De ieșirePrimite

🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!

Cuprins

1. 419 relaţii: Aage Niels Bohr, Abdus Salam, Adam G. Riess, Alain Aspect, Albert Abraham Michelson, Albert Einstein, Albert Fert, Alexandr Mihailovici Prohorov, Alexei Abrikosov, Alfred Kastler, Andre Geim, Andrea Ghez, Anne L'Huillier, Anthony James Leggett, Antiproton, Antoine Henri Becquerel, Anton Zeilinger, Antony Hewish, Argon, Arno Allan Penzias, Arthur Ashkin, Arthur B. McDonald, Arthur Compton, Arthur Leonard Schawlow, Astrofizică, Atom, Împrăștiere Compton, Barion, Barry C. Barish, Ben Roy Mottelson, Bertram Neville Brockhouse, Brian David Josephson, Brian P. Schmidt, Burton Richter, Cameră cu bule, Cameră cu ceață, Carl David Anderson, Carl Edwin Wieman, Carlo Rubbia, Câmp electric, Cecil Frank Powell, Ceramică, CERN, Chandrasekhara Venkata Raman, Charles Édouard Guillaume, Charles Glover Barkla, Charles Hard Townes, Charles Kao, Charles Thomson Rees Wilson, Chen Ning Yang, ... Extinde indicele (369 Mai Mult) » « Shrink index

Aage Niels Bohr

Aage Niels Bohr este un fizician danez, fiul lui Margrethe și al fizicianului teoretician Niels Bohr, laureat al Premiului Nobel în 1975.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Aage Niels Bohr

Abdus Salam

Abdus Salam a fost un fizician pakistanez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow și Steven Weinberg, pentru contribuțiile aduse de aceștia în domeniul teoriei unificate a interacțiunilor slabă și electromagnetică între particule elementare.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Abdus Salam

Adam G. Riess

Adam Guy Riess este un astrofizician evreu american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2011, împreună cu Brian P. Schmidt.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Adam G. Riess

Alain Aspect

Alain Aspect este un fizician francez cunoscut pentru lucrările sale experimentale asupra inseparabilității cuantice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Alain Aspect

Albert Abraham Michelson

Albert Abraham Michelson a fost un fizician evreu-prusac-american cunoscut pentru lucrările sale în domeniul măsurării vitezei luminii și în primul rând pentru experimentul Michelson-Morley.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Albert Abraham Michelson

Albert Einstein

Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Albert Einstein

Albert Fert

Albert Fert este un fizician francez, profesor la Universitatea Paris-Sud, laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 2007, împreună cu Peter Grünberg, pentru descoperirea simultană în 1988 a efectului mecanic de magnetorezistență gigantică (GMR), care „a revoluționat tehnicile ce permit citirea informației stocate pe un hard disk”.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Albert Fert

Alexandr Mihailovici Prohorov

Alexandr Prohorov, în, a fost un fizician rus, membru de onoare al Academiei Române, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1964, pentru munca de pionierat depusă în domeniul laserilor și maserilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Alexandr Mihailovici Prohorov

Alexei Abrikosov

Alexei Alexeevici Abrikosov (în) este un fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2003 împreună cu Vitali Ghinzburg și Anthony Leggett pentru contribuțiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor și superfluidelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Alexei Abrikosov

Alfred Kastler

Alfred Kastler a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanței hertziene în atomi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Alfred Kastler

Andre Geim

Andre Konstantinovici Geim FRS (în) este un fizician britanic-neerlandez, fost rus, de etnie germană, cunoscut pentru descoperirea grafenului, Novoselov, K.S. et al..

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Andre Geim

Andrea Ghez

Andrea Mia Ghez este o astronomă americană, profesoară la Departamentul de Fizică și Astronomie de la University of California, Los Angeles.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Andrea Ghez

Anne L'Huillier

Anne L'Huillier este o fiziciană franceză, profesoară de fizică atomică la Universitatea din Lund din Suedia.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Anne L'Huillier

Anthony James Leggett

Anthony James Leggett este un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2003 împreună cu Vitali Ghinzburg și Alexei Abrikosov pentru contribuțiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor și superfluidelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Anthony James Leggett

Antiproton

Antiprotonul (\bar) este antiparticula protonului.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Antiproton

Antoine Henri Becquerel

Antoine Henri Becquerel a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel în domeniul fizicii, în anul 1903, ca urmare a descoperirii fenomenului de radioactivitate spontană.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Antoine Henri Becquerel

Anton Zeilinger

Anton Zeilinger este un fizician cuantic austriac care a primit în 2022 Premiul Nobel pentru fizică, iar în 2008 a primit medalia inaugurală Isaac Newton a Institutului de Fizică (Marea Britanie) pentru „contribuțiile sale conceptuale și experimentale de pionierat la fundamentele fizicii cuantice, care au devenit piatra de temelie pentru domeniul în rapidă evoluție al informației cuantice”.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Anton Zeilinger

Antony Hewish

Antony Hewish un fizician și radioastronom englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1974 (împreună cu Martin Ryle) pentru realizările sale în dezvoltarea telescoapelor radio și pentru rolul său în descoperirea pulsarilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Antony Hewish

Argon

Argonul este un element chimic aflat pe poziția a 18-a în tabelul periodic al elementelor.Are simbolul Ar si numarul atomic 18, Se găsește sub formă gazoasă, reprezentând 0,94% din atmosfera terestră.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Argon

Arno Allan Penzias

Arno Allan Penzias este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1978 pentru studiile efectuate asupra radiației cosmice de fond.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Arno Allan Penzias

Arthur Ashkin

Arthur Ashkin un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2018, care a lucrat la Bell Laboratories și Lucent Technologies, având contribuții esențiale în optică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Arthur Ashkin

Arthur B. McDonald

Arthur „Art” Bruce McDonald este un fizician canadian, director al Sudbury Neutrino Observatory Institute și profesor de astrofizică la Queen's University din Kingston, Ontario.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Arthur B. McDonald

Arthur Compton

Arthur Holly Compton a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1927) pentru descoperirea efectului care îi poartă numele, Din Nobel Lectures, Physics 1922-1941, Elsevier Publishing Company, Amsterdam, 1965 și care demonstrează natura de particulă a radiației electromagnetice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Arthur Compton

Arthur Leonard Schawlow

Arthur Leonard Schawlow (n. 5 mai 1921, Mount Vernon, New York, SUA — d. 28 aprilie 1999, Palo Alto, California, SUA) a fost un fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1981, împreună cu Nicolaas Bloembergen, pentru contribuțiile lor în domeniul spectroscopiei laser.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Arthur Leonard Schawlow

Astrofizică

Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către astronomie.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Astrofizică

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Atom

Împrăștiere Compton

În fizică, efectul Compton sau împrăștierea Compton reprezintă scăderea energiei (și creșterea lungimii de undă) a unui foton de raze X sau gama, la interacțiunea acestuia cu materia.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Împrăștiere Compton

Barion

Barionii sunt particule subatomice compuse din trei quarci, spre deosebire de mezoni, care sunt compuși dintr-un quarc și un antiquarc.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Barion

Barry C. Barish

Barry C. Barish un fizician american, expert în fizica undelor gravitaționale.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Barry C. Barish

Ben Roy Mottelson

Ben Roy Mottelson a fost un fizician danez de origine americană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1975, împreună cu Aage Niels Bohr și James Rainwater.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Ben Roy Mottelson

Bertram Neville Brockhouse

Bertram Neville Brockhouse a fost un fizician canadian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1994 împreună cu Clifford Glenwood Shull pentru dezvoltarea spectroscopiei cu neutroni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Bertram Neville Brockhouse

Brian David Josephson

Brian David Josephson este un fizician britanic, evreu din Țara Galilor, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1973 pentru descoperirea efectului care-i poartă numele.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Brian David Josephson

Brian P. Schmidt

Brian P. Schmidt este un astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2011, împreună cu Adam G. Riess.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Brian P. Schmidt

Burton Richter

Burton Richter un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1976, împreună cu Samuel Ting, pentru descoperirea independentă de către aceștia a particulei J/ψ.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Burton Richter

Cameră cu bule

Schema unei camere cu bule O cameră cu bule este un vas umplut cu un lichid transparent supraîncălzit (cel mai adesea hidrogen lichid) folosit pentru a detecta particule încărcate electric care se deplasează prin el.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Cameră cu bule

Cameră cu ceață

Camera cu ceață, cunoscută și sub numele de cameră Wilson, este utilizată pentru detecția particulelor de radiație ionizantă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Cameră cu ceață

Carl David Anderson

Carl David Anderson a fost un fizician american.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Carl David Anderson

Carl Edwin Wieman

Carl Edwin Wieman este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2001 împreună cu Wolfgang Ketterle și Eric Cornell pentru realizarea condensării Bose-Einstein în atomi alcalini și pentru studii preliminare fundamentale asupra proprietăților condesatelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Carl Edwin Wieman

Carlo Rubbia

Carlo Rubbia este un fizician italian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1984, împreună cu Simon van der Meer, pentru contribuțiile lor decisive la marele proiect care a dus la descoperirea particulelor W și Z, particule ce intermediază interacțiunea slabă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Carlo Rubbia

Câmp electric

În fizică, prin câmp electric se înțelege câmpul fizic care înconjoară o particulă încărcată electric și care exercită forță asupra oricărei alte particule încărcate cu sarcină electrică aflată în spațiul în care câmpul electric se manifestă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Câmp electric

Cecil Frank Powell

Cecil Frank Powell a fost un fizician britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1950 pentru dezvoltarea metodei fotografice de studiere a proceselor nucleare și pentru descoperirea pionului (mezon pi), o particulă subatomică de masă mare.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Cecil Frank Powell

Ceramică

Ceramica (din Keràmion) este un material obținut prin modelarea și arderea argilelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Ceramică

CERN

Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (în engleză: European Organization for Nuclear Research, în franceză: Organisation européenne pour la recherche nucléaire), cunoscută mai ales prin acronimul CERN, păstrat de la vechea denumire în limba franceză Conseil européen pour la recherche nucléaire (Consiliul European pentru Cercetare Nucleară; CERN se pronunță în franceză, v.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și CERN

Chandrasekhara Venkata Raman

Sir Chandrasekhara Venkata Raman a fost un fizician indian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Chandrasekhara Venkata Raman

Charles Édouard Guillaume

Charles Édouard Guillaume a fost un fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1920, pentru descoperirea unor anomalii în aliajele de nichel-oțel.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Charles Édouard Guillaume

Charles Glover Barkla

Charles Glover Barkla a fost un fizician britanic, profesor universitar la Edinburgh, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1917.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Charles Glover Barkla

Charles Hard Townes

Charles Hard Townes a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1964, împreună cu fizicienii sovietici Nikolai Basov și Alexandr Prohorov, pentru crearea primilor maseri și laseri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Charles Hard Townes

Charles Kao

Charles Kuen Kao un inginer britanic de origine chineză, pionier al utilizării fibrei optice în telecomunicații și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2009 pentru realizări în ce privește transmisia luminii prin fibre pentru comunicații optice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Charles Kao

Charles Thomson Rees Wilson

Charles Thomson Rees Wilson (n. 14 februarie 1869 d. 15 noiembrie 1959) a fost un fizician și meteorolog scoțian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1927 pentru inventarea camerei cu ceață.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Charles Thomson Rees Wilson

Chen Ning Yang

Chen-Ning Franklin Yang (în chineza tradițională, 楊振寧, în chineza simplificată, 杨振宁, în grafia pinyin, Yáng Zhènníng) (n. 1 octombrie 1922) este un fizician american de origine chineză care a lucrat în domeniul mecanicii statistice și principiilor de simetrie.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Chen Ning Yang

Ciclotron

Un ciclotron construit de Ernest Lawrence aflat astăzi la ''Lawrence Hall of Science'' în Berkeley, California. Țevi de răcire sunt vizibile pe suprafața celor doi electrozi în formă de ''D''. Schema ciclotronului Câmpul magnetic din interiorul ciclotronului Ciclotronul este un tip de accelerator de particule.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Ciclotron

Circuit integrat

IPRS Băneasa, România, 1990 Conform definiției, un circuit integrat reprezintă: Circuitele care îndeplinesc această definiție pot fi construite folosind multe tehnologii diferite, inclusiv tehnologii cu peliculă subțire, tehnologii cu peliculă groasă sau circuite integrate hibride.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Circuit integrat

Claude Cohen-Tannoudji

Claude Cohen-Tannoudji este un fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1997 împreună cu Steven Chu și William Phillips pentru dezvoltarea metodelor de răcire și captare a atomilor cu ajutorul laserilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Claude Cohen-Tannoudji

Clifford Glenwood Shull

Clifford Glenwood Shull este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1994 împreună cu Bertram Brockhouse pentru dezvoltarea tehnicii difracției neutronilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Clifford Glenwood Shull

Clinton Joseph Davisson

Clinton Joseph Davisson, a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1937 pentru descoperirea difracției electronilor, împreună cu George Paget Thomson, care a făcut, în paralel, aceeași descoperire.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Clinton Joseph Davisson

Daniel Chee Tsui

Daniel Chee Tsui este un fizician american de origine chineză, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1998 împreună cu Robert B. Laughlin și Horst Störmer pentru descoperirea unei noi forme de fluid cuantic ale cărui stări excitate au sarcină fracționară.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Daniel Chee Tsui

David J. Thouless

David James Thouless un fizician specializat în studiul materiei condensate, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2016, împreună cu Duncan Haldane și John M. Kosterlitz.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și David J. Thouless

David J. Wineland

David Jeffrey Wineland (n. 24 februarie 1944, Milwaukee, Wisconsin, SUA) este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2012, împreună cu Serge Haroche, pentru „metode experimentale inovative care permit măsurarea și manevrarea sistemelor cuantice individuale”.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și David J. Wineland

David Jonathan Gross

David Jonathan Gross este un fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004 împreună cu David Politzer și Frank Wilczek pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și David Jonathan Gross

David Morris Lee

David Morris Lee este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1996 împreună cu Douglas Osheroff și Robert Richardson pentru descoperirea superfluidității izotopului heliu-3.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și David Morris Lee

Dennis Gabor

Dennis Gabor (în) (n. 5 iunie 1900, Budapesta – d. 9 februarie 1979, Londra) a fost un fizician și inventator maghiar de origine iudaică, celebru pentru inventarea holografiei, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1971.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Dennis Gabor

Detector de particule

Categorii și tipuri de detectoare de particule Un detector de particule este un aparat care permite detectarea, identificarea și urmărirea particulelor produse în procese elementare, cum sunt razele cosmice, reacțiile nucleare sau procesele din acceleratorii de particule.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Detector de particule

Didier Queloz

Didier Patrick Queloz este un astronom elvețian, profesor la Observatorul astronomic al Universității din Geneva (Elveția) și Laboratorul Cavendish de la Universitatea Cambridge (Marea Britanie), specializat în cercetarea exoplanetelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Didier Queloz

Difracția electronilor

Difracția electronilor este o tehnică folosită pentru a studia materia, prin bombardarea cu electroni a unei probe și observarea șablonului de interferență rezultat.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Difracția electronilor

Difracție

Schemă pentru fenomenul de difracție. În fizică, difracția se referă la diverse fenomene asociate cu ocolirea de către unde a obstacolelor apărute în calea lor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Difracție

Donald Arthur Glaser

Donald Arthur Glaser, a fost un fizician și neurobiolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1960 pentru inventarea camerei cu bule.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Donald Arthur Glaser

Donna Strickland

Donna Strickland o profesoară și fiziciană canadiană, pionieră în domeniul fizicii laserilor, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică 2018.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Donna Strickland

Douglas Dean Osheroff

Douglas Dean Osheroff este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1996 împreună cu David Lee și Robert Richardson pentru descoperirea superfluidității izotopului heliu-3.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Douglas Dean Osheroff

Duncan Haldane

Frederick Duncan Michael Haldane este un fizician britanic, profesor la Universitatea Princeton din SUA.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Duncan Haldane

Edward Mills Purcell

Edward Mills Purcell a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1952 pentru descoperirea rezonanței magnetice nucleare în solide și lichide, simultan cu Felix Bloch, cu care a împărțit premiul.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Edward Mills Purcell

Edward Victor Appleton

Sir Edward Victor Appleton, GBE a fost un fizician englez.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Edward Victor Appleton

Efect fotoelectric

Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Efect fotoelectric

Efectul Cerenkov

Radiație Cerenkov strălucind într-un reactor nuclear Radiația Cerenkov este radiație electromagnetică emisă atunci când o particulă încărcată electric (cum ar fi un proton) trece printr-un dielectric cu o viteză mai mare decât viteza de fază a luminii în acel mediu, fenomen numit și efect Cerenkov.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Efectul Cerenkov

Efectul Doppler

Imagine a undelor acustice emise de o sursă în mișcare (de la dreapta la stânga) Efectul Doppler constă în variația frecvenței unei unde emise de o sursă de oscilații, dacă aceasta se află în mișcare față de receptor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Efectul Doppler

Efectul Josephson

Efectul Josephson este un efect fizic care se manifestă prin apariția unui curent electric, prin efectul tunel, între doi supraconductori separați printr-o peliculă izolatoare foarte subțire.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Efectul Josephson

Efectul Zeeman

Efectul Zeeman, numit după fizicianul olandez Pieter Zeeman, este efectul divizării unei linii spectrale în mai multe componente în prezența unui câmp magnetic static.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Efectul Zeeman

Electrodinamică cuantică

Tomonaga Schwinger Feynman Dyson Electrodinamica cuantică, sau QED (din Quantum ElectroDynamics), este teoria cuantică relativistă a interacției electromagnetice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Electrodinamică cuantică

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Electron

Electronică

Electronica reprezintă o disciplină din domeniul fizicii aplicate, care se ocupă cu studiul dispozitivelor electronice și al circuitelor care includ aceste elemente (circuite electronice), folosite în procese de comandă, reglare, măsurare, ingineria, tehnologia și aplicațiile care se ocupă cu emisia, fluxul și controlul electronilor în vid și materie.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Electronică

Emilio Segrè

Emilio Gino Segrè a fost un fizician italian, unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1959, împreună cu Owen Chamberlain, pentru descoperirea antiprotonului.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Emilio Segrè

Emisie termionică

Filamentul unei lămpi cu descărcare în vapori de mercur la joasă presiune prezentând un înveliş alb pentru emisie termionică în partea centrală a înfăşurării. Realizat de obicei dintr-un amestec de oxizi de bariu, stronțiu și calciu, învelișul se disipează prin utilizare, având ca efect în cele din urmă arderea lămpii.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Emisie termionică

Enrico Fermi

Enrico Fermi a fost un fizician italian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1938, descoperitorul fisiunii nucleare.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Enrico Fermi

Eric Allin Cornell

Eric Allin Cornell este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2001 împreună cu Wolfgang Ketterle și Carl Wieman pentru realizarea condensării Bose-Einstein în atomi alcalini și pentru studii preliminare fundamentale asupra proprietăților condensatelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Eric Allin Cornell

Ernest Lawrence

Ernest Orlando Lawrence a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1939, cunoscut pentru inventarea, utilizarea și îmbunătățirea ciclotronului, începând cu 1929, și pentru lucrările sale din domeniul separării izotopilor de uraniu în cadrul Proiectului Manhattan.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Ernest Lawrence

Ernest Walton

Ernest Thomas Sinton Walton a fost un fizician irlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1951, împreună cu John Cockcroft, pentru experimentele de fisionare a nucleului atomic efectuate la Universitatea Cambridge la începutul anilor 1930.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Ernest Walton

Ernst Ruska

Microscopul electronic construit de Ernst Ruska în 1933 Ernst August Friedrich Ruska a fost un inginer și fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1986, pentru lucrările sale fundamentale în optica electronică și pentru construirea primului microscop electronic.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Ernst Ruska

Erwin Schrödinger

Erwin Rudolf Josef Alexander Schrödinger a fost un fizician austriac, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1933, unul din părinții fizicii cuantice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Erwin Schrödinger

Eugene Paul Wigner

Eugene Paul Wigner a fost un fizician american de origine evreu-maghiar, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Eugene Paul Wigner

Experimentul Michelson-Morley

Date din experimentul Michelson-Morley Experimentul Michelson–Morley, unul din cele mai importante și celebre experimente din istoria fizicii, a fost efectuat în 1887 de Albert Michelson și Edward Morley la ceea ce este astăzi Case Western Reserve University.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Experimentul Michelson-Morley

Felix Bloch

Felix Bloch a fost un fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1952 pentru contribuțiile sale în domeniul rezonanței magnetice nucleare.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Felix Bloch

Ferenc Krausz

Ferenc Krausz este un fizician german de origine maghiară-austriacă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Ferenc Krausz

Fizica particulelor elementare

Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Fizica particulelor elementare

Fizica stării solide

Fizica stării solide este o ramură a fizicii care se ocupă de studiul substanțelor solide, folosind mai ales metodele mecanicii cuantice, cristalografiei, metalurgiei și ale fizicii statistice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Fizica stării solide

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Fizică

Fizică teoretică

Fizica teoretică folosește modele matematice și raționamente sau abstracții ale fizicii, în loc de procese experimentale, în încercarea de a înțelege natura.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Fizică teoretică

François Englert

François Englert este un fizician teoretician belgian.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și François Englert

Frank Anthony Wilczek

Frank Anthony Wilczek este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004 împreună cu David Gross și David Politzer pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Frank Anthony Wilczek

Frederick Reines

Frederick Reines a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1995, împreună cu Martin Perl, pentru detectarea neutrinilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Frederick Reines

Frits Zernike

Frederik Zernike (n. 16 iulie 1888, Amsterdam — d. 10 martie 1966, Amersfoort) a fost un fizician neerlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1953 pentru inventarea microscopului cu contrast de fază, instrument care permite studiul structurii celulelor vii fără necesitatea de a le omorî.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Frits Zernike

Gabriel Lippmann

Gabriel Jonas Lippmann a fost un fizician francez, profesor universitar la Sorbona, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1908, pentru metoda sa de reproducere fotografică a culorilor pe baza fenomenului de interferență.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Gabriel Lippmann

Gérard Mourou

Gérard Albert Mourou un cercetător francez, pionier în domeniul electrotehnicii și laserilor, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2018.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Gérard Mourou

George E. Smith

George Elwood Smith este un inginer american, cunoscut ca fiind coinventator al senzorului CCD, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică din 2009, împreună cu Willard Boyle, pentru „inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – sensorul CCD”.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și George E. Smith

George Fitzgerald Smoot

George Fitzgerald Smoot este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2006, împreună cu John C. Mather, pentru descoperirea formei de corp negru și anizotropiei radiației cosmice de fundal.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și George Fitzgerald Smoot

George Paget Thomson

Sir George Paget Thomson a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, împreună cu americanul Clinton Joseph Davisson, pentru descoperirea proprietăților ondulatorii ale electronului, prin difracția electronilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și George Paget Thomson

Georges Charpak

Georges Charpak a fost un fizician francez de origine polonă, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1992 pentru inventarea și dezvoltarea detectoarelor de particule, în special a camerei proporționale multicablate.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Georges Charpak

Gerardus 't Hooft

Gerardus 't Hooft este un fizician neerlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1999 împreună cu Martinus Veltman pentru elucidarea structurii cuantice a interacțiunii electroslabe în fizică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Gerardus 't Hooft

Gerd Binnig

Gerd Binnig este un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1986, împreună cu Heinrich Rohrer, pentru proiectarea microscopului electronic cu scanare și tunelare.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Gerd Binnig

Giorgio Parisi

Giorgio Parisi un fizician italian, ale cărui cercetări s-au concentrat în domeniile teoriei cuantice a câmpurilor, mecanicii statistice și sistemelor complexe.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Giorgio Parisi

Grafen

4 straturi de grafen (din compoziția grafitului) Grafenul (pron. grafen; variantă: grafenă) este varianta bidimensională a grafitului; este format dintr-un aranjament planar (bidimensional) de atomi de carbon dispuși într-o rețea hexagonală.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Grafen

Gravitație

Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Gravitație

Guglielmo Marconi

Guglielmo Marconi a fost un inginer și fizician italian, inventatorul telegrafiei fără fir și al antenei de emisie legate electric la pământ (unde radio), laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1909 împreună cu Karl Ferdinand Braun, pentru contribuțiile lor în dezvoltarea telegrafiei fără fir.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Guglielmo Marconi

Gustaf Dalén

Nils Gustaf Dalén a fost un fizician, inventator, antreprenor și inginer suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1912.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Gustaf Dalén

Gustav Ludwig Hertz

Gustav Ludwig Hertz a fost un fizician german, nepot al lui Heinrich Rudolf Hertz, și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1925, pentru rolul său în demonstrarea teoriei ciocnirilor între electroni și atomi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Gustav Ludwig Hertz

Hannes Alfvén

Hannes Olof Gösta Alfvén a fost un fizician suedez, care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1970 pentru dezvoltarea teoriei magnetohidrodinamicii.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Hannes Alfvén

Hans Albrecht Bethe

Hans Albrecht Bethe a fost un fizician american de origine germană, participant important la Proiectul Manhattan precum și la dezvoltarea proiectului bombei cu hidrogen, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1967 pentru elaborarea teoriei nucleosintezei stelare.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Hans Albrecht Bethe

Hans Georg Dehmelt

Hans Georg Dehmelt a fost un fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1989, împreună cu Wolfgang Paul, pentru descoperirea metodei capcanei de ioni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Hans Georg Dehmelt

Heike Kamerlingh Onnes

Heike Kamerlingh Onnes a fost un fizician neerlandez, profesor universitar la Leiden, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1913.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Heike Kamerlingh Onnes

Heinrich Rohrer

Heinrich Rohrer a fost un fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1986, împreună cu Gerd Binnig, pentru proiectarea microscopului electronic cu scanare și tunelare.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Heinrich Rohrer

Heliu

Liniile Spectrale de Heliu Heliul este elementul chimic cu numărul atomic 2 și este reprezentat prin simbolul He.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Heliu

Hendrik Lorentz

Hendrik Antoon Lorentz a fost un matematician și fizician neerlandez, profesor de fizică matematică la Universitatea din Leiden, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1902 împreună cu Pieter Zeeman, pentru serviciul extraordinar oferit prin studiile lor privind influența magnetismului asupra unor fenomene de radiație (efectul Zeeman).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Hendrik Lorentz

Henry Way Kendall

Henry Way Kendall a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Jerome Friedman și Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăștierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni și neutroni legați, cercetări esențiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Henry Way Kendall

Herbert Kroemer

Herbert Kroemer este un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2000 împreună cu Jores Alferov pentru dezvoltarea heterostructurilor de semiconductori folosite în opto-electronică și în electronica de mare viteză.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Herbert Kroemer

Hideki Yukawa

Hideki Yukawa (în) a fost un fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Hideki Yukawa

Hiroshi Amano

Hiroshi Amano este un fizician japonez care a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică 2014, împreună cu Isamu Akasaki și Shuji Nakamura, „pentru inventarea de LED-uri albastre eficiente, care a permis surse de lumină albă strălucitoare și economice”.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Hiroshi Amano

Holografie

Figura 1: Două fotografii ale unei singure holograme luate din diferite poziţii Holografia este o metodă de înregistrare a unei imagini tridimensionale pe un suport în general bidimensional.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Holografie

Horst Ludwig Störmer

Horst Ludwig Störmer este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1998 împreună cu Robert B. Laughlin și Daniel Tsui pentru descoperirea unei noi forme de fluid cuantic ale cărui stări excitate au sarcină fracționară.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Horst Ludwig Störmer

Hugh David Politzer

Hugh David Politzer este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004 împreună cu David Gross și Frank Wilczek pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Hugh David Politzer

Igor Tamm

Igor Evghenievici Tamm (în) a fost un fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pentru rolul său în explicarea efectului Cerenkov.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Igor Tamm

Ilia Frank

Ilia Mihailovici Frank (în) a fost un fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1958 împreună cu Pavel Alexeevici Cerenkov și Igor Tamm, tot din Uniunea Sovietică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Ilia Frank

Interferență

Irizațiile bulelor de săpun sunt datorate interferenței. Interferența reprezintă fenomenul de suprapunere a două sau mai multe unde care se întâlnesc într-un punct din spațiu.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Interferență

Isamu Akasaki

Isamu Akasaki a fost un om de știință japonez, cunoscut pentru invenția LED-ului albastru de mare intensitate bazat pe joncțiune p-n de azotură de galiu (1989).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Isamu Akasaki

Isidor Isaac Rabi

Isidor Isaac Rabi a fost un fizician evreu-american, unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pentru cercetările sale privind natura forțelor care leagă protonii de nucleu, cercetări care au condus la dezvoltarea metodei de detecție bazată pe rezonanța magnetică nucleară.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Isidor Isaac Rabi

Ivar Giaever

Ivar Giaever (scris și Giæver) este un fizician norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1973 împreună cu Leo Esaki și Brian David Josephson pentru cercetările din domeniul fizicii solizilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Ivar Giaever

Izotop

Izotopii sunt specii nucleare cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Izotop

J. Hans D. Jensen

Johannes Hans Daniel Jensen a fost un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1963.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și J. Hans D. Jensen

Jack Kilby

Jack St.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Jack Kilby

Jack Steinberger

Jack Steinberger a fost un fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1988, împreună cu Melvin Schwartz și Leon Max Lederman, pentru metoda fasciculului de neutrini și demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinului miuonic.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Jack Steinberger

James Chadwick

Sir James Chadwick a fost un fizician englez și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, celebru pentru descoperirea neutronului și unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și James Chadwick

James Franck

James Franck a fost un fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1925, pentru descoperirea legilor care guvernează impactul dintre un electron și un atom.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și James Franck

James Peebles

Phillip James Edwin Peebles este un fizician și cosmolog american de origine canadiană, profesor emerit titular al Catedrei de Știință Albert Einstein de la Universitatea Princeton.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și James Peebles

James Rainwater

Leo James Rainwater a fost un fizician american, unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1975, împreună cu Aage Bohr și Ben Roy Mottelson, pentru rolul său în determinarea formelor asimetrice ale unor nuclee atomice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și James Rainwater

James Watson Cronin

James Watson Cronin a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1980, împreună cu Val Fitch, pentru descoperirea violărilor principiilor fundamentale de simetrie la dezintegrarea mezonilor K neutri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și James Watson Cronin

Jean Baptiste Perrin

Jean-Baptiste Perrin a fost un fizician francez laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1926.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Jean Baptiste Perrin

Jerome Isaac Friedman

Jerome Isaac Friedman este un fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall și Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăștierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni și neutroni legați, cercetări esențiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Jerome Isaac Friedman

Johannes Diderik van der Waals

Johannes Diderik van der Waals a fost un fizician neerlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1910 pentru munca sa în domeniul ecuației stării gazelor și lichidelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Johannes Diderik van der Waals

Johannes Georg Bednorz

Johannes Georg Bednorz este un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1987, împreună cu Karl Alexander Müller, pentru reușitele lor în descoperirea proprietăților de supraconductibilitate în materialele ceramice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Johannes Georg Bednorz

Johannes Stark

Johannes Stark a fost fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1919.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Johannes Stark

John Bardeen

John Bardeen a fost un inginer și fizician american.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și John Bardeen

John Clauser

John Francis Clauser este un fizician teoretic și experimental american, cunoscut pentru contribuțiile sale la fundamentele fizicii cuantice, în special inegalitatea Clauser–Horne–Shimony–Holt (CHSH).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și John Clauser

John Cromwell Mather

John Cromwell Mather (n. 7 august 1946, Roanoke, Virginia, SUA) este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2006, împreună cu George F. Smoot, pentru descoperirea formei de corp negru și anizotropiei radiației cosmice de fundal.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și John Cromwell Mather

John Douglas Cockcroft

Sir John Douglas Cockcroft a fost un fizician britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1951, împreună cu colaboratorul său, Ernest Walton, pentru experimentele de fisionare ale nucleului atomic, efectuate la Universitatea Cambridge la începutul anilor 1930.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și John Douglas Cockcroft

John Hasbrouck van Vleck

John Hasbrouck van Vleck a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1977, împreună cu Philip Anderson și Nevill Francis Mott.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și John Hasbrouck van Vleck

John Lewis Hall

John Lewis Hall este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2005, împreună cu Theodor Hänsch, pentru contribuțiile aduse la dezvoltarea spectroscopiei de mare precizie, pe bază de laser, inclusiv pentru tehnica pieptenele optic.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și John Lewis Hall

John M. Kosterlitz

John M. Kosterlitz, fiul biochimistului și medicului evreu refugiat din Germania nazistă Hans Kosterlitz, profesor de fizică la Universitatea Brown din SUA, este laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2016, împreună cu David J. Thouless și Duncan Haldane.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și John M. Kosterlitz

John Robert Schrieffer

John Robert Schrieffer un fizician american, laureat, împreună cu John Bardeen și Leon Neil Cooper, în 1972, al Premiului Nobel pentru Fizică pentru dezvoltarea teoriei BCS, prima teorie microscopică de succes a superconductivității.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și John Robert Schrieffer

John William Strutt Rayleigh

John William Strutt, lord Rayleigh a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1904, pentru investigațiile sale asupra densităților celor mai importante gaze și pentru descoperirea argonului ca o consecință indirectă a acestor studii.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și John William Strutt Rayleigh

Jores Ivanovici Alfiorov

Jores Ivanovici Alfiorov (în, denumit după Jean Jaurès) un fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2000 împreună cu Herbert Kroemer pentru dezvoltarea heterostructurilor de semiconductori folosite în opto-electronică și în electronica de mare viteză.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Jores Ivanovici Alfiorov

Joseph Hooton Taylor, Jr.

Joseph Hooton Taylor Jr. este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1993 împreună cu Russell Alan Hulse pentru descoperirea unui nou tip de pulsar, descoperire ce a deschis noi perspective în studiul gravitației.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Joseph Hooton Taylor, Jr.

Joseph John Thomson

Joseph John Thomson a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1906, ca apreciere pentru meritele deosebite ale investigațiilor sale teoretice și experimentale asupra conducției electrice în gaze.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Joseph John Thomson

Julian Schwinger

Julian Seymour Schwinger a fost un fizician teoretician american.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Julian Schwinger

Kai Manne Börje Siegbahn

Kai Manne Börje Siegbahn a fost un fizician suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1981, pentru contribuția sa în dezvoltarea spectroscopiei electronice de înaltă rezoluție.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Kai Manne Börje Siegbahn

Karl Alexander Müller

Karl Alexander Müller a fost un fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1987, împreună cu Johannes Georg Bednorz, pentru reușitele lor în descoperirea proprietăților de supraconductibilitate în materialele ceramice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Karl Alexander Müller

Karl Ferdinand Braun

Karl Ferdinand Braun a fost fizician și inventator german, profesor universitar la Strasbourg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1909 împreună cu Guglielmo Marconi, pentru contribuțiile lor în dezvoltarea telegrafiei fără fir.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Karl Ferdinand Braun

Karl Manne Georg Siegbahn

Karl Manne Georg Siegbahn a fost un fizician suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1924 pentru cercetările și descoperirile sale în domeniul spectroscopiei razelor X. Născut în Örebro, Suedia, Siegbahn și-a obținut doctoratul la Universitatea Lund în 1911, cu o lucrare intitulată Magnetische Feldmessungen (Măsurări ale câmpului magnetic).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Karl Manne Georg Siegbahn

Kenneth Geddes Wilson

Kenneth Geddes Wilson a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1982, pentru teoria sa privind fenomenele critice asociate cu tranzițiile de fază.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Kenneth Geddes Wilson

Kip Thorne

Kip Thorne un fizician relativist american, experimentator și teoretician, profesor la California Technological Institute, discipol al lui John A. Wheeler, coautor al cursului binecunoscut de gravitație.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Kip Thorne

Klaus Hasselmann

Klaus Hasselmann este un oceanograf german, cunoscut pentru dezvoltarea modelului HasselmannHasselmann K. (1976), "Stochastic climate models, Part 1: Theory", Tellus, 28: 473-485.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Klaus Hasselmann

Klaus von Klitzing

Klaus von Klitzing este un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1985, pentru descoperirea efectului Hall cuantic.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Klaus von Klitzing

Konstantin Novosiolov

Konstantin Sergheevici Novosiolov (în) este un fizician britanic de origine rusă, cunoscut mai ales pentru lucrările în studiul grafenului efectuate împreună cu profesorul Andre Geim, pentru care ambii au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 2010.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Konstantin Novosiolov

Large Hadron Collider

Harta LHC Large Hadron Collider (engleză pentru „mare accelerator de hadroni”; pe scurt LHC) este un accelerator de particule, construit la Centrul European de Cercetări Nucleare CERN, între Munții Alpi și Munții Jura, lângă Geneva.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Large Hadron Collider

