Republica Populară Chineză și Războiul de eliberare din Bangladesh

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Republica Populară Chineză și Războiul de eliberare din Bangladesh

Republica Populară Chineză vs. Războiul de eliberare din Bangladesh

China (scris cu caractere chineze tradiționale: 中國; scris cu caractere chineze simplificate: 中国; Pinyin Zhōnghuá Rénmín Gònghéguó), denumită oficial Republica Populară Chineză, este un stat independent situat în Asia de Est. Războiul de eliberare din Bangladesh (în), cunoscut și sub numele de Războiul de independență al Bangladeshului, sau pur și simplu Războiul de eliberare, a fost o revoluție și un conflict armat declanșat de ascensiunea mișcării naționaliste și de autodeterminare bengaleză în ceea ce atunci era Pakistanul de Est în timpul genocidului din Bangladesh din 1971. Acesta a dus la independența Republicii Populare Bangladesh. Războiul a început după ce junta militară pakistaneză cu sediul în Pakistanul de Vest a lansat Operațiunea Searchlight împotriva poporului din Pakistanul de Est în noaptea din 25 martie 1971. Operațiunea a urmărit eliminarea sistematică a populației civile naționaliste bengaleze, studenți, intelectualitate, minorități religioase și a personalului armatei. Junta a anulat rezultatele alegerilor din 1970 și l-a arestat pe prim-ministrul desemnat Sheikh Mujibur Rahman. Războiul s-a încheiat la 16 decembrie 1971, după ce Pakistanul de Vest a capitulat. În zonele rurale și urbane din Pakistanul de Est s-au desfășurat operațiuni militare extinse și lovituri aeriene pentru a suprima valul de nesupunere civilă, care s-a format în urma impasului de după alegerile din 1970. Armata pakistaneză, care avea sprijinul islamiștilor, a creat milițiile religioase radicale - Razakar, Al-Badr și Al-Shams – pentru a o asista în timpul raidurilor asupra populației locale. Vorbitori de urdu Biharis din Bangladesh (minoritate etnică) au fost, de asemenea, în sprijinul armatei pakistaneze. Membrii armatei pakistaneze și milițiile de sprijin s-au angajat în ucideri în masă, deportări și viol genocidal. Capitala Dhaka a fost scena a numeroase masacre, incluzând operațiunea Searchlight și masacrul de la Universitatea Dhaka. Se estimează că aproximativ 10 milioane de refugiați bengalezi au fugit în țara vecină India, în timp ce 30 de milioane au fost deplasate în interiorul țării. Violența sectară a izbucnit între bengalezi și imigranți vorbitori de urdu. Un consens academic prevalează că atrocitățile comise de armata pakistaneză au reprezentat un genocid. Declarația de Independență a Bangladeshului a fost proclamată de la Chittagong de către membrii Mukti Bahini - armata de eliberare națională formată de militari, paramilitari și civili bengalezi. East Bengal Regiment și East Pakistan Rifles au jucat un rol crucial în rezistență. Conduși de generalul MAG Osmani și unsprezece comandanți de sector, forțele Bangladeshului au purtat un război de gherilă în masă împotriva armatei pakistaneze. Ei au eliberat numeroase orașe, în primele luni ale conflictului. Armata pakistaneză a recâștigat destul zone în timpul musonului. Gherilele Bengali au efectuat sabotaje pe scară largă, inclusiv Operațiunea Jackpot împotriva marinei pakistaneze. Forțele aeriene din Bangladesh, în curs de formare, au efectuat zboruri împotriva bazelor militare pakistaneze. Până în noiembrie, forțele Bangladeshului au restricționat mișcările armatei pakistaneze în cazărmi pe timpul nopții. Ei au asigurat controlul celor mai multe zone rurale. Guvernul provizoriu al Bangladeshului a fost format la 17 aprilie 1971 în Mujibnagar si s-a mutat la Calcuta ca guvern în exil. Membrii bengalezi ai corpului civil, militar și diplomatic pakistanez au dezertat către guvernul provizoriu din Bangladesh. Mii de familii din bengaleze au fost internate în vestul Pakistanului, de unde mulți au fugit în Afganistan. Activiști culturali bengalezi au operat clandestin Stația Radio Bengalul Liber. Calvarul a milioane de civili bengalezi devastați de război a provocat indignare la nivel mondial. Statul indian condus de Indira Gandhi a oferit sprijin diplomatic, economic și militar substanțial pentru naționaliștii din Bangladesh. Muzicieni britanici, indieni și americani au organizat primul concert de binefacere din lume în New York City pentru a sprijini oamenii din Bangladesh. Senatorul Ted Kennedy din Statele Unite a condus o campanie a Congresului pentru încetarea persecuției militare pakistaneze; în timp ce diplomații americani din Pakistanul de Est au exprimat o puternică opinie separată cu legăturile strânse ale administrației Nixon cu dictatorul militar pakistanez Yahya Khan. India a intrat în război la 3 decembrie 1971, după ce Pakistanul a lansat lovituri aeriene preventive în India de Nord. Războiul indo-pakistanez desfășurat ulterior a dus la apariția a două fronturi de război. Cu supremația aeriană indiană existentă pe teatrul de est și avansul rapid al forțelor aliate din Bangladesh și India, Pakistanul s-a predat la Dacca la 16 decembrie 1971. Războiul a schimbat peisajul geopolitic din Asia de Sud, odată cu apariția Bangladeshului ca cel de-al șaptelea cel mai populat stat din lume. Datorită alianțelor regionale complexe, războiul a fost un episod major în tensiunile războiului rece care a implicat Statele Unite, Uniunea Sovietică și Republica Populară Chineză. Majoritatea statelor membre în Organizația Națiunilor Unite a recunoscut Bangladesh ca națiune suverană în 1972.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Republica Populară Chineză · Al Doilea Război Mondial și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

Asia de Sud

Asia de Sud este o regiune geografică care este mărginită la nord-est, nord, nord-vest de munți care o separă de restul Asiei.

Asia de Sud și Republica Populară Chineză · Asia de Sud și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

Bhutan

Regatul Bhutan (pronunție fonologică: /buːˈtɑːn/; འབྲུག་ཡུལ་ druk yul, traducându-se ca „Țara dragonului”), oficial Regatul Bhutanului (འབྲུག་རྒྱལ་ཁབ་ druk gyal khap), este o țară din sudul Asiei, aflată la poalele Munților Himalaya, învecinându-se la sud, est și vest cu India și la nord cu China.

Bhutan și Republica Populară Chineză · Bhutan și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

British Broadcasting Corporation

The British Broadcasting Corporation (din), cu acronimul frecvent utilizat BBC, este una din cele mai mari companii de televiziune din lume și cea mai importantă companie de televiziune britanică, finanțată din bani publici.

British Broadcasting Corporation și Republica Populară Chineză · British Broadcasting Corporation și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

Cașmir

Hartă (2004) Talmarg (India) Cașmir (devanagari: कश्मीर, urdu: کشمیر,, sau Kașmir) este o regiune controversată în Himalaya, între India, Pakistan și China, fost principat.

Cașmir și Republica Populară Chineză · Cașmir și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

Congresul Statelor Unite ale Americii

Statelor Unite ale Americii în sesiunea comună. Congresul Statelor Unite ale Americii (în) este adunarea bianuală a ramurii legislative a guvernului federal al Statelor Unite ale Americii.

Congresul Statelor Unite ale Americii și Republica Populară Chineză · Congresul Statelor Unite ale Americii și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

India

India, oficial Republica India, este o țară din sudul Asiei.

India și Republica Populară Chineză · India și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

Iran

Iran (persană: ايران Irān, pronunție a numelui din limba persană), oficial Republica Islamică Iran, și până la 1935 cunoscută internațional ca Persia, este o țară în Asia de Sud-Vest, situată între coasta de nord-est al Golfului Persic și coasta sudică a Mării Caspice.

Iran și Republica Populară Chineză · Iran și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

Muson

NOAA) Musonul (arabă ‏موسم„mausin”.

Muson și Republica Populară Chineză · Muson și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

Organizația Națiunilor Unite

Sediul ONU din New York Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume.

Organizația Națiunilor Unite și Republica Populară Chineză · Organizația Națiunilor Unite și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

Steagul UNESCO, inspirat de imaginea templului Parthenon din Atena, Grecia. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU) care vizează promovarea păcii și securității mondiale prin cooperarea internațională în educație, științe și cultură.

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură și Republica Populară Chineză · Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

Pakistan

Pakistan (urdu: پاکستان‎, oficial: Republica Islamică Pakistan) este un stat în Asia de Sud.

Pakistan și Republica Populară Chineză · Pakistan și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (în), cunoscut sub numele de Regatul Unit (în,, pe scurt UK) sau Marea Britanie (în sau doar), este o țară suverană din Europa occidentală.

Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Republica Populară Chineză · Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Războiul de eliberare din Bangladesh · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Republica Populară Chineză și Statele Unite ale Americii · Războiul de eliberare din Bangladesh și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Time

Time, al cărui nume se scrie de fapt cu majuscule TIME, este o revistă săptămânală americană, similară în subiectele abordate și stil cu Newsweek și U.S. News & World Report.

Republica Populară Chineză și Time · Războiul de eliberare din Bangladesh și Time · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Republica Populară Chineză și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Războiul de eliberare din Bangladesh și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »