Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Slovenia

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Slovenia

Referendumul pentru independența Croației, 1991 vs. Slovenia

Croația a ținut un referendum pe tema independenței la 19 mai 1991, în urma alegerilor parlamentare croate din 1990 și pe fondul creșterii tensiunilor interetnice care au dus la destrămarea Iugoslaviei. Slovenia (în), oficial Republica Slovenia (în abr.: RS), este un stat suveran situat în sudul Europei Centrale, la o răscruce de drumuri culturale și comerciale europene importante.

Similarități între Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Slovenia

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Slovenia au 12 lucruri în comun (în Uniunpedie): Acordul de la Brioni, Al Doilea Război Mondial, Croația, Danemarca, Țările de Jos, Italia, Limba croată, Organizația Națiunilor Unite, Războiul de Zece Zile, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Ucraina, Zagreb.

Acordul de la Brioni

Insulele Brijuni (Brioni) Acordul de la Brijuni sau Declarația de la Brioni (în, în, în) este un document semnat de reprezentanții Sloveniei, Croației și Republicii Socialiste Federative Iugoslavia sub sponsorizarea politică a Comunității Europene (CE) pe Insulele Brijuni, la 7 iulie 1991.

Acordul de la Brioni și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Acordul de la Brioni și Slovenia · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Al Doilea Război Mondial și Slovenia · Vezi mai mult »

Croația

Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.

Croația și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Croația și Slovenia · Vezi mai mult »

Danemarca

Danemarca (în), oficial Regatul Danemarcei (în), este un stat suveran din Europa de Nord, având și două teritorii autonome constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord.

Danemarca și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Danemarca și Slovenia · Vezi mai mult »

Țările de Jos

Țările de Jos, informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Țările de Jos · Slovenia și Țările de Jos · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Italia și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Italia și Slovenia · Vezi mai mult »

Limba croată

Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.

Limba croată și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Limba croată și Slovenia · Vezi mai mult »

Organizația Națiunilor Unite

Sediul ONU din New York Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume.

Organizația Națiunilor Unite și Referendumul pentru independența Croației, 1991 · Organizația Națiunilor Unite și Slovenia · Vezi mai mult »

Războiul de Zece Zile

Războiul de Zece Zile, uneori numit și Războiul Sloven de Independență a fost un conflict militar de scurtă durată dintre Slovenia și Armata Populară Iugoslavă (JNA) în 1991, imediat după declarația de independență a Sloveniei.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Războiul de Zece Zile · Războiul de Zece Zile și Slovenia · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și Slovenia · Vezi mai mult »

Ucraina

Fără descriere.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Ucraina · Slovenia și Ucraina · Vezi mai mult »

Zagreb

Zagreb (în, în) este capitala Croației.

Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Zagreb · Slovenia și Zagreb · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Slovenia

Referendumul pentru independența Croației, 1991 are 56 de relații, în timp ce Slovenia are 458. Așa cum au în comun 12, indicele Jaccard este 2.33% = 12 / (56 + 458).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Referendumul pentru independența Croației, 1991 și Slovenia. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: