Preterit și Proto-esperanto

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Preterit și Proto-esperanto

Preterit vs. Proto-esperanto

În gramatică, preterit (Iarțeva 1990, articolul Preterit.Bussmann 1998, p. 940.Crystal 2008, p. 385.. În legătură cu limba engleză, termenul preterit se folosește uneori pentru forma numită past simple sau simple past (literal „trecut simplu”), care uneori implică aspectul perfectiv, corespunzând perfectului simplu din limbile romanice, alteori aspectul imperfectiv, ca imperfectul din aceste limbi. Se opune unor forme numite non-preterite, analitice, ex. I spoke (past simple) „vorbii” vs. I was speaking (past continuous lit. „trecut continuu”) „vorbeam”, I have been speaking (present perfect continuous lit. „perfect prezent continuu”) „am vorbit” etc.. În gramatica limbii germane se numește în mod curent Präteritum forma corespunzătoare lui past simple din engleză, ex. ich machte, care poate însemna „făceam” (imperfectiv) sau „făcui” (perfectiv), opusă formelor analitice Perfekt și Plusquamperfekt. În gramatici ale limbilor slave care au păstrat aoristul și imperfectul, precum bulgara, macedoneana și cele din diasistemul slav de centru-sud (BCMS), se folosește uneori pentru acestea termenul comun „preterit”. În gramatica limbii franceze, forma verbală moștenită din perfectul latinesc s-a numit uneori prétérit, formă care în secolul al XXI-lea se numește numai passé simple „trecut simplu”, în opoziție cu passé composé „trecut compus”, corespunzătoare în gramatica română cu „perfect simplu”, respectiv „perfect compus”. În gramatica limbii spaniole, la toate modurile, denumirile majorității multelor forme verbale de trecut încep cu termenul pretérito: pretérito imperfecto, pretérito perfecto simple, pretérito perfecto compuesto, pretérito pluscuamperfecto etc.. Proto-esperanto (în) este termenul modern folosit pentru oricare dintre etapele evoluției proiectului lingvistic esperanto al lui L. L. Zamenhof, înainte de publicarea Unua Libro în 1887.

Limba greacă veche

Limba greacă veche (numită și limba greacă antică sau elină) este a doua etapă a limbii grecești (după limba proto-greacă și dialectul micenian) și cuprinde două perioade ale istoriei grecești: arhaică (secolele IX-VI î.Hr.) și clasică (secolele V-IV).

Limba greacă veche și Preterit · Limba greacă veche și Proto-esperanto · Vezi mai mult »

Limba latină

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.

Limba latină și Preterit · Limba latină și Proto-esperanto · Vezi mai mult »