Produs scalar și Spațiu vectorial

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Produs scalar și Spațiu vectorial

Produs scalar vs. Spațiu vectorial

Interpretarea geometrică a produsului scalar În matematică, produsul scalar este o operație algebrică care ia doi vectori și returnează un număr real. '''v''' + 2'''w'''. Un spațiu vectorial (numit și spațiu liniar) este o colecție de obiecte numite vectori, care pot fi adunați între ei și înmulțiți („scalați”) cu numere, denumite în acest context scalari.

Conjugată complexă

Reprezentarea geometrică a lui z şi a conjugatei sale \barz în planul complex. În matematică, conjugata complexă a unui număr complex se obține prin schimbarea semnului părții imaginare.

Conjugată complexă și Produs scalar · Conjugată complexă și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Coordonate carteziene

În geometrie, sistemul de coordonate carteziene în plan este un sistem de coordonate care specifică fiecare punct în mod unic printr-o pereche de numere reale numite coordonate, ce reprezintă distanțele luate cu semn de la respectivul punct până la două drepte fixe orientate perpendicular, numite axe de coordonate, sau doar axe (singular axă) ale sistemului.

Coordonate carteziene și Produs scalar · Coordonate carteziene și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Dimensiune

În fizică și matematică, dimensiunea unui spațiu (sau obiect) matematic este definită informal ca fiind numărul minim de coordonate necesare pentru a specifica orice punct din interiorul acestuia.

Dimensiune și Produs scalar · Dimensiune și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Fizică și Produs scalar · Fizică și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Forță

gravitația, magnetismul, sau orice altceva care cauzează imprimarea de accelerație unei mase. În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă o modificare de viteză, de direcție sau de formă (aspect).

Forță și Produs scalar · Forță și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Funcție inversă

Graficul funcției reale ''g(x)'', inversa funcției ''f(x)'' O funcție f:A \to B se numește inversabilă dacă și numai dacă există funcția g:B \to A astfel încât prin operația compunerii funcțiilor să rezulte funcția identică a mulțimii A: f \circ g.

Funcție inversă și Produs scalar · Funcție inversă și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Normă (matematică)

În algebra liniară, și domeniile conexe ale matematicii, o normă este o funcție care atribuie o lungime sau o mărime strict pozitivă fiecărui vector dintr-un spațiu vectorial cu excepția vectorului zero, care are o lungime zero.

Normă (matematică) și Produs scalar · Normă (matematică) și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Număr real

Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale neperiodice).

Număr real și Produs scalar · Număr real și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Origine (matematică)

Originea unui sistem de coordonate cartezian. În matematică, originea unui spațiu euclidian este un punct special, de obicei notat cu litera O, folosit ca punct fi de referință pentru geometria spațiului înconjurător.

Origine (matematică) și Produs scalar · Origine (matematică) și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Scalar (matematică)

vectori. Această imagine prezintă un vector euclidian. Coordonatele sale ''x'' și ''y'' sunt scalari, ca și lungimea sa, dar '''v''' nu este un scalar. Un scalar este un element al unui corp care este folosit pentru a defini un spațiu vectorial.

Produs scalar și Scalar (matematică) · Scalar (matematică) și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Spațiu complet

În analiza matematică, un spațiu metric (X, d) se numește complet dacă oricare șir Cauchy este convergent în.

Produs scalar și Spațiu complet · Spațiu complet și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Spațiu euclidian

Un spațiu euclidian este omogen și izotrop, structura lui metrică fiind independentă de distribuția materiei în spațiu.

Produs scalar și Spațiu euclidian · Spațiu euclidian și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Spațiu Hilbert

În analiza matematică, un spațiu Hilbert este un spațiu vectorial peste care s-a definit un produs exterior (un spațiu prehilbertian) și care este un spațiu metric complet în raport cu metrica indusă de produsul exterior.

Produs scalar și Spațiu Hilbert · Spațiu Hilbert și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Spațiu Lp

În matematică, mai precis în analiză funcțională, spațiile — numite și spații Lebesgue — sunt spații vectoriale normațe de funcții.

Produs scalar și Spațiu Lp · Spațiu Lp și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Spațiu prehilbertian

Spaţiile abstracte ale matematicii superioare. Săgeata indică incluziunea. În matematică, mai precis în algebră liniară și în analiza funcțională, un spațiu prehilbertian este un spațiu vectorial înzestrat cu un produs scalar, adică o aplicație care asociază fiecărei perechi de vectori un scalar (un element al corpului de bază al spațiul vectorial).

Produs scalar și Spațiu prehilbertian · Spațiu prehilbertian și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Unghi

"∠", simbolul unghiului. Unghiul reprezintă alăturarea a două semidrepte având originea comună.

Produs scalar și Unghi · Spațiu vectorial și Unghi · Vezi mai mult »

Vector (fizică și matematică)

În matematică și fizică, un vector este un concept și un element al unui spațiu vectorial.

Produs scalar și Vector (fizică și matematică) · Spațiu vectorial și Vector (fizică și matematică) · Vezi mai mult »