 1647) a fost primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat.
Grigore Ureche și Petru Rareș · Grigore Ureche și Ștefan cel Mare ·
Hârlău
Hârlău este un oraș în județul Iași, Moldova, România, format din localitatea componentă Hârlău (reședința), și din satul Pârcovaci.
Hârlău și Petru Rareș · Hârlău și Ștefan cel Mare ·
Hrisov
Hrisov este denumirea care se dădea în Evul Mediu unui act domnesc, emis în Țara Românească, Moldova și în alte țări, care servea ca titlu de proprietate, de privilegiu etc.
Hrisov și Petru Rareș · Hrisov și Ștefan cel Mare ·
Iași
Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Iași și Petru Rareș · Iași și Ștefan cel Mare ·
Imperiul Otoman
Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.
Imperiul Otoman și Petru Rareș · Imperiul Otoman și Ștefan cel Mare ·
Letopisețul Țării Moldovei
Fragment din Letopisețul Țării Moldovei, 1642 Letopisețul Tarii Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viața domnilor careia scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă este o lucrare descriptivă și epică elaborată de către Grigore Ureche între (1642 - 1647), ce se referă la principalele evenimente istorice care s-au produs în Principatul Moldovei, între anii de domnie ai lui Dragoș I și Aron Vodă (1359 - 1594), adică pe o perioadă totală de 235 de ani, constituind în acest fel un izvor istoric foarte util. Portretul lui Ștefan cel Mare, după letopiseț: La baza Letopisețului au stat o serie de lucrări cunoscute de Grigore Ureche: Cronica lui Ștefan cel Mare, Cronicele lui Macarie, Eftimie și Azarie, a lui Marcin Bielski, Letopisețul moldovenesc de Eustratie Logofătul, Cosmografia de Gerardus Mercator, Cronici ale lui Constantin Manasses, etc.
Letopisețul Țării Moldovei și Petru Rareș · Letopisețul Țării Moldovei și Ștefan cel Mare ·
Lista domnilor Moldovei
Aceasta este lista completă a domniilor în Moldova de la descălecatul lui Dragoș, până la Alexandru Ioan Cuza, prin care se realizează unirea din 1859 cu Țara Românească.
Lista domnilor Moldovei și Petru Rareș · Lista domnilor Moldovei și Ștefan cel Mare ·
Maria Rareș
Maria Rareș - cunoscută și ca Răreșoaia - a fost o persoană nedocumentată istoric, mamă a domnitorului Petru Rareș, presupus fiu natural al acesteia cu Ștefan cel Mare.
Maria Rareș și Petru Rareș · Maria Rareș și Ștefan cel Mare ·
Mănăstire
O mănăstire (din limba greacă μοναστήριον, monastērion - "locuință izolată") este un așezământ religios în care trăiesc, după anumite reguli ascetice, călugări sau călugărițe, sau un ansamblu de clădiri care alcătuiesc un astfel de așezământ.
Mănăstire și Petru Rareș · Mănăstire și Ștefan cel Mare ·
Mănăstirea Voroneț
Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi localitate componentă a orașului Gura Humorului.
Mănăstirea Voroneț și Petru Rareș · Mănăstirea Voroneț și Ștefan cel Mare ·
Munții Carpați
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Munții Carpați și Petru Rareș · Munții Carpați și Ștefan cel Mare ·
Muntele Athos
Muntele Athos sau Atos (în greaca modernă Άγιοv Όρος - Sfântul Munte) este un munte (2.033 m) și o peninsulă (cu lungimea de 60 km și o lățime ce variază între 8 și 12 km, aria totală fiind de 360 km pătrați) în nord-estul Greciei, în regiunea grecească Macedonia Centrală, unde își au locul 20 de mănăstiri, 12 schituri și o mulțime de chilii călugărești ortodoxe, în care trăiesc mai mult de 1.500 de monahi ortodocși (datele recensământului grec din 2011 indică o populație de 1.830 călugări).
Muntele Athos și Petru Rareș · Muntele Athos și Ștefan cel Mare ·
Nicolae Iorga
Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.
Nicolae Iorga și Petru Rareș · Nicolae Iorga și Ștefan cel Mare ·
Nistru
Nistrul (în, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină; a nu se confunda cu fluviul Nipru) este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră.
Nistru și Petru Rareș · Nistru și Ștefan cel Mare ·
Pocuția
Harta Pocuției istorice (albastru-verde), după Jancu J. Nistor, ''Die moldauischen Ansprüche auf Pokutien'', Viena 1910 Pocuția (în ucraineană Покуття, în poloneză Pokucie) este o subregiune istorică a Galiției, cuprinsă între râurile Bîstriția din Galiția (afluent al Nistrului) și Ceremuș (afluent al Prutului), în zilele noastre parte a Ucrainei.
Petru Rareș și Pocuția · Pocuția și Ștefan cel Mare ·
Principatul Moldovei
Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.
Petru Rareș și Principatul Moldovei · Principatul Moldovei și Ștefan cel Mare ·
Regatul Poloniei (1385-1569)
Regatul Poloniei Jagiellonilor a fost forma Regatului Poloniei după accesul la tron al lui Vladislav al II-lea Jagiello, Mare Duce de Lituania.
Petru Rareș și Regatul Poloniei (1385-1569) · Regatul Poloniei (1385-1569) și Ștefan cel Mare ·
Regatul Ungariei (1000–1538)
Regatul Ungariei în Evul Mediu a fost o monarhie multientnică din Europa Centrală.
Petru Rareș și Regatul Ungariei (1000–1538) · Regatul Ungariei (1000–1538) și Ștefan cel Mare ·
Roman, România
Roman este un municipiu în județul Neamț, Moldova, România.
Petru Rareș și Roman, România · Roman, România și Ștefan cel Mare ·
Sigismund I al Poloniei
Sigismund I (în, în trad. Sigismund I cel Bătrân) (n. 1 ianuarie 1467 în Kozienice - d. 1 aprilie 1548 în Cracovia) a fost rege al Poloniei (Uniunea statală polono-lituaniană) în 1506-1548.
Petru Rareș și Sigismund I al Poloniei · Sigismund I al Poloniei și Ștefan cel Mare ·
Suceava
Suceava (în, în germana veche sau medievală: Sedschopff) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România.
Petru Rareș și Suceava · Suceava și Ștefan cel Mare ·
Tătari
Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.
Petru Rareș și Tătari · Tătari și Ștefan cel Mare ·
Tighina
Tighina (în turcă Bender însemnă „port”; în, în), este un oraș cu statut de municipiu din Republica Moldova, regiunea istorică Basarabia.
Petru Rareș și Tighina · Tighina și Ștefan cel Mare ·
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
Petru Rareș și Transilvania · Transilvania și Ștefan cel Mare ·
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Petru Rareș și Ștefan cel Mare
- Ceea ce au în comun cu Petru Rareș și Ștefan cel Mare
- Similarități între Petru Rareș și Ștefan cel Mare
Comparație între Petru Rareș și Ștefan cel Mare
Petru Rareș are 139 de relații, în timp ce Ștefan cel Mare are 343. Așa cum au în comun 40, indicele Jaccard este 8.30% = 40 / (139 + 343).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Petru Rareș și Ștefan cel Mare. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: