28 relaţii: Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Al Doilea Război Mondial, Constituție, Crimeea, De facto, Harkov, Kiev, Lazar Kaganovici, Leonid Kravciuk, Nikita Sergheevici Hrușciov, Organizația Națiunilor Unite, Proletari din toate țările, uniți-vă!, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă, Republica Sovietică Socialistă Belarusă, Rusia, Stanislav Hurenko, Stanislav Kosior, Ucraina, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, 1917, 1918, 1922, 1934, 1945, 1954, 1991, 24 august, 25 decembrie.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite
Adunarea Generală a Națiunilor Unite (AGNU / AG) este una dintre cele cinci organe principale ale Organizației Națiunilor Unite și unica în care toate statele au reprezentare egală.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Adunarea Generală a Națiunilor Unite · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Constituție
Constituția unui stat este actul legislativ, care definește drepturile și libertățile cetățenilor, organizarea puterii legislative, executive și judecătorești, reglementarea relațiilor sociale privitoare la instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat, și alte aspecte considerate esențiale pentru buna funcționare a statului.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Constituție · Vezi mai mult »
Crimeea
Imagine din satelit a Peninsulei Crimeea Peninsula Crimeea, cunoscută sub denumirea de Crimeea, se află pe coasta de nord a Mării Negre.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Crimeea · Vezi mai mult »
De facto
De facto, în limba română de fapt, este o expresie latină care înseamnă „referitor la faptă”.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și De facto · Vezi mai mult »
Harkov
Harkov (în, Harkiv, în rusă) este al doilea oraș ca mărime din Ucraina.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Harkov · Vezi mai mult »
Kiev
Kiev (în) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Kiev · Vezi mai mult »
Lazar Kaganovici
Lazar Moiseievici Kaganovici (în ) a fost un politician și administrator sovietic, etnic evreu, unul dintre principalii asociați ai lui Iosif Stalin.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Lazar Kaganovici · Vezi mai mult »
Leonid Kravciuk
Leonid Kravciuk (în) a fost un politician ucrainean și primul președinte al Ucrainei, care a deținut această funcție din 5 septembrie 1991 până la demisia sa din 19 iulie 1994.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Leonid Kravciuk · Vezi mai mult »
Nikita Sergheevici Hrușciov
Nikita Sergheevici Hrușciov (în) a fost un om politic rus care a condus Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Nikita Sergheevici Hrușciov · Vezi mai mult »
Organizația Națiunilor Unite
Sediul ONU din New York Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Organizația Națiunilor Unite · Vezi mai mult »
Proletari din toate țările, uniți-vă!
Stema Uniunii Sovietice având sloganul inscripționat în 15 limbi pe panglicile roșii Sloganul „Proletari din toate țările, uniți-vă!” este una dintre cele mai faimoase lozinci de luptă ale socialismului.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Proletari din toate țările, uniți-vă! · Vezi mai mult »
Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă
RSFS Rusă (Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă) (în limba rusă Росси́йская Сове́тская Федерати́вная Социалисти́ческая Респу́блика, РСФСР) a fost cea mai mare și cu populația cea mai numeroasă dintre fostele republici sovietice, după colapsul Uniunii Sovietice transformându-se în Federația Rusă.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă · Vezi mai mult »
Republica Sovietică Socialistă Belarusă
Republica Sovietică Socialistă Belarusă (în, în) a fost, în 1922, una dintre cele patru republici fondatoare a Uniunii Sovietice, împreună cu RSS Ucraineană, RSFS Transcaucaziană și RSFS Rusă.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Belarusă · Vezi mai mult »
Rusia
Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Rusia · Vezi mai mult »
Stanislav Hurenko
Stanislav Ivanovici Hurenko (30 mai, 1936 – 14 aprilie, 2013) a fost un politician sovietic ucrainean și membru al Partidului Comunist.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Stanislav Hurenko · Vezi mai mult »
Stanislav Kosior
Stanislav Vikentievici Kosior ori Koisor (în limbile rusă: Станислав Викентьевич Косиор, ucraineană: Станіслав Вікентійович Косіор, poloneză: Stanisław Koisor) (*6 noiembrie (stil vechi) /18 noiembrie (stil nou) 1889 – †26 februarie 1939), a fost un politician sovietic de etnie poloneză, cel mare dintre cei frați Kosior implicați în politică.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Stanislav Kosior · Vezi mai mult »
Ucraina
Fără descriere.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Ucraina · Vezi mai mult »
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »
1917
1917 (MCMXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și 1917 · Vezi mai mult »
1918
1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și 1918 · Vezi mai mult »
1922
1922 (MCMXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și 1922 · Vezi mai mult »
1934
1934 (MCMXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și 1934 · Vezi mai mult »
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și 1945 · Vezi mai mult »
1954
1954 (MCMLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și 1954 · Vezi mai mult »
1991
1991 (MCMXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și 1991 · Vezi mai mult »
24 august
---- 24 august este a 236-a zi a calendarului gregorian și a 237-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și 24 august · Vezi mai mult »
25 decembrie
---- 25 decembrie este a 359-a zi a calendarului gregorian și a 360-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și 25 decembrie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
RSS Ucraineană, RSS Ucrainene, RSS Ucrainiană, RSSU, Republica Sovietică Socialistă Ucrainiană, Ucraina Sovietică, Ucraina sovietică.