Pravilniceasca condică și Tudor Vladimirescu

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Pravilniceasca condică și Tudor Vladimirescu

Pravilniceasca condică vs. Tudor Vladimirescu

Pravilniceasca condică este o culegere de legi întocmită în anul 1775 sub domnia lui Alexandru Ipsilanti pentru Țara Românească, publicată și pusă în vigoare abia după cinci ani, în 1780. Tudor Vladimirescu a fost o figură emblematică pentru istoria Țării Românești, de la începutul secolului al XIX-lea, fiind conducătorul Revoluției de la 1821, al pandurilor și domn al Țării Românești.

Alexandru Ipsilanti (dezambiguizare)

Alexandru Ipsilanti se poate referi la două personaje istorice.

Alexandru Ipsilanti (dezambiguizare) și Pravilniceasca condică · Alexandru Ipsilanti (dezambiguizare) și Tudor Vladimirescu · Vezi mai mult »

Boier

Boieri ruși într-o pictură de Andrei Riabușkin (1861–1904) Marele Vornic al Țării Românești, boierul Șerban Grădișteanu, într-o pictură de Gheorghe Tattarescu (1818-1894) Boierul era un mare stăpân de pământ care deținea și o funcție înaltă în stat; nobil, persoană din aristocrația feudală est-europeană.

Boier și Pravilniceasca condică · Boier și Tudor Vladimirescu · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

București și Pravilniceasca condică · București și Tudor Vladimirescu · Vezi mai mult »

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.

Pravilniceasca condică și Țara Românească · Tudor Vladimirescu și Țara Românească · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Imperiul Otoman și Pravilniceasca condică · Imperiul Otoman și Tudor Vladimirescu · Vezi mai mult »

Poarta Otomană

Bab-ı Ali în vremurile Imperiului Otoman. Sublima Poartă, în 2006 Poarta Otomană, Sublima Poartă sau Înalta Poartă sunt termeni similari care descriu ceea ce în limba turcă otomană era denumită Bab-ı Ali, poarta de onoare monumentală a Marelui Vizirat din Constantinopol, sediul guvernului sultanului Imperiului Otoman.

Poarta Otomană și Pravilniceasca condică · Poarta Otomană și Tudor Vladimirescu · Vezi mai mult »