acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Premiul Nobel pentru fizică și Teoria atomică
Premiul Nobel pentru fizică și Teoria atomică au 23 lucruri în comun (în Uniunpedie): Albert Einstein, Atom, Câmp electric, Electron, Erwin Schrödinger, Fizica particulelor elementare, Fizică, Izotop, James Chadwick, Jean Baptiste Perrin, Joseph John Thomson, Linie spectrală, Louis de Broglie, Max Born, Max Planck, Mecanică cuantică, Neutron, Niels Bohr, Proton, Radiație catodică, Radioactivitate, Walther Bothe, Werner Heisenberg.
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Albert Einstein și Premiul Nobel pentru fizică · Albert Einstein și Teoria atomică ·
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Atom și Premiul Nobel pentru fizică · Atom și Teoria atomică ·
Câmp electric
În fizică, prin câmp electric se înțelege câmpul fizic care înconjoară o particulă încărcată electric și care exercită forță asupra oricărei alte particule încărcate cu sarcină electrică aflată în spațiul în care câmpul electric se manifestă.
Câmp electric și Premiul Nobel pentru fizică · Câmp electric și Teoria atomică ·
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Electron și Premiul Nobel pentru fizică · Electron și Teoria atomică ·
Erwin Schrödinger
Erwin Rudolf Josef Alexander Schrödinger a fost un fizician austriac, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1933, unul din părinții fizicii cuantice.
Erwin Schrödinger și Premiul Nobel pentru fizică · Erwin Schrödinger și Teoria atomică ·
Fizica particulelor elementare
Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.
Fizica particulelor elementare și Premiul Nobel pentru fizică · Fizica particulelor elementare și Teoria atomică ·
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Fizică și Premiul Nobel pentru fizică · Fizică și Teoria atomică ·
Izotop
Izotopii sunt specii nucleare cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite).
Izotop și Premiul Nobel pentru fizică · Izotop și Teoria atomică ·
James Chadwick
Sir James Chadwick a fost un fizician englez și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, celebru pentru descoperirea neutronului și unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan.
James Chadwick și Premiul Nobel pentru fizică · James Chadwick și Teoria atomică ·
Jean Baptiste Perrin
Jean-Baptiste Perrin a fost un fizician francez laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1926.
Jean Baptiste Perrin și Premiul Nobel pentru fizică · Jean Baptiste Perrin și Teoria atomică ·
Joseph John Thomson
Joseph John Thomson a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1906, ca apreciere pentru meritele deosebite ale investigațiilor sale teoretice și experimentale asupra conducției electrice în gaze.
Joseph John Thomson și Premiul Nobel pentru fizică · Joseph John Thomson și Teoria atomică ·
Linie spectrală
Linia spectrală reprezintă tranziția cuantică a unui electron dintre diferitele nivele energetice din atomi si molecule.
Linie spectrală și Premiul Nobel pentru fizică · Linie spectrală și Teoria atomică ·
Louis de Broglie
Louis de Broglie (circa 1930),desen de Gheorghe Manu Louis-Victor-Pierre-Raymond, al 7-lea duce de Broglie a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea unui anumit tip de unde (vezi Dualismul corpuscul-undă).
Louis de Broglie și Premiul Nobel pentru fizică · Louis de Broglie și Teoria atomică ·
Max Born
Max Born a fost un fizician și matematician german care a contribuit la dezvoltarea mecanicii cuantice.
Max Born și Premiul Nobel pentru fizică · Max Born și Teoria atomică ·
Max Planck
Max Karl Ernst Ludwig Planck a fost un fizician german, fondator al mecanicii cuantice.
Max Planck și Premiul Nobel pentru fizică · Max Planck și Teoria atomică ·
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Mecanică cuantică și Premiul Nobel pentru fizică · Mecanică cuantică și Teoria atomică ·
Neutron
Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.
Neutron și Premiul Nobel pentru fizică · Neutron și Teoria atomică ·
Niels Bohr
Niels Henrik David Bohr, fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice.
Niels Bohr și Premiul Nobel pentru fizică · Niels Bohr și Teoria atomică ·
Proton
Protonii (din grecescul πρῶτον.
Premiul Nobel pentru fizică și Proton · Proton și Teoria atomică ·
Radiație catodică
Fascicul de electroni deviat sub forma unui cerc, în prezența unui câmp magnetic Radiația catodică este o radiație corpusculară alcătuită din electronii emiși de catodul unui tub cu descărcare.
Premiul Nobel pentru fizică și Radiație catodică · Radiație catodică și Teoria atomică ·
Radioactivitate
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Premiul Nobel pentru fizică și Radioactivitate · Radioactivitate și Teoria atomică ·
Walther Bothe
Walther Wilhelm Georg Bothe a fost un fizician, matematician și chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1954 pentru inventarea circuitului coincident.
Premiul Nobel pentru fizică și Walther Bothe · Teoria atomică și Walther Bothe ·
Werner Heisenberg
leftWerner Karl Heisenberg a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932 și unul dintre fondatorii fizicii cuantice.
Premiul Nobel pentru fizică și Werner Heisenberg · Teoria atomică și Werner Heisenberg ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Premiul Nobel pentru fizică și Teoria atomică
- Ceea ce au în comun cu Premiul Nobel pentru fizică și Teoria atomică
- Similarități între Premiul Nobel pentru fizică și Teoria atomică
Comparație între Premiul Nobel pentru fizică și Teoria atomică
Premiul Nobel pentru fizică are 419 de relații, în timp ce Teoria atomică are 86. Așa cum au în comun 23, indicele Jaccard este 4.55% = 23 / (419 + 86).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Premiul Nobel pentru fizică și Teoria atomică. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
