acces mai rapid decât browser-ul!
47 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Aliații din Al Doilea Război Mondial, Alpi, Armistițiul dintre Italia și forțele armate Aliate, Ataman, Atentatul de pe Via Rasella, Benito Mussolini, Bobbio, Catolicism, Cazaci, Cefalonia, Clara Petacci, Constituția Republicii Italiene, Crimă de război, Elveția, Fascism, Friuli-Veneția Giulia, Germania Nazistă, Grecia, Gruppi di Azione Patriottica, Guvern interimar, Imperia, Iosip Broz Tito, Istria, Italia, Lagăr de concentrare, Milano, Monarhie, Montefiorino, Munții Apenini, Pad, Provincia Belluno, Provincia Udine, Republica Socială Italiană, Rezistența franceză, Stat marionetă, Torino, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Varzi, Victor Emanuel al III-lea al Italiei, Wehrmacht, 1943, 1944, 1945, 25 aprilie, 28 aprilie, 8 septembrie.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Rezistența italiană și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Aliații din Al Doilea Război Mondial
Liderii aliați la conferința de la Cairo: Chiang Kai-shek, Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill, 1943. întâlnirii de la Ialta din 1945. Aliații din al Doilea Război Mondial reprezintă grupul de țări care s-au opus Puterilor Axei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.
Nou!!: Rezistența italiană și Aliații din Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Alpi
Alpii în Valea Chamonix Alpii - harta fizică Alpii - harta fizică și granițele țărilor pe teritoriul cărora se află Alpii sunt un lanț muntos din Europa, care se întinde din Austria și Slovenia până în sud-estul Franței, trecând prin nordul Italiei, sudul Elveției, Liechtenstein și sudul Germaniei.
Nou!!: Rezistența italiană și Alpi · Vezi mai mult »
Armistițiul dintre Italia și forțele armate Aliate
Armistițiul cu Italia a fost semnat între Italia și Aliați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (8 septembrie 1943).
Nou!!: Rezistența italiană și Armistițiul dintre Italia și forțele armate Aliate · Vezi mai mult »
Ataman
''Atamanul Krasnoscekov'' de Alexei Antropov, 1761 Ataman (uneori vataman sau otaman), (în rusă: атаман sau ватаман, ucraineană: отаман) era un rang militar-administrativ al conducătorilor cazacilor sau haidamacilor.
Nou!!: Rezistența italiană și Ataman · Vezi mai mult »
Atentatul de pe Via Rasella
Atentatul de pe Via Rasella (sau Atacul de pe Via Rasella, în) a fost o acțiune a mișcării de rezistență italiene împotriva forțelor de ocupație germane naziste la Roma, Italia, la 23 martie 1944.
Nou!!: Rezistența italiană și Atentatul de pe Via Rasella · Vezi mai mult »
Benito Mussolini
Benito Amilcare Andrea Mussolini() a fost conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943.
Nou!!: Rezistența italiană și Benito Mussolini · Vezi mai mult »
Bobbio
Bobbio este o comună în Provincia Piacenza, Italia.
Nou!!: Rezistența italiană și Bobbio · Vezi mai mult »
Catolicism
Catolicismul (din, katholikos, „atoatecuprinzător”) este un sistem doctrinar exprimat în teologia latină și tradiția Bisericii Catolice.
Nou!!: Rezistența italiană și Catolicism · Vezi mai mult »
Cazaci
Cazacii reprezintă un grup multietnic, în majoritate de origine slavă - ucraineni și ruși, cu influențe în port și anumite obiceiuri din partea popoarelor turco-tătare vecine, care trăiesc în stepele sudice al Europei Răsăritene și ale Asiei rusești, și care în cursul istoriei au devenit renumiți atât pentru dorința lor de autoguvernare cât și pentru măiestria lor militară, în special în domeniul luptei călare.
Nou!!: Rezistența italiană și Cazaci · Vezi mai mult »
Cefalonia
Cefalonia (în) este o prefectură greacă, și o insulă aflată în Marea Ionică.
Nou!!: Rezistența italiană și Cefalonia · Vezi mai mult »
Clara Petacci
Clara Petacci, cunoscută sub numele de Claretta Petacci, (28 februarie 1912 – 28 aprilie 1945) a fost o amantă a dictatorului italian Benito Mussolini, care a fost executată, alături de el, de partizani.
Nou!!: Rezistența italiană și Clara Petacci · Vezi mai mult »
Constituția Republicii Italiene
Constituția Italiei (Costituzione della Repubblica Italiana), aprobată de către Adunarea Constituantă în 22 decembrie 1947 și intrată în vigoare la 1 ianuarie 1948, este considerată legea fundamentală în statul italian.
Nou!!: Rezistența italiană și Constituția Republicii Italiene · Vezi mai mult »
Crimă de război
Crima de război este fapta de încălcare a legilor războiului din timpul unui conflict armat, care cade sub incidența dreptului internațional.
Nou!!: Rezistența italiană și Crimă de război · Vezi mai mult »
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Nou!!: Rezistența italiană și Elveția · Vezi mai mult »
Fascism
Fascismul este o ideologie politică radicală și autoritară de aripă dreaptă definită, în primul rând, de un naționalism radical (numit și "ultranaționalism").
Nou!!: Rezistența italiană și Fascism · Vezi mai mult »
Friuli-Veneția Giulia
Friuli-Veneția Giulia este o regiune autonomă din nord-estul Italiei, cu o suprafață de 7844 km² și 1,18 milioane de locuitori.
Nou!!: Rezistența italiană și Friuli-Veneția Giulia · Vezi mai mult »
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Nou!!: Rezistența italiană și Germania Nazistă · Vezi mai mult »
Grecia
Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.
Nou!!: Rezistența italiană și Grecia · Vezi mai mult »
Gruppi di Azione Patriottica
Steag al Brigăzilor Garibaldi Gruppi di Azione Patriottica (din italiană, cu sensul de Grupurile de Acțiune Patriotică, prescurtare GAP) formate de comandamentul general al Brigăzilor Garibaldi la sfârșitul lunii octombrie 1943, erau mici grupuri de partizani care s-au născut la inițiativa Partidului Comunist Italian pentru a opera în principal în Roma și alte orașe, pe baza experienței rezistenței franceze.
Nou!!: Rezistența italiană și Gruppi di Azione Patriottica · Vezi mai mult »
Guvern interimar
Guvernul interimar sau provizoriu este înființat atunci când a fost creat un gol politic după prăbușirea unui guvern.
Nou!!: Rezistența italiană și Guvern interimar · Vezi mai mult »
Imperia
Imperia este un oraș în regiunea Liguria, Italia.
Nou!!: Rezistența italiană și Imperia · Vezi mai mult »
Iosip Broz Tito
Iosip Broz Tito (nume la naștere Josip Broz; în chirilica sârbo-croată: Јосип Броз Тито) a fost un revoluționar comunist iugoslav și om de stat.
Nou!!: Rezistența italiană și Iosip Broz Tito · Vezi mai mult »
Istria
Istria poate fi.
Nou!!: Rezistența italiană și Istria · Vezi mai mult »
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Nou!!: Rezistența italiană și Italia · Vezi mai mult »
Lagăr de concentrare
Un lagăr de concentrare este un centru major de detenție destinat oponenților politici, străinilor, grupurilor sociale, etnice sau religioase, civililor unei zone de război critice sau unor grupuri de persoane neagreate de puterea politică a unui stat, deseori pe timp de război.
Nou!!: Rezistența italiană și Lagăr de concentrare · Vezi mai mult »
Milano
Milano este principalul oraș din Italia de nord.
Nou!!: Rezistența italiană și Milano · Vezi mai mult »
Monarhie
Monarhia este o formă de guvernământ în care puterea este simbolizată de o singură persoană numită monarh (rege, împărat, principe, duce, etc.). Monarhia poate fi constituțională sau absolută, electivă sau ereditară.
Nou!!: Rezistența italiană și Monarhie · Vezi mai mult »
Montefiorino
Montefiorino este o comună din provincia Modena, Italia.
Nou!!: Rezistența italiană și Montefiorino · Vezi mai mult »
Munții Apenini
rightLanțul Apeninilor de nord, centrali și de sud Apeninii sunt un lanț muntos în Italia, care se întinde pe o lungime de peste 1200 km din sudul țării până în nordul Italiei unde sunt limitați de Câmpia Padului.
Nou!!: Rezistența italiană și Munții Apenini · Vezi mai mult »
Pad
Fluviul Pad la sud de Mantova Hartă istorică cu delta Padului, din Lexiconul de conversaţie Meyer 1888 Fluviul Pad (it. Po, lat. Padus, germană veche: Pfad) izvorăște din Alpii Cotici în apropiere de granița italo - franceză și se varsă în Marea Adriatică în apropiere de Veneția.
Nou!!: Rezistența italiană și Pad · Vezi mai mult »
Provincia Belluno
Belluno este o provincie în regiunea Veneto în Italia.
Nou!!: Rezistența italiană și Provincia Belluno · Vezi mai mult »
Provincia Udine
Udine este o provincie în regiunea Friuli-Venezia Giulia în Italia.
Nou!!: Rezistența italiană și Provincia Udine · Vezi mai mult »
Republica Socială Italiană
Republica Socială Italiană (în limba italiană: Repubblica Sociale Italiana ori RSI) a fost un stat marionetă al Germaniei Naziste condus de „Ducele Națiunii" și „Ministru al afacerilor externe" Benito Mussolini.
Nou!!: Rezistența italiană și Republica Socială Italiană · Vezi mai mult »
Rezistența franceză
Crucea de Lorena, Simbolul ales de către de Gaulle pentru rezistență Rezistența franceză (în limba franceză: Résistance intérieure française, sau pe scurt La Résistance), este numele generic pentru toate mișcările și clandestine care, în timpul celui de-al doilea război mondial, au continuat lupta împotriva Axei și a colaboraționișților francezi până la pe 22 iunie 1944 – ziua eliberării.
Nou!!: Rezistența italiană și Rezistența franceză · Vezi mai mult »
Stat marionetă
Un stat/regim marionetă este o entitate statală/guvernamentală care își datorează existență sprijinului unei entități mai puternice, de obicei o putere străină, care în schimb îi dictează orientarea politică.
Nou!!: Rezistența italiană și Stat marionetă · Vezi mai mult »
Torino
Harta Torino (Turin în piemonteză și occitană) este un important oraș industrial în nord-vestul Italiei.
Nou!!: Rezistența italiană și Torino · Vezi mai mult »
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Nou!!: Rezistența italiană și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »
Varzi
Varzi este o comună din provincia Pavia, Italia.
Nou!!: Rezistența italiană și Varzi · Vezi mai mult »
Victor Emanuel al III-lea al Italiei
Victor Emmanuel al III-lea (cu numele întreg Il Principe Vittorio Emanuele Ferdinando Maria Gennaro di Savoia, Principe Ereditario d’Italia; italiană Vittorio Emanuele III.; n. 11 noiembrie 1869, Napoli, Italia – d. 28 decembrie 1947, Alexandria, Egipt) a fost membru al Casei de Savoia și rege al Italiei (1900-1946).
Nou!!: Rezistența italiană și Victor Emanuel al III-lea al Italiei · Vezi mai mult »
Wehrmacht
''Imagine 1 - Wehrmacht'' --- Steagul infanteriei germane din wehrmacht, 1938. Wehrmacht ("Forță de apărare", cuvânt de origină germană, pronunție) a fost numele oficial al forțelor armate ale Germaniei naziste între 1935 și 1945.
Nou!!: Rezistența italiană și Wehrmacht · Vezi mai mult »
1943
1943 (MCMXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Rezistența italiană și 1943 · Vezi mai mult »
1944
1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Rezistența italiană și 1944 · Vezi mai mult »
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Rezistența italiană și 1945 · Vezi mai mult »
25 aprilie
---- 25 aprilie este a 115-a zi a calendarului gregorian și ziua a 116-a în anii bisecți.
Nou!!: Rezistența italiană și 25 aprilie · Vezi mai mult »
28 aprilie
---- 28 aprilie este a 118-a zi a calendarului gregorian și ziua a 119-a în anii bisecți.
Nou!!: Rezistența italiană și 28 aprilie · Vezi mai mult »
8 septembrie
---- 8 septembrie este a 251-a zi a calendarului gregorian și a 252-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Rezistența italiană și 8 septembrie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Mişcarea italiană de rezistenţă, Mișcarea italiană de rezistență, Rezistenţa italiană.