Laser

Lasere Un exemplu de laser microscopic (sus) și unul gigantic (jos). Un laser reglat pe lungimea de undă din galben a sodiului, folosit pentru a excita atomii de sodiu din păturile superioare ale atmosferei. Un laser cu heliu-neon. Segmentul luminos din centru nu este raza laser, ci tubul de descărcare; pe ecranul din dreapta se poate observa punctul luminos produs de fasciculul laser.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Laser

LED

LED-uri albastre, roșii și verzi; acestea pot fi combinate pentru a produce orice culoare. Un LED (din, însemnând diodă emițătoare de lumină) este o diodă semiconductoare ce emite lumină la polarizarea directă a joncțiunii p-n. Efectul este o formă de electroluminescență.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și LED

Leo Esaki

Leo Esaki, născut Leona Esaki, (în) un fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1973 împreună cu Ivar Giaever și Brian David Josephson pentru descoperirea fenomenului de tunelare a electronilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Leo Esaki

Leon Max Lederman

Leon Max Lederman a fost un fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1988, împreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger, „pentru metoda fasciculului de neutrini și demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinului miuonic”.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Leon Max Lederman

Leon Neil Cooper

Leon Neil Cooper este un fizician american, laureat, în 1972, al Premiului Nobel pentru Fizică, împreună cu John Bardeen și John Robert Schrieffer, pentru rolul său în dezvoltarea teoriei BCS (numită astfel de la inițialele celor trei) a superconductivității.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Leon Neil Cooper

Lepton

În fizică, numele lepton desemnează o particulă de spin 1/2 (fiind un fermion) care nu se supune forței nucleare tari.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Lepton

Lev Landau

Lev Davidovici Landau (în limba rusă: Ле́в Дави́дович Ланда́у) a fost un fizician sovietic rus, de origine evreiască, care a adus contribuții fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Lev Landau

Linie spectrală

Linia spectrală reprezintă tranziția cuantică a unui electron dintre diferitele nivele energetice din atomi si molecule.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Linie spectrală

Louis de Broglie

Louis de Broglie (circa 1930),desen de Gheorghe Manu Louis-Victor-Pierre-Raymond, al 7-lea duce de Broglie a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea unui anumit tip de unde (vezi Dualismul corpuscul-undă).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Louis de Broglie

Louis Eugène Félix Néel

Louis Eugène Félix Néel (n. 22 noiembrie 1904, d. 17 noiembrie 2000) a fost un fizician francez.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Louis Eugène Félix Néel

Luis Walter Alvarez

Luis Walter Alvarez a fost un fizician experimentalist, inventator și profesor universitar american laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1968.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Luis Walter Alvarez

Magnetism

Linii de forță ale cîmpului magnetic creat de un magnet în formă de bară, vizualizate cu ajutorul piliturii de fier. Magnetit, un mineral magnetic natural. Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor particule cu sarcină electrică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Magnetism

Makoto Kobayashi

Makoto Kobayashi este un fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2008, împreună cu Toshihide Maskawa, pentru descoperirea originii ruperii simetriei, ceea ce prezice existența a cel puțin trei familii de quarkuri în natură.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Makoto Kobayashi

Maria Goeppert-Mayer

Maria Gertrud Käte Goeppert Mayer a fost fiziciană americană de origine germană, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Maria Goeppert-Mayer

Marie Curie

Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska a fost o savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Marie Curie

Martin Lewis Perl

Martin Lewis Perl a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1995, împreună cu Frederick Reines pentru descoperirea leptonului tau.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Martin Lewis Perl

Martin Ryle

Sir Martin Ryle a fost un fizician și radioastronom englez care a dezvoltat sisteme revoliționare pentru telescoape radio și le-a folosit pentru a localiza și fotografia cu precizie surse slabe de unde radio.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Martin Ryle

Martinus Justinus Godefriedus Veltman

Martinus Justinus Godefriedus Veltman a fost un fizician neerlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1999 împreună cu Gerardus 't Hooft pentru elucidarea structurii cuantice a interacțiunii electroslabe în fizică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Martinus Justinus Godefriedus Veltman

Masatoshi Koshiba

Masatoshi Koshiba (în) un fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2002 împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Masatoshi Koshiba

Maser

MASER reprezintă acronimul denumirii din limba engleză Microwave Amplification by Stimulated Emission of Radiation („Amplificare de microunde prin emisie stimulată a radiației”).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Maser

Max Born

Max Born a fost un fizician și matematician german care a contribuit la dezvoltarea mecanicii cuantice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Max Born

Max Planck

Max Karl Ernst Ludwig Planck a fost un fizician german, fondator al mecanicii cuantice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Max Planck

Max von Laue

Max Theodor Felix von Laue a fost fizician german, profesor universitar la Berlin și Göttingen, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Max von Laue

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Mecanică cuantică

Melvin Schwartz

Melvin Schwartz a fost un fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1988, împreună cu Leon Max Lederman și Jack Steinberger, pentru metoda fasciculului de neutrini și demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinului miuonic.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Melvin Schwartz

Mezon

Mezonii sunt particule subatomice (cu sarcină pozitivă sau negativă) cu o viață foarte scurtă, cu o masă de aproximativ 200 de ori mai mare decât cea a unui electron.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Mezon

Michel Mayor

Michel Gustave Édouard Mayor este un astrofizician elvețian, profesor emerit la Universitatea din Geneva și cercetător la Observatorul din Geneva.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Michel Mayor

Microscop

Microscop binocular profesional Obiective de microscop Oculare de microscop thumb Microscopul (grec. mikrós, „mic”; skopein, „a se uita la”') este un instrument optic care transmite o imagine mărită a unui obiect observat printr-un sistem de lentile.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Microscop

Microscop electronic

Microscop electronic Un microscop electronic este un tip de microscop care folosește electroni pentru a ilumina specimenul și a transmite o imagine mărită a acestuia.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Microscop electronic

Moment magnetic

Momentul magnetic e o mărime fizică care determină mărimea momentului forței căreia un magnet îi este supus în câmp magnetic extern.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Moment magnetic

Murray Gell-Mann

Murray Gell-Mann a fost un fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1969 pentru munca sa în elaborarea teoriei particulelor elementare.Decizia Comitetului Nobel suna in felul următor:Pentru cercetări în domeniul particulelor elementare, descoperirea particulei omega minus (Ω-) și enunțarea " legii de conservare a stranietății".

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Murray Gell-Mann

Neutrin

Neutrinul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare decât 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Neutrin

Neutron

Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Neutron

Nevill Francis Mott

Sir Nevill Francis Mott a fost un fizician britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1977, împărțind premiul cu Philip Warren Anderson și John van Vleck.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Nevill Francis Mott

Nicolaas Bloembergen

Nicolaas Bloembergen un fizician american de origine neerlandeză, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1981, împreună cu Arthur Schawlow, pentru contribuțiile lor în domeniul spectroscopiei laser.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Nicolaas Bloembergen

Niels Bohr

Niels Henrik David Bohr, fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Niels Bohr

Nikolai Basov

Nikolai Ghenadievici Basov (în) a fost un fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică împreună cu Aleksandr Prohorov și Charles Hard Townes, pentru munca lor de pionierat în domeniul maserilor și laserilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Nikolai Basov

Norman Foster Ramsey

Norman Foster Ramsey a fost un fizician american, unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan și ulterior laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1989 pentru inventarea metodei câmpurilor oscilatoare separate și utilizarea acesteia în maserii cu hidrogen și în alte ceasuri atomice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Norman Foster Ramsey

Nucleu atomic

Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Nucleu atomic

Otto Stern

Otto Stern a fost un fizician german american.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Otto Stern

Owen Chamberlain

Owen Chamberlain a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, împreună cu Emilio Segrè pentru descoperirea antiprotonului.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Owen Chamberlain

Owen Willans Richardson

Sir Owen Willans Richardson a fost un fizician britanic, profesor la Universitatea Princeton între 1906 și 1913, și deținător al Premiului Nobel pentru fizică în 1928 "pentru munca sa în cadrul domeniului termoionilor și în special pentru descoperirea efectului care îi poartă numele efectul Richardson".

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Owen Willans Richardson

Patrick Maynard Stuart Blackett

Patrick Maynard Stuart Blackett a fost un fizician englez cunoscut pentru lucrul său la perfecționarea camerelor cu ceață, și studiile privind razele cosmice și paleomagnetismul.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Patrick Maynard Stuart Blackett

Paul Dirac

Paul Adrien Maurice Dirac a fost un fizician britanic și unul din fondatorii domeniilor mecanicii cuantice si a teoriei cuantice a câmpurilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Paul Dirac

Pavel Alexeevici Cerenkov

Pavel Alexeevici Cerenkov (în) a fost un fizician sovietic de mare reputație, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1958 pentru descoperirea fenomenului denumit în onoarea sa efect Cerenkov.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Pavel Alexeevici Cerenkov

Percy Williams Bridgman

Percy Williams Bridgman a fost un fizician american, laureat în 1946 al Premiului Nobel pentru Fizică pentru contribuțiile sale aduse fizicii presiunilor înalte.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Percy Williams Bridgman

Peter Grünberg

Peter Grünberg a fost un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2007, împreună cu Albert Fert, pentru descoperirea magnetorezistenței gigantice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Peter Grünberg

Peter Higgs

Peter Ware Higgs, FRS, FRSE, FKC un fizician teoretic englez și profesor emerit la Universitatea din Edinburgh,Griggs, Jessica.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Peter Higgs

Philip Warren Anderson

Philip Warren Anderson un fizician american, care a primit în anul 1977 împreună cu Nevill F. Mott și John H. van Vleck Premiul Nobel pentru Fizică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Philip Warren Anderson

Philipp Lenard

Philipp Eduard Anton von Lenard a fost fizician german, profesor universitar la Breslau (Wrocław) și la Heidelberg, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1905, pentru munca sa în domeniul razelor catodice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Philipp Lenard

Pierre Agostini

Pierre Agostini este un fizician experimental francez, profesor la Ohio State University din Columbus, Ohio, Statele Unite ale Americii.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Pierre Agostini

Pierre Curie

Pierre Curie a fost un fizician francez, pionier în studiul radioactivității, laureat (împreună cu Antoine Henri Becquerel și Marie Curie) al Premiului Nobel pentru Fizică în 1903.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Pierre Curie

Pierre-Gilles de Gennes

Pierre-Gilles de Gennes a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1991 pentru descoperirea faptului că metodele dezvoltate pentru studiul altor fenomene din sisteme simple pot fi generalizate la forme mai complexe ale materiei, în particular la cristale lichide și polimeri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Pierre-Gilles de Gennes

Pieter Zeeman

Pieter Zeeman a fost fizician neerlandez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în anul 1902, împreună cu Hendrik Lorentz, pentru serviciul extraordinar adus științei datorită studiilor lor privind influența magnetismului asupra radiației, cunoscut ca Efectul Zeeman.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Pieter Zeeman

Piotr Kapița

Semenov (dreapta) și Kapița (stânga), portret de Boris Kustodiev, 1921 Piotr Leonidovici Kapița (în)() a fost un fizician rus, cercetător al atomului, distins cu Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978 împreună cu Arno Allan Penzias și Robert Woodrow Wilson.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Piotr Kapița

Plasmă

Lampă cu plasmăCulorile se datorează relaxării electronilor din stări excitate în stări cu energie mai mică. Spectrul emis este caracteristic gazului ionizat. Lampă cu plasmă În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Plasmă

Polimer

polipropilenei: Carbonul este albastru - Hidrogenul gri Un polimer este o substanță compusă din molecule cu masă moleculară mare, formate dintr-un număr mare de molecule mici identice, numite monomeri, legate prin legături covalente.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Polimer

Polykarp Kusch

Polykarp Kusch (n. 26 ianuarie 1911, Blankenburg, Germania - d. 20 martie 1993, Dallas, SUA) a fost un fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1955), împreună cu Willis Lamb, pentru că a determinat că momentul magnetic al electronului este mai mare decât valoarea teoretică, descoperire ce a condus la noi inovații în electrodinamica cuantică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Polykarp Kusch

Pozitron

Pozitronul este antiparticula asociată electronului, în fizica nucleară un pozitron este numit și antielectron.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Pozitron

Premiul Nobel

Prima pagină din testamentul lui Alfred Nobel Premiile Nobel (în limba suedeză, „Nobel” se pronunță, deci accentuat pe a doua silabă) au fost create de omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei (1867), care, prin testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității".

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Premiul Nobel

Principiul de excluziune

Principiul de excluziune, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Principiul de excluziune

Proton

Protonii (din grecescul πρῶτον.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Proton

Pulsar

Pulsar Pulsar Pulsarul este o stea foarte mică (cu o rază de 10-15 km), dar foarte densă, numită stea neutronică (rămășiță a unei stele care a colapsat), ce emite energie sub forma unui flux de particule electromagnetice concentrat la polii magnetici ai stelei.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Pulsar

Quark

Un proton,compus din trei quarkuri: două quarkuri '''up''' (cu sarcina +2/3) și altul '''down''' cu sarcina -1/3 Modelului Standard sunt quarkuri. Quarcul (pl. quarci), este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia „grea” (numită și barionică).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Quark

Radiație catodică

Fascicul de electroni deviat sub forma unui cerc, în prezența unui câmp magnetic Radiația catodică este o radiație corpusculară alcătuită din electronii emiși de catodul unui tub cu descărcare.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Radiație catodică

Radiație cosmică de fond

300px Radiația cosmică de fond este o formă de radiație electromagnetică care se găsește peste tot în Univers.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Radiație cosmică de fond

Radiație X

Aparat Röntgen Radiația (razele) X sau radiația (razele) Röntgen sunt radiații electromagnetice ionizante, cu lungimi de undă mici, cuprinse între 0,01 și 100 Å(ångström).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Radiație X

Radioactivitate

Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Radioactivitate

Rainer Weiss

Rainer Weiss un fizician american, cunoscut pentru studiile sale asupra astrofizicii și fizicii gravitaționale.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Rainer Weiss

Raymond Davis, Jr.

Raymond Davis, Jr. a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2002 împreună cu Masatoshi Koshiba pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Raymond Davis, Jr.

Reinhard Genzel

Reinhard Genzel este un astrofizician german.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Reinhard Genzel

Riccardo Giacconi

Riccardo Giacconi un fizician american de origine italiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2002 pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, contribuții ce au condus la descoperirea surselor cosmice de raze X..

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Riccardo Giacconi

Richard Edward Taylor

Richard Edward Taylor un fizician american de origine canadiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall și Jerome Friedman, pentru cercetările de pionierat privind împrăștierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni și neutroni legați, cercetări esențiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Richard Edward Taylor

Richard Feynman

Richard Phillips Feynman a fost un fizician american.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Richard Feynman

Robert Andrews Millikan

Robert Andrews Millikan a fost un fizician american, specialist în fizica experimentală, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1923 pentru măsurarea sarcinii electronului și pentru lucrările în domeniul efectului fotoelectric.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Robert Andrews Millikan

Robert Betts Laughlin

Robert Betts Laughlin este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1998 împreună cu Horst Störmer și Daniel Tsui pentru descoperirea unei noi forme de fluid cuantic ale cărui stări excitate au sarcină fracționară.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Robert Betts Laughlin

Robert Coleman Richardson

Robert Coleman Richardson a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1996 împreună cu David Lee și Douglas Osheroff pentru descoperirea superfluidității izotopului heliu-3.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Robert Coleman Richardson

Robert Hofstadter

Robert Hofstadter a fost un fizician evreu american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 1961 „pentru studiile sale de pionierat asupra împrăștierii electronilor pe nuclee atomice și pentru descoperirile sale astfel realizate cu privire la structura nucleonilor”.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Robert Hofstadter

Robert Woodrow Wilson

Robert Woodrow Wilson este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1978, împreună cu Arno Allan Penzias „pentru descoperirea lor a radiației cosmice de fond de microunde”.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Robert Woodrow Wilson

Roger Penrose

Sir Roger Penrose este un matematician și fizician englez, profesor emerit de matematică la Universitatea Oxford.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Roger Penrose

Roy Jay Glauber

Roy Jay Glauber un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2005 pentru contribuția sa la teoria cuantică a coerenței optice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Roy Jay Glauber

Rudolf Ludwig Mössbauer

Rudolf Ludwig Mössbauer a fost un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pentru descoperirea fenomenului denumit în cinstea sa efectul Mossbauer.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Rudolf Ludwig Mössbauer

Ruperea spontană a simetriei

în fizică, ruperea spontană a simetriei este fenomenul ce are loc când un sistem simetric în raport cu un oarecare grup de simetrie intră într-o stare asimetrică de vid cuantic.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Ruperea spontană a simetriei

Russell Alan Hulse

Russell Alan Hulse este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1993 împreună cu Joseph Taylor pentru descoperirea unui nou tip de pulsar, descoperire ce a deschis noi perspective în studiul gravitației.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Russell Alan Hulse

Samuel Chao Chung Ting

Samuel Chao Chung Ting este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1976 pentru descoperirea, simultan cu Burton Richter, a particulei J/ψ.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Samuel Chao Chung Ting

Saul Perlmutter

Saul Perlmutter este un astrofizician evreu american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2011.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Saul Perlmutter

Semiconductor

Semiconductorul este un material a cărui rezistivitate este cuprinsă între cea a conductoarelor și izolatoarelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Semiconductor

Serge Haroche

Serge Haroche este un fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2012, împreună cu David J. Wineland, pentru „metode experimentale inovative care permit măsurarea și manevrarea sistemelor cuantice individuale”.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Serge Haroche

Sheldon Lee Glashow

Sheldon Lee Glashow este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1979, împreună cu Abdus Salam și Steven Weinberg, pentru contribuțiile aduse de aceștia în domeniul teoriei unificate a interacțiunilor slabă și electromagnetică între particule elementare.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Sheldon Lee Glashow

Shuji Nakamura

Shuji Nakamura este profesor la Universitatea din California, Santa Barbara (UCSB) și unul dintre inventatorii LED-ului albastru.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Shuji Nakamura

Simon van der Meer

Simon van der Meer a fost un fizician neerlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1984, împreună cu Carlo Rubbia, pentru contribuțiile lor decisive la marele proiect care a dus la descoperirea particulelor W și Z, particule ce intermediază interacțiunea slabă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Simon van der Meer

Sin-Itiro Tomonaga

Sin-Itiro Tomonaga sau Shinichirō Tomonaga,, a fost un fizician japonez, care a avut o importantă influență în dezvoltarea electrodinamicii cuantice pentru care a câștigat în 1965 Premiul Nobel pentru Fizică împreună cu Richard Feynman și Julian Schwinger.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Sin-Itiro Tomonaga

Spectroscopie

dispersiei printr-o prismă este un exemplu de spectroscopie. Spectroscopia este o ramură a fizicii care se ocupă cu studiul metodelor de obținere a spectrelor, precum și cu măsurarea și interpretarea acestora.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Spectroscopie

Stea

O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Stea

Steven Chu

Steven Chu este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1997 împreună cu Claude Cohen-Tannoudji și William Phillips pentru dezvoltarea metodelor de răcire și captare a atomilor cu ajutorul laserilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Steven Chu

Steven Weinberg

Steven Weinberg a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow și Abdus Salam, pentru contribuțiile aduse de aceștia în domeniul teoriei unificate a interacțiunilor slabă și electromagnetică între particule elementare.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Steven Weinberg

Structură cristalină

Sistemul cubic simplu este un exemplu de structură cristalină. În mineralogie și cristalografie, o structură cristalină este o aranjare (dispunere) generală unică a atomilor sau moleculelor unei substanțe solide sau lichide cristaline.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Structură cristalină

Subrahmanyan Chandrasekhar

Subrahmanyan Chandrasekhar a fost un fizician, astrofizician și matematician indian laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1983, pentru studiile teoretice asupra proceselor importante pentru structura și evoluția stelelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Subrahmanyan Chandrasekhar

Supernovă

Kepler, SN 1604. (Observatorul de raze X Chandra) O supernovă este o explozie stelară mai puternică decât o novă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Supernovă

Supraconductibilitate

Magnet care plutește peste un supraconductor de înaltă temperatură (ca. -197 °C) răcit cu azot lichid Supraconductibilitatea este un fenomen în care rezistența electrică a unui material conductor devine zero, dacă temperatura sa este mai mică decât o anumită valoare specifică materialului, numită temperatură critică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Supraconductibilitate

Syukuro Manabe

Syukuro Manabe este un meteorolog și climatolog japonezo-american, cunoscut pentru utilizarea calculatoarelor pentru a simula schimbările climatice globale și variațiile climatice naturale.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Syukuro Manabe

Takaaki Kajita

Takaaki Kajita (梶田隆章, Kajita Takaaki, este un fizician japonez, cunoscut pentru experimentele KamiokaNDE (Kamioka Nucleon Decay Experiment) și Kamiokande-II, efectuate asupra neutrinilor la Kamioka Observatory, Institute for Cosmic Ray Research, University of Tokyo. În anul 2015 i-a fost decernat, împreună cu Arthur B.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Takaaki Kajita

Theodor Wolfgang Hänsch

Theodor Wolfgang Hänsch este un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2005, împreună cu John Lewis Hall, pentru contribuțiile aduse la dezvoltarea spectroscopiei de mare precizie, pe bază de laser, inclusiv pentru tehnica pieptenele optic.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Theodor Wolfgang Hänsch

Toshihide Maskawa

Toshihide Maskawa, în, a fost un fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2008, împreună cu Makoto Kobayashi, pentru descoperirea originii ruperii simetriei, ceea ce prezice existența a cel puțin trei familii de quarkuri în natură.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Toshihide Maskawa

Tranzistor

Diferite tipuri de tranzistoare Tranzistorul este un dispozitiv electronic din categoria semiconductoarelor care are cel puțin trei terminale (borne sau electrozi), care fac legătura la regiuni diferite ale cristalului semiconductor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Tranzistor

Tsung-Dao Lee

Tsung-Dao Lee (T. D. Lee,, în pinyin,Lǐ Zhèngdào) este un fizician american de origine chineză, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1957, împreună cu Chen Ning Yang pentru descoperirea teoretică a violării legii parității la interacțiunile slabe, teorie verificată experimental de Chien-Shiung Wu.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Tsung-Dao Lee

Univers

Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Univers

Val Logsdon Fitch

Val Logsdon Fitch a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1980, împreună cu James Cronin, pentru descoperirea violărilor principiilor fundamentale de simetrie la dezintegrarea mezonilor K neutri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Val Logsdon Fitch

Victor Franz Hess

Victor Franz Hess a fost un fizician austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1936, împreună cu Carl David Anderson, pentru descoperirea radiațiilor cosmice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Victor Franz Hess

Vitali Ghinzburg

Vitali Lazarevici Ghinzburg (în) a fost un fizician rus,de origine mixtă, preponderent evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2003, împreună cu Alexei Abrikosov și Anthony Leggett, pentru contribuțiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor și superfluidelor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Vitali Ghinzburg

Walter Houser Brattain

Walter Houser Brattain a fost un fizician american care, împreună cu John Bardeen și William Shockley, a inventat tranzistorul.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Walter Houser Brattain

Walther Bothe

Walther Wilhelm Georg Bothe a fost un fizician, matematician și chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1954 pentru inventarea circuitului coincident.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Walther Bothe

Werner Heisenberg

leftWerner Karl Heisenberg a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932 și unul dintre fondatorii fizicii cuantice.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Werner Heisenberg

Wilhelm Röntgen

Wilhelm Conrad Röntgen a fost un fizician german.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Wilhelm Röntgen

Wilhelm Wien

Wilhelm Carl Werner Otto Fritz Franz Wien a fost un fizician german care a primit Premiul Nobel pentru Fizică la 1911 pentru "Descoperirea și formularea legilor radiației căldurii" (Legii lui Wien).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Wilhelm Wien

Willard Boyle

Willard Sterling Boyle a fost un fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin și al senzorului CCD, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică din 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Willard Boyle

William Alfred Fowler

William Alfred Fowler a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel, în 1983, pentru studiile teoretice și experimentale asupra reacțiilor nucleare cu importanță în formarea elementelor chimice în univers, premiu pe care l-a împărțit cu Subrahmanyan Chandrasekhar (India).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și William Alfred Fowler

William Bradford Shockley

William Bradford Shockley a fost un fizician și inventator american de origine britanică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și William Bradford Shockley

William Daniel Phillips

William Daniel Phillips este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1997 împreună cu Steven Chu și Claude Cohen-Tannoudji pentru dezvoltarea metodelor de răcire și captare a atomilor cu ajutorul laserilor.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și William Daniel Phillips

William Henry Bragg

Sir William Henry Bragg a fost un fizician și chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1915.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și William Henry Bragg

William Lawrence Bragg

Sir William Lawrence Bragg a fost un fizician australian care a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică împreună cu tatăl său Sir William Henry Bragg în 1915.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și William Lawrence Bragg

Willis Lamb

Willis Eugene Lamb, Jr. a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1955 pentru descoperiri privind structura fină a spectrului hidrogenului.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Willis Lamb

Wolfgang Ketterle

Wolfgang Ketterle este un fizician german și profesor de fizică la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Wolfgang Ketterle

Wolfgang Paul

Wolfgang Paul a fost un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1989, împreună cu Hans Georg Dehmelt, pentru descoperirea metodei capcanei de ioni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Wolfgang Paul

Wolfgang Pauli

Wolfgang Ernst Pauli a fost un fizician austriac care s-a remarcat prin teoria spinului, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1945.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Wolfgang Pauli

Yoichiro Nambu

Yoichiro Nambu a fost un fizician american de origine japoneză, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2008, pentru descoperirea mecanismului ruperii spontane a simetriei în fizica subatomică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și Yoichiro Nambu

1901

1901 (MCMI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1901

1902

1902 (MCMII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1902

1903

1903 (MCMIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1903

1904

1904 (MCMIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1904

1905

1905 (MCMV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1905

1906

1906 (MCMVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1906

1907

1907 (MCMVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1907

1908

1908 (MCMVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1908

1909

1909 (MCMIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1909

1910

1910 (MCMX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1910

1911

1911 (MCMXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1911

1912

1912 (MCMXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1912

1913

1913 (MCMXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1913

1914

1914 (MCMXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1914

1915

1915 (MCMXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1915

1916

1916 (MCMXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1916

1917

1917 (MCMXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1917

1918

1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1918

1919

1919 (MCMXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1919

1920

1920 (MCMXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1920

1921

1921 (MCMXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1921

1922

1922 (MCMXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1922

1923

1923 (MCMXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1923

1924

1924 (MCMXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1924

1925

1925 (MCMXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1925

1926

1926 (MCMXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1926

1927

1927 (MCMXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1927

1928

1928 (MCMXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1928

1929

1929 (MCMXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1929

1930

1930 (MCMXXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1930

1931

1931 (MCMXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1931

1932

1932 (MCMXXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1932

1933

1933 (MCMXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1933

1934

1934 (MCMXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1934

1935

1935 (MCMXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1935

1936

1936 (MCMXXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1936

1937

1937 (MCMXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1937

1938

1938 (MCMXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1938

1939

1939 (MCMXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1939

1940

1940 (MCMXL) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1940

1941

1941 (MCMXLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1941

1942

1942 (MCMXLII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1942

1943

1943 (MCMXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1943

1944

1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1944

1945

1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1945

1946

1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1946

1947

1947 (MCMXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1947

1948

1948 (MCMXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1948

1949

1949 (MCMXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1949

1950

1950 (MCML) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1950

1951

1951 (MCMLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1951

1952

1952 (MCMLII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1952

1953

1953 (MCMLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1953

1954

1954 (MCMLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1954

1955

1955 (MCMLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1955

1956

1956 (MCMLVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1956

1957

1957 (MCMLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1957

1958

1958 (MCMLVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1958

1959

1959 (MCMLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1959

1960

1960 (MCMLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1960

1961

1961 (MCMLXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1961

1962

1962 (MCMLXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1962

1963

1963 (MCMLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1963

1964

1964 (MCMLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1964

1965

1965 (MCMLXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1965

1966

1966 (MCMLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1966

1967

1967 (MCMLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1967

1968

1968 (MCMLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1968

1969

1969 (MCMLXIX) a fost un obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1969

1970

1970 (MCMLXX) a fost un obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1970

1971

1971 (MCMLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1971

1972

1972 (MCMLXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1972

1973

1973 (MCMLXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1973

1974

1974 (MCMLXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1974

1975

1975 (MCMLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1975

1976

1976 (MCMLXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1976

1977

1977 (MCMLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1977

1978

1978 (MCMLXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1978

1979

1979 (MCMLXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1979

1980

1980 (MCMLXXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1980

1981

----1981 (MCMLXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1981

1982

1982 (MCMLXXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1982

1983

Edson René Braafheid 1983 (MCMLXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1983

1984

1984 (MCMLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1984

1985

----1985 (MCMLXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1985

1986

1986 (MCMLXXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1986

1987

----1987 (MCMLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1987

1988

----1988 (MCMLXXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1988

1989

----1989 (MCMLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1989

1990

1990 (MCMXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1990

1991

1991 (MCMXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1991

1992

1992 (MCMXCII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1992

1993

1993 (MCMXCIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1993

1994

1994 (MCMXCIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1994

1995

1995 (MCMXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1995

1996

1996 (MCMXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1996

1997

1997 (MCMXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1997

1998

1998 (MCMXCVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1998

1999

1999 (MCMXCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 1999

2000

2000 (MM) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2000

2001

2001 (MMI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni A fost al 2001-lea an d.Hr., primul an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 2-lea an din deceniul 2000-2009.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2001

2002

2002 (MMII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2002

2003

2003 (MMIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2003

2004

2004 (MMIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2004

2005

2005 (MMV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2005

2006

2006 (MMVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2006

2007

2007 (MMVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2007

2008

2008 (MMVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2008

2009

2009 (MMIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2009

2010

2010 (MMX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2010

2011

2011 (MMXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2011

2012

2012 (MMXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2012

2013

2013 (MMXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2013

2014

2014 (MMXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2014

2015

2015 (MMXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2015

2016

2016 (MMXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2016

2017

2017 (MMXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2017

2018

2018 (MMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2018

2019

2019 (MMXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2019

2020

2020 (MMXX) a fost un an bisect în calendarul gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2020

2021

2021 (MMXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2021

2022

2022 (MMXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2022

2023

2023 (MMXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Premiul Nobel pentru fizică și 2023

Cunoscut ca Premiul Nobel în Fizică, Premiului Nobel pentru Fizică.

, Ciclotron, Circuit integrat, Claude Cohen-Tannoudji, Clifford Glenwood Shull, Clinton Joseph Davisson, Daniel Chee Tsui, David J. Thouless, David J. Wineland, David Jonathan Gross, David Morris Lee, Dennis Gabor, Detector de particule, Didier Queloz, Difracția electronilor, Difracție, Donald Arthur Glaser, Donna Strickland, Douglas Dean Osheroff, Duncan Haldane, Edward Mills Purcell, Edward Victor Appleton, Efect fotoelectric, Efectul Cerenkov, Efectul Doppler, Efectul Josephson, Efectul Zeeman, Electrodinamică cuantică, Electron, Electronică, Emilio Segrè, Emisie termionică, Enrico Fermi, Eric Allin Cornell, Ernest Lawrence, Ernest Walton, Ernst Ruska, Erwin Schrödinger, Eugene Paul Wigner, Experimentul Michelson-Morley, Felix Bloch, Ferenc Krausz, Fizica particulelor elementare, Fizica stării solide, Fizică, Fizică teoretică, François Englert, Frank Anthony Wilczek, Frederick Reines, Frits Zernike, Gabriel Lippmann, Gérard Mourou, George E. Smith, George Fitzgerald Smoot, George Paget Thomson, Georges Charpak, Gerardus 't Hooft, Gerd Binnig, Giorgio Parisi, Grafen, Gravitație, Guglielmo Marconi, Gustaf Dalén, Gustav Ludwig Hertz, Hannes Alfvén, Hans Albrecht Bethe, Hans Georg Dehmelt, Heike Kamerlingh Onnes, Heinrich Rohrer, Heliu, Hendrik Lorentz, Henry Way Kendall, Herbert Kroemer, Hideki Yukawa, Hiroshi Amano, Holografie, Horst Ludwig Störmer, Hugh David Politzer, Igor Tamm, Ilia Frank, Interferență, Isamu Akasaki, Isidor Isaac Rabi, Ivar Giaever, Izotop, J. Hans D. Jensen, Jack Kilby, Jack Steinberger, James Chadwick, James Franck, James Peebles, James Rainwater, James Watson Cronin, Jean Baptiste Perrin, Jerome Isaac Friedman, Johannes Diderik van der Waals, Johannes Georg Bednorz, Johannes Stark, John Bardeen, John Clauser, John Cromwell Mather, John Douglas Cockcroft, John Hasbrouck van Vleck, John Lewis Hall, John M. Kosterlitz, John Robert Schrieffer, John William Strutt Rayleigh, Jores Ivanovici Alfiorov, Joseph Hooton Taylor, Jr., Joseph John Thomson, Julian Schwinger, Kai Manne Börje Siegbahn, Karl Alexander Müller, Karl Ferdinand Braun, Karl Manne Georg Siegbahn, Kenneth Geddes Wilson, Kip Thorne, Klaus Hasselmann, Klaus von Klitzing, Konstantin Novosiolov, Large Hadron Collider, Laser, LED, Leo Esaki, Leon Max Lederman, Leon Neil Cooper, Lepton, Lev Landau, Linie spectrală, Louis de Broglie, Louis Eugène Félix Néel, Luis Walter Alvarez, Magnetism, Makoto Kobayashi, Maria Goeppert-Mayer, Marie Curie, Martin Lewis Perl, Martin Ryle, Martinus Justinus Godefriedus Veltman, Masatoshi Koshiba, Maser, Max Born, Max Planck, Max von Laue, Mecanică cuantică, Melvin Schwartz, Mezon, Michel Mayor, Microscop, Microscop electronic, Moment magnetic, Murray Gell-Mann, Neutrin, Neutron, Nevill Francis Mott, Nicolaas Bloembergen, Niels Bohr, Nikolai Basov, Norman Foster Ramsey, Nucleu atomic, Otto Stern, Owen Chamberlain, Owen Willans Richardson, Patrick Maynard Stuart Blackett, Paul Dirac, Pavel Alexeevici Cerenkov, Percy Williams Bridgman, Peter Grünberg, Peter Higgs, Philip Warren Anderson, Philipp Lenard, Pierre Agostini, Pierre Curie, Pierre-Gilles de Gennes, Pieter Zeeman, Piotr Kapița, Plasmă, Polimer, Polykarp Kusch, Pozitron, Premiul Nobel, Principiul de excluziune, Proton, Pulsar, Quark, Radiație catodică, Radiație cosmică de fond, Radiație X, Radioactivitate, Rainer Weiss, Raymond Davis, Jr., Reinhard Genzel, Riccardo Giacconi, Richard Edward Taylor, Richard Feynman, Robert Andrews Millikan, Robert Betts Laughlin, Robert Coleman Richardson, Robert Hofstadter, Robert Woodrow Wilson, Roger Penrose, Roy Jay Glauber, Rudolf Ludwig Mössbauer, Ruperea spontană a simetriei, Russell Alan Hulse, Samuel Chao Chung Ting, Saul Perlmutter, Semiconductor, Serge Haroche, Sheldon Lee Glashow, Shuji Nakamura, Simon van der Meer, Sin-Itiro Tomonaga, Spectroscopie, Stea, Steven Chu, Steven Weinberg, Structură cristalină, Subrahmanyan Chandrasekhar, Supernovă, Supraconductibilitate, Syukuro Manabe, Takaaki Kajita, Theodor Wolfgang Hänsch, Toshihide Maskawa, Tranzistor, Tsung-Dao Lee, Univers, Val Logsdon Fitch, Victor Franz Hess, Vitali Ghinzburg, Walter Houser Brattain, Walther Bothe, Werner Heisenberg, Wilhelm Röntgen, Wilhelm Wien, Willard Boyle, William Alfred Fowler, William Bradford Shockley, William Daniel Phillips, William Henry Bragg, William Lawrence Bragg, Willis Lamb, Wolfgang Ketterle, Wolfgang Paul, Wolfgang Pauli, Yoichiro Nambu, 1901, 1902, 1903, 1904, 1905, 1906, 1907, 1908, 1909, 1910, 1911, 1912, 1913, 1914, 1915, 1916, 1917, 1918, 1919, 1920, 1921, 1922, 1923, 1924, 1925, 1926, 1927, 1928, 1929, 1930, 1931, 1932, 1933, 1934, 1935, 1936, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942, 1943, 1944, 1945, 1946, 1947, 1948, 1949, 1950, 1951, 1952, 1953, 1954, 1955, 1956, 1957, 1958, 1959, 1960, 1961, 1962, 1963, 1964, 1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970, 1971, 1972, 1973, 1974, 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022, 2023.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Informațiile se bazează pe articolele de Wikipedia și alte proiecte Wikimedia, și sunt disponibile sub licența Creative Commons Atribuire-Distribuire în Condiții Identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate