acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între București și Ploiești
București și Ploiești au 34 lucruri în comun (în Uniunpedie): Academia Română, Aeroportul Internațional Henri Coandă București, AGERPRES, Al Doilea Război Mondial, Alegeri locale în România, 2020, Antena 1, Autostrada A3 (România), Biserica Ortodoxă Română, Brașov, Brăila, Câmpia Română, Constanța, Cutremurul din 1977 (România), DN1, DN1A, Țara Românească, FC Juventus București (1924), Gheorghe Tattarescu, Giurgiu, Mediafax, Mihai Viteazul, Moldova, Muntenia, Muzică, Pitești, Pro TV, Recensământul populației din 2011 (România), Români, România, România comunistă, ..., Secolul al XVII-lea, Secolul al XVIII-lea, Târgșor, Târgoviște. Extinde indicele (4 Mai Mult) »
Academia Română
Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.
Academia Română și București · Academia Română și Ploiești ·
Aeroportul Internațional Henri Coandă București
Aeroportul Internațional Henri Coandă, accesat 2013-04-17 este cel mai mare aeroport din România și unul dintre cele două aeroporturi importante din București (cel de al doilea fiind Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa).
Aeroportul Internațional Henri Coandă București și București · Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Ploiești ·
AGERPRES
Agenția Națională de Presă AGERPRES este cea mai veche agenție de presă românească și totodată prima agenție autonomă din România.
AGERPRES și București · AGERPRES și Ploiești ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și București · Al Doilea Război Mondial și Ploiești ·
Alegeri locale în România, 2020
Alegerile locale din 2020 în România au avut loc pe 27 septembrie 2020.
Alegeri locale în România, 2020 și București · Alegeri locale în România, 2020 și Ploiești ·
Antena 1
Antena 1 este un canal de televiziune privat comercial din România.
Antena 1 și București · Antena 1 și Ploiești ·
Autostrada A3 (România)
Starea autostrăzilor și a drumurilor expres în România (decembrie 2023) Autostrada A3 este o autostradă în construcție, ce pornește de la București spre nord, urmând să traverseze Munții Carpați prin Valea Prahovei, să străbată Podișul Transilvaniei pe direcția SE-NV, și să ajungă, prin nordul Carpaților Occidentali, la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria de la Borș 2.
Autostrada A3 (România) și București · Autostrada A3 (România) și Ploiești ·
Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.
Biserica Ortodoxă Română și București · Biserica Ortodoxă Română și Ploiești ·
Brașov
Brașov (în, în dialectul săsesc Kruhnen, în, în, Brassovia) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.
Brașov și București · Brașov și Ploiești ·
Brăila
Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
Brăila și București · Brăila și Ploiești ·
Câmpia Română
Câmpia Română și subdiviziunile sale Câmpia Română este o câmpie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cea mai mare parte a sa (circa 80%) situându-se pe teritoriul României.
București și Câmpia Română · Câmpia Română și Ploiești ·
Constanța
Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.
București și Constanța · Constanța și Ploiești ·
Cutremurul din 1977 (România)
Biserica Enei - 1977, fotografie făcută din Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un cutremur puternic care s-a produs la ora 21:22:22 4 martie 1977, ziua în care România a fost zguduită - jurnalul.ro în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României.
București și Cutremurul din 1977 (România) · Cutremurul din 1977 (România) și Ploiești ·
DN1
DN1 este drumul național din România care face legătura între București și Oradea.
București și DN1 · DN1 și Ploiești ·
DN1A
DN1A este un drum național din România care leagă Bucureștiul de Brașov.
București și DN1A · DN1A și Ploiești ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
București și Țara Românească · Ploiești și Țara Românească ·
FC Juventus București (1924)
Juventus București este vechea denumire a actualului club Petrolul Ploiești.
București și FC Juventus București (1924) · FC Juventus București (1924) și Ploiești ·
Gheorghe Tattarescu
Gheorghe Tattarescu a fost un pictor român, clasic, „cel mai tipic academist”,Drăguț, p. 129 un pionier al neoclasicismului în pictura românească.
București și Gheorghe Tattarescu · Gheorghe Tattarescu și Ploiești ·
Giurgiu
Giurgiu (bulgară: Ghiurghevo (Гюргево), turcă: Yergöğü) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
București și Giurgiu · Giurgiu și Ploiești ·
Mediafax
Agenția Mediafax este unul dintre cei mai mari furnizori de informație generală și de afaceri din România, cunoscut în general pentru fluxurile sale de știri și fotografie de presă accesate de 90% din presa scrisă centrală și 70% dintre posturile de radio și de televiziune.
București și Mediafax · Mediafax și Ploiești ·
Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
București și Mihai Viteazul · Mihai Viteazul și Ploiești ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
București și Moldova · Moldova și Ploiești ·
Muntenia
Muntenia este o regiune istorică din sudul României, parte componentă a Țării Românești.
București și Muntenia · Muntenia și Ploiești ·
Muzică
Euterpe, muza muzicii, într-un mozaic roman din orașul Vichten din Luxemburg. Flautul dublu este denumit ''aulos''. Muzica (din gr. mousikē) este arta combinării notelor în succesiune și simultan într-o formă plăcută estetic, organizarea ritmică a acestor note și integrarea lor într-o lucrare completă.
București și Muzică · Muzică și Ploiești ·
Pitești
Pitești este municipiul de reședință al județului Argeș, Muntenia, România.
București și Pitești · Pitești și Ploiești ·
Pro TV
Pro TV (stilizat PRO•TV) este un canal de televiziune privat comercial din România.
București și Pro TV · Ploiești și Pro TV ·
Recensământul populației din 2011 (România)
Harta etnică a României (2011) Harta etnică a României la nivel de județe (2011) Recensământul populației din 2011 din România a fost efectuat de către Institutul Național de Statistică în perioada 20-31 octombrie și a urmărit evoluția față de recensământul din 2002 în parametrii demografici, social-economici, etnici și confesionali.
București și Recensământul populației din 2011 (România) · Ploiești și Recensământul populației din 2011 (România) ·
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
București și Români · Ploiești și Români ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
București și România · Ploiești și România ·
România comunistă
România comunistă este denumirea perioadei de dictatură comunistă în România între anii 1947-1989, respectiv Republica Populară Română între 1947 și 1965 și Republica Socialistă România între 1965 și 1989.
București și România comunistă · Ploiești și România comunistă ·
Secolul al XVII-lea
Fără descriere.
București și Secolul al XVII-lea · Ploiești și Secolul al XVII-lea ·
Secolul al XVIII-lea
Secolul al XVIII-lea începe pe 1 ianuarie 1701 și se termină pe 31 decembrie 1800.
București și Secolul al XVIII-lea · Ploiești și Secolul al XVIII-lea ·
Târgșor
Târgșor a fost un oraș situat pe drumul care lega în evul mediu reședința principală a Țării Românești de orașele Gherghița, Buzău și Brăila; astăzi, acest oraș a dispărut, pe locul său aflându-se satul Târgșoru Vechi, lângă Ploiești.
București și Târgșor · Ploiești și Târgșor ·
Târgoviște
Târgoviște este municipiul de reședință al județului Dâmbovița, Muntenia, România.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a București și Ploiești
- Ceea ce au în comun cu București și Ploiești
- Similarități între București și Ploiești
Comparație între București și Ploiești
București are 760 de relații, în timp ce Ploiești are 345. Așa cum au în comun 34, indicele Jaccard este 3.08% = 34 / (760 + 345).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre București și Ploiești. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
