Similarități între Râul Sava și Slovenia
Râul Sava și Slovenia au 37 lucruri în comun (în Uniunpedie): Acvifer, Al Doilea Război Mondial, Alpi, Alpii Dinarici, Alpii Iulieni, Bazinul Panonic, Biodiversitate, Bosnia și Herțegovina, Canotaj, Coridoare paneuropene, Croația, Euro, Europa Centrală, France Prešeren, Galeria națională a Sloveniei, Isonzo, Italia, Karawanken, Kranjska Gora, Kupa, Lacul Bled, Limbi slave, Litija, Ljubljana, Marea Adriatică, Marea Neagră, Metri deasupra nivelului mării, Podișul Karst, Râul Drava, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, ..., Serbia, Slavi, Sloveni, Stiria de Jos, Triest, Uniunea Europeană, Zagreb. Extinde indicele (7 Mai Mult) »
Acvifer
Secțiune printr-un acvifer tipic Acviferul este o formațiune geologică reprezentată de un strat subteran destul de poros de roci încât să poată stoca apă și suficient de permeabil încât apa să poată circula liber prin el.
Acvifer și Râul Sava · Acvifer și Slovenia ·
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Al Doilea Război Mondial și Râul Sava · Al Doilea Război Mondial și Slovenia ·
Alpi
Alpii în Valea Chamonix Alpii - harta fizică Alpii - harta fizică și granițele țărilor pe teritoriul cărora se află Alpii sunt un lanț muntos din Europa, care se întinde din Austria și Slovenia până în sud-estul Franței, trecând prin nordul Italiei, sudul Elveției, Liechtenstein și sudul Germaniei.
Alpi și Râul Sava · Alpi și Slovenia ·
Alpii Dinarici
Muntenegru - Schiță morfologică și geologică Alpii Dinarici (în, în, în) reprezintă un sistem montan situat în sudul Europei în Peninsula Balcanică.
Alpii Dinarici și Râul Sava · Alpii Dinarici și Slovenia ·
Alpii Iulieni
Alpii Iulieni fac parte din Alpii Calcaroși din Sud și se întind pe teritoriul Sloveniei și Italiei.
Alpii Iulieni și Râul Sava · Alpii Iulieni și Slovenia ·
Bazinul Panonic
Bazinul Panonic (sau Bazinul Carpatic, ori Depresiunea Panonică) este un mare bazin de sedimentare situat în estul Europei Centrale precum și pe o mică porțiune din Europa de Est, fiind un subsistem al sistemului Alpino-Carpato-Hiamalyan.
Bazinul Panonic și Râul Sava · Bazinul Panonic și Slovenia ·
Biodiversitate
Biodiversitatea este varietatea biologică și variabilitatea vieții pe Pământ.
Biodiversitate și Râul Sava · Biodiversitate și Slovenia ·
Bosnia și Herțegovina
Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.
Bosnia și Herțegovina și Râul Sava · Bosnia și Herțegovina și Slovenia ·
Canotaj
Echipă feminină de patru rame cu cârmaci din Toronto Canotajul este un grup de sporturi nautice care se practică în ambarcațiuni puse în mișcare cu ajutorul vâslelor sau ramelor.
Canotaj și Râul Sava · Canotaj și Slovenia ·
Coridoare paneuropene
Harta rețelei de coridoare paneuropene Coridoarele paneuropene reprezintă un sistem de drumuri din Europa centrală și de est.
Coridoare paneuropene și Râul Sava · Coridoare paneuropene și Slovenia ·
Croația
Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.
Croația și Râul Sava · Croația și Slovenia ·
Euro
Simbolul oficial al euroului Euro (ISO EUR, cu simbolul €) este moneda oficială a 20 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Euro și Râul Sava · Euro și Slovenia ·
Europa Centrală
Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.
Europa Centrală și Râul Sava · Europa Centrală și Slovenia ·
France Prešeren
France Prešeren (n. 3 decembrie 1800 - d. 8 februarie 1849) a fost cel mai mare poet romantic sloven.
France Prešeren și Râul Sava · France Prešeren și Slovenia ·
Galeria națională a Sloveniei
Galeria Națională a Sloveniei Galeria Națională a Sloveniei (slovenă: Narodna galerija Slovenije) este un muzeu de artă în special, pentru pictură și sculptură, situat în Prešernova Cesta 20 (strada este numită după numele poetului național sloven France Prešeren), în capitala slovenă, Ljubljana.
Galeria națională a Sloveniei și Râul Sava · Galeria națională a Sloveniei și Slovenia ·
Isonzo
Isonzo este un râu care izvorăște din Alpii Iulieni, curge pe teritoriul Sloveniei și Italiei și se varsă la Triest în Marea Adriatică.
Isonzo și Râul Sava · Isonzo și Slovenia ·
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Italia și Râul Sava · Italia și Slovenia ·
Karawanken
Karawanken (în) sunt un lanț muntos în Alpii Calcaroși din Sud.
Karawanken și Râul Sava · Karawanken și Slovenia ·
Kranjska Gora
Kranjska Gora este o localitate din comuna Kranjska Gora, Slovenia, cu o populație de 1.428 de locuitori.
Kranjska Gora și Râul Sava · Kranjska Gora și Slovenia ·
Kupa
Kupa se poate referi la.
Kupa și Râul Sava · Kupa și Slovenia ·
Lacul Bled
Lacul Bled (în; în) este un lac din Alpii Iulieni, situat în regiunea Carniola Superioară din nord-vestul Sloveniei, în vecinătatea orașului Bled.
Lacul Bled și Râul Sava · Lacul Bled și Slovenia ·
Limbi slave
Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croați, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei.
Limbi slave și Râul Sava · Limbi slave și Slovenia ·
Litija
Litija este un oraș din comuna Litija, Slovenia, cu o populație de 6.420 de locuitori.
Litija și Râul Sava · Litija și Slovenia ·
Ljubljana
Ljubljana (în, în) este capitala Sloveniei și în același timp, cel mai mare oraș din țară.
Ljubljana și Râul Sava · Ljubljana și Slovenia ·
Marea Adriatică
Marea Adriatică (latină Mare Adriaticum; italiană Mare Adriatico; croată, bosniacă și sârbocroată Jadransko more sau scurt Jadran; slovenă Jadransko morje; albaneză Deti Adriatik sau scurt Adriatiku), este un braț al Mării Mediterane, separând Peninsula Italică de Peninsula Balcanică.
Marea Adriatică și Râul Sava · Marea Adriatică și Slovenia ·
Marea Neagră
Panorama asupra Mării Negre la Constanța. În largul Mării Negre, septembrie 2006, 43,9°N, 30,8°E. Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice).
Marea Neagră și Râul Sava · Marea Neagră și Slovenia ·
Metri deasupra nivelului mării
Indicator de altitudine în Pasul Flexen, Austria. Metri deasupra nivelului mediu al mării (m dNMM), metri deasupra nivelului mării (m dNM) sau simplu, metri deasupra mării (mdM sau m.d.m.), reprezintă o unitate standard de măsură în metri a altitudinii unei poziții în raport cu media istorică al nivelului mării.
Metri deasupra nivelului mării și Râul Sava · Metri deasupra nivelului mării și Slovenia ·
Podișul Karst
Peisaj din partea italiană a Podişului Karst - Monfalcone Podișul Karst (Carso în italiană, Kras în slovenă) este o regiune calcaroasă aflată la frontiera dintre Slovenia și Italia.
Podișul Karst și Râul Sava · Podișul Karst și Slovenia ·
Râul Drava
Drau la Villach Toamna pe curbura Draului la mănăstirea Kloster Wernberg Lacul de acumulare pe Drau la Rottenstein, comuna Ebenthal Râul Drau (în limba slovenă, croată și italiană „Drava” în maghiară Dráva) este un afluent al Dunării, care curge din Tirolul de Sud spre Tirolul de Est (Italia), prin Kärnten, Austria, Slovenia și Ungaria și se varsă pe teritoriul Croației în Dunăre.
Râul Drava și Râul Sava · Râul Drava și Slovenia ·
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.
Râul Sava și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și Slovenia ·
Serbia
Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.
Râul Sava și Serbia · Serbia și Slovenia ·
Slavi
Slavii sudici Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, care a migrat dinspre răsăritul Europei (originar din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați din Ucraina, râul Oder și Marea BalticăHoria C. Matei, O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, p. 188.) și a ocupat, în mileniul I, întinse teritorii din estul (ajungând până în zona fluviilor Volga și Don), nordul (până la lacurile Ladoga și Onega), sudul (până în regiunea Peloponez) și centrul Europei (până în bazinul Elbei și estul Munților Alpi) și pentru câteva sute de ani teritorii din.
Râul Sava și Slavi · Slavi și Slovenia ·
Sloveni
Slovenii (în slovenă Slovenci) sunt un popor, locuitorii nativi ai Sloveniei, parte a grupului slavilor de sud.
Râul Sava și Sloveni · Sloveni și Slovenia ·
Stiria de Jos
Untersteiermark (''Spodnja Štajerska'') (4), una dintre cele cinci regiuni istorice ale Sloveniei. Ducat Stiria împățit astăzi între Austria și Slovenia Stiria de Jos (în, mai demult în, ceea ce înseamnă același lucru cu Untersteiermark, astăzi în sau doar Štajerska, în) este o parte a fostului Ducat Stiria, care se găsește între cursul inferior al râului Mur și cursul superior al râului Sava.
Râul Sava și Stiria de Jos · Slovenia și Stiria de Jos ·
Triest
Triest (în, latină Tergeste, slovenă și croată Trst, germană Triest) este un oraș în nord-estul Italiei, capitală a regiunii Friuli-Venezia Giulia și a provinciei Trieste.
Râul Sava și Triest · Slovenia și Triest ·
Uniunea Europeană
Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa.
Râul Sava și Uniunea Europeană · Slovenia și Uniunea Europeană ·
Zagreb
Zagreb (în, în) este capitala Croației.
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Râul Sava și Slovenia
- Ceea ce au în comun cu Râul Sava și Slovenia
- Similarități între Râul Sava și Slovenia
Comparație între Râul Sava și Slovenia
Râul Sava are 237 de relații, în timp ce Slovenia are 458. Așa cum au în comun 37, indicele Jaccard este 5.32% = 37 / (237 + 458).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Râul Sava și Slovenia. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: