acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Premiul Nobel pentru fizică și Știință
Premiul Nobel pentru fizică și Știință au 19 lucruri în comun (în Uniunpedie): Albert Einstein, Atom, Circuit integrat, Difracție, Donna Strickland, Electron, Electronică, Fizică, Laser, Magnetism, Maria Goeppert-Mayer, Marie Curie, Mecanică cuantică, Premiul Nobel, Pulsar, Radiație cosmică de fond, Radiație X, Radioactivitate, Richard Feynman.
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Albert Einstein și Premiul Nobel pentru fizică · Albert Einstein și Știință ·
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Atom și Premiul Nobel pentru fizică · Atom și Știință ·
Circuit integrat
IPRS Băneasa, România, 1990 Conform definiției, un circuit integrat reprezintă: Circuitele care îndeplinesc această definiție pot fi construite folosind multe tehnologii diferite, inclusiv tehnologii cu peliculă subțire, tehnologii cu peliculă groasă sau circuite integrate hibride.
Circuit integrat și Premiul Nobel pentru fizică · Circuit integrat și Știință ·
Difracție
Schemă pentru fenomenul de difracție. În fizică, difracția se referă la diverse fenomene asociate cu ocolirea de către unde a obstacolelor apărute în calea lor.
Difracție și Premiul Nobel pentru fizică · Difracție și Știință ·
Donna Strickland
Donna Strickland o profesoară și fiziciană canadiană, pionieră în domeniul fizicii laserilor, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică 2018.
Donna Strickland și Premiul Nobel pentru fizică · Donna Strickland și Știință ·
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Electron și Premiul Nobel pentru fizică · Electron și Știință ·
Electronică
Electronica reprezintă o disciplină din domeniul fizicii aplicate, care se ocupă cu studiul dispozitivelor electronice și al circuitelor care includ aceste elemente (circuite electronice), folosite în procese de comandă, reglare, măsurare, ingineria, tehnologia și aplicațiile care se ocupă cu emisia, fluxul și controlul electronilor în vid și materie.
Electronică și Premiul Nobel pentru fizică · Electronică și Știință ·
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Fizică și Premiul Nobel pentru fizică · Fizică și Știință ·
Laser
Lasere Un exemplu de laser microscopic (sus) și unul gigantic (jos). Un laser reglat pe lungimea de undă din galben a sodiului, folosit pentru a excita atomii de sodiu din păturile superioare ale atmosferei. Un laser cu heliu-neon. Segmentul luminos din centru nu este raza laser, ci tubul de descărcare; pe ecranul din dreapta se poate observa punctul luminos produs de fasciculul laser. Laserul (pl. lasere) este un dispozitiv optic care generează un fascicul coerent de lumină.
Laser și Premiul Nobel pentru fizică · Laser și Știință ·
Magnetism
Linii de forță ale cîmpului magnetic creat de un magnet în formă de bară, vizualizate cu ajutorul piliturii de fier. Magnetit, un mineral magnetic natural. Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor particule cu sarcină electrică.
Magnetism și Premiul Nobel pentru fizică · Magnetism și Știință ·
Maria Goeppert-Mayer
Maria Gertrud Käte Goeppert Mayer a fost fiziciană americană de origine germană, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963.
Maria Goeppert-Mayer și Premiul Nobel pentru fizică · Maria Goeppert-Mayer și Știință ·
Marie Curie
Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska a fost o savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel.
Marie Curie și Premiul Nobel pentru fizică · Marie Curie și Știință ·
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Mecanică cuantică și Premiul Nobel pentru fizică · Mecanică cuantică și Știință ·
Premiul Nobel
Prima pagină din testamentul lui Alfred Nobel Premiile Nobel (în limba suedeză, „Nobel” se pronunță, deci accentuat pe a doua silabă) au fost create de omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei (1867), care, prin testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an "sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității".
Premiul Nobel și Premiul Nobel pentru fizică · Premiul Nobel și Știință ·
Pulsar
Pulsar Pulsar Pulsarul este o stea foarte mică (cu o rază de 10-15 km), dar foarte densă, numită stea neutronică (rămășiță a unei stele care a colapsat), ce emite energie sub forma unui flux de particule electromagnetice concentrat la polii magnetici ai stelei.
Premiul Nobel pentru fizică și Pulsar · Pulsar și Știință ·
Radiație cosmică de fond
300px Radiația cosmică de fond este o formă de radiație electromagnetică care se găsește peste tot în Univers.
Premiul Nobel pentru fizică și Radiație cosmică de fond · Radiație cosmică de fond și Știință ·
Radiație X
Aparat Röntgen Radiația (razele) X sau radiația (razele) Röntgen sunt radiații electromagnetice ionizante, cu lungimi de undă mici, cuprinse între 0,01 și 100 Å(ångström).
Premiul Nobel pentru fizică și Radiație X · Radiație X și Știință ·
Radioactivitate
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Premiul Nobel pentru fizică și Radioactivitate · Radioactivitate și Știință ·
Richard Feynman
Richard Phillips Feynman a fost un fizician american.
Premiul Nobel pentru fizică și Richard Feynman · Richard Feynman și Știință ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Premiul Nobel pentru fizică și Știință
- Ceea ce au în comun cu Premiul Nobel pentru fizică și Știință
- Similarități între Premiul Nobel pentru fizică și Știință
Comparație între Premiul Nobel pentru fizică și Știință
Premiul Nobel pentru fizică are 419 de relații, în timp ce Știință are 317. Așa cum au în comun 19, indicele Jaccard este 2.58% = 19 / (419 + 317).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Premiul Nobel pentru fizică și Știință. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
