Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Premiul Nobel pentru fizică și Principiul de excluziune

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Premiul Nobel pentru fizică și Principiul de excluziune

Premiul Nobel pentru fizică vs. Principiul de excluziune

Listă de laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică din 1901 până în prezent. Principiul de excluziune, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925.

Similarități între Premiul Nobel pentru fizică și Principiul de excluziune

Premiul Nobel pentru fizică și Principiul de excluziune au 14 lucruri în comun (în Uniunpedie): Atom, Efectul Zeeman, Electron, Fizică, Heliu, Mecanică cuantică, Neutrin, Neutron, Niels Bohr, Nucleu atomic, Proton, Quark, Spectroscopie, Wolfgang Pauli.

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Atom și Premiul Nobel pentru fizică · Atom și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Efectul Zeeman

Efectul Zeeman, numit după fizicianul olandez Pieter Zeeman, este efectul divizării unei linii spectrale în mai multe componente în prezența unui câmp magnetic static.

Efectul Zeeman și Premiul Nobel pentru fizică · Efectul Zeeman și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Electron și Premiul Nobel pentru fizică · Electron și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Fizică și Premiul Nobel pentru fizică · Fizică și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Heliu

Liniile Spectrale de Heliu Heliul este elementul chimic cu numărul atomic 2 și este reprezentat prin simbolul He.

Heliu și Premiul Nobel pentru fizică · Heliu și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.

Mecanică cuantică și Premiul Nobel pentru fizică · Mecanică cuantică și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Neutrin

Neutrinul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare decât 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale.

Neutrin și Premiul Nobel pentru fizică · Neutrin și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Neutron

Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.

Neutron și Premiul Nobel pentru fizică · Neutron și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Niels Bohr

Niels Henrik David Bohr, fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice.

Niels Bohr și Premiul Nobel pentru fizică · Niels Bohr și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Nucleu atomic

Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.

Nucleu atomic și Premiul Nobel pentru fizică · Nucleu atomic și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Proton

Protonii (din grecescul πρῶτον.

Premiul Nobel pentru fizică și Proton · Principiul de excluziune și Proton · Vezi mai mult »

Quark

Un proton,compus din trei quarkuri: două quarkuri '''up''' (cu sarcina +2/3) și altul '''down''' cu sarcina -1/3 Modelului Standard sunt quarkuri. Quarcul (pl. quarci), este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia „grea” (numită și barionică).

Premiul Nobel pentru fizică și Quark · Principiul de excluziune și Quark · Vezi mai mult »

Spectroscopie

dispersiei printr-o prismă este un exemplu de spectroscopie. Spectroscopia este o ramură a fizicii care se ocupă cu studiul metodelor de obținere a spectrelor, precum și cu măsurarea și interpretarea acestora.

Premiul Nobel pentru fizică și Spectroscopie · Principiul de excluziune și Spectroscopie · Vezi mai mult »

Wolfgang Pauli

Wolfgang Ernst Pauli a fost un fizician austriac care s-a remarcat prin teoria spinului, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1945.

Premiul Nobel pentru fizică și Wolfgang Pauli · Principiul de excluziune și Wolfgang Pauli · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Premiul Nobel pentru fizică și Principiul de excluziune

Premiul Nobel pentru fizică are 419 de relații, în timp ce Principiul de excluziune are 35. Așa cum au în comun 14, indicele Jaccard este 3.08% = 14 / (419 + 35).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Premiul Nobel pentru fizică și Principiul de excluziune. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »