Cuprins
85 relaţii: Al Doilea Război Germano-Danez, Anhalt, Arhiducele Albrecht de Austria-Teschen, Baden, Bătălia de la Königgrätz, Berlin, Blitzkrieg, Boemia, Bratislava, Bremen (land), Cavalerie, Confederația Germană, Confederația Germană de Nord, Divizie, Ducat, Ducatul de Braunschweig, Ducatul de Saxa-Altenburg, Ducatul Nassau, Elba, Frankfurt pe Main, Franz Joseph al Austriei, Frederic al III-lea al Germaniei, Frederic al VIII-lea, Duce de Schleswig-Holstein, Germania Centrală, Germania de Sud, Granița Militară Transilvăneană, Hamburg, Hegemonie, Helmuth Karl Bernhard von Moltke, Hessa, Imperiu, Imperiul Austriac, Infanterie, Italia de Nord, Iulie, Lübeck, Lippe (land), Marea Adriatică, Marele Ducat de Oldenburg, Marele Ducat Hessa, Mecklenburg-Schwerin, Mecklenburg-Strelitz, Mobilizare, Moravia, Olomouc, Otto von Bismarck, Pacea de la Praga (1866), Parlament, Război, Regatul Bavariei, ... Extinde indicele (35 Mai Mult) »
- Războaiele Saxoniei
Al Doilea Război Germano-Danez
Al Doilea Război Germano-Danez (în germană Deutsch-Dänischer Krieg, în daneză Slesvigske Krig), cunoscut și ca Al Doilea Război al Schleswigului, Războiul Danez din 1864 și Războiul Ducatelor a fost un conflict militar care a suprapus pe de-o parte Regatul Danemarcei, iar pe de alta coaliția Prusaco-Austriacă.
Vedea Războiul austro-prusac și Al Doilea Război Germano-Danez
Anhalt
Anhalt este un comitat (din 1806 ducat) istoric în centrul Germaniei, localizat între Munții Harz și râul Elba.
Vedea Războiul austro-prusac și Anhalt
Arhiducele Albrecht de Austria-Teschen
Arhiducele Albrecht Friedrich Rudolf Dominik de Austria, Duce de Teschen a fost membru al Casei de Habsburg și general imperial austriac.
Vedea Războiul austro-prusac și Arhiducele Albrecht de Austria-Teschen
Baden
Baden este un stat istoric în sud-vestul Germaniei, pe malul drept al râului Rin.
Vedea Războiul austro-prusac și Baden
Bătălia de la Königgrätz
Bătălia de la Königgrätz (numită și Bătălia de la Sadova) s-a desfășurat la 3 iulie 1866 între forțele armate Prusiei și cele ale Imperiului Austriac, în cadrul războiului pruso-austriac (cunoscut și ca Războiul germano-german și Războiul fratricid, în). Bătălia a avut loc la Königgrätz, pe teritoriul de astăzi al Cehiei.
Vedea Războiul austro-prusac și Bătălia de la Königgrätz
Berlin
Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ și acoperind o suprafață aproximativ 892 km² (2020).
Vedea Războiul austro-prusac și Berlin
Blitzkrieg
Definirea caracteristicilor a ceea ce este comun cunoscut sub termenul de "blitzkrieg" se bazează pe mobilitatea deosebită a vehiculelor mecanizate de război. (Fotografia prezintă un moment din operațiunile de pe Râul Terek din anul 1942) (termen din germană, care însemnă literal "război fulger"; se pronunță 'bliț.crig; cuvântul românesc corespunzător se scrie cu minusculă) este numele comun sub care este cunoscută o doctrină militară care pledează pentru o ofensivă militară generalizată, precedată de atacuri aeriene și bombardamente masive urmate de atacuri foarte rapide.
Vedea Războiul austro-prusac și Blitzkrieg
Boemia
Boemia (în, în) este o regiune în centrul Europei, în Republica Cehă.
Vedea Războiul austro-prusac și Boemia
Bratislava
Bratislava este capitala și cel mai mare oraș din Slovacia și are o populație de aproximativ 430.000 locuitori.
Vedea Războiul austro-prusac și Bratislava
Bremen (land)
Brema | style.
Vedea Războiul austro-prusac și Bremen (land)
Cavalerie
Cavaleria mongolă Cavaleria este formată din unități militare călare.
Vedea Războiul austro-prusac și Cavalerie
Confederația Germană
Confederația Germană (în) a fost o confederație formată din mai multe state din Europa Centrală, care a existat între 1815 și 1866.
Vedea Războiul austro-prusac și Confederația Germană
Confederația Germană de Nord
Confederația Germană de Nord a aparut ca o alianță militară dintre 22 de state germane din nord în jurul Regatului Prusiei.
Vedea Războiul austro-prusac și Confederația Germană de Nord
Divizie
Divizia este o mare unitate de nivel tactic, de arme întrunite (infanterie) sau de armă (cavalerie, tancuri, geniu, artilerie antiaeriană etc.) din forțele armate ale unui stat.
Vedea Războiul austro-prusac și Divizie
Ducat
Ducatul este un teritoriu sau un fief guvernat de un duce.
Vedea Războiul austro-prusac și Ducat
Ducatul de Braunschweig
Ducatul de Braunschweig a fost un stat în Germania, parte a Sfântului Imperiu Roman, cu reședința în orașul Braunschweig.
Vedea Războiul austro-prusac și Ducatul de Braunschweig
Ducatul de Saxa-Altenburg
Ducatul de Saxa-Altenburg a fost unul dintre ducatele saxone deținute de către ramura Ernestină a Casei de Wettin; în prezent face parte din Thuringia.
Vedea Războiul austro-prusac și Ducatul de Saxa-Altenburg
Ducatul Nassau
Ducatul Nassau a aparținut de statele Confederației Germane care a existat între anii 1815 și 1866 care a fost formată în urma Congresului de la Viena ca succesor al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Războiul austro-prusac și Ducatul Nassau
Elba
right Elba este o insulă în Marea Mediterană, aparținând regiunii Toscana, Italia, la circa 20 km de coasta Grosseto.
Vedea Războiul austro-prusac și Elba
Frankfurt pe Main
Frankfurt pe Main (în germană) este cel mai mare oraș din landul federal german Hessa și al cincilea oraș ca mărime din Germania.
Vedea Războiul austro-prusac și Frankfurt pe Main
Franz Joseph al Austriei
Franz Joseph I al Austriei (în, în, în, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în), (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost: împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe al Transilvaniei, marchiz al Moraviei, mare voievod al Voievodatului Serbia etc.
Vedea Războiul austro-prusac și Franz Joseph al Austriei
Frederic al III-lea al Germaniei
Frederic al III-lea (în) a fost împărat german și rege al Prusiei pentru 99 de zile în 1888.
Vedea Războiul austro-prusac și Frederic al III-lea al Germaniei
Frederic al VIII-lea, Duce de Schleswig-Holstein
Ducele Frederic al VIII-lea (6 iulie 1829 – 14 ianuarie 1880), a fost Duce de Schleswig-Holstein din 1863 în timp ce Prusia deținea de fapt suveranitatea și puterea reală administrativă în aceste teritorii.
Vedea Războiul austro-prusac și Frederic al VIII-lea, Duce de Schleswig-Holstein
Germania Centrală
Germania de Sud (verde) '''Germania Centrală''' (albastru)Germania de Nord (galben) Germania Centrală este un termen geografic care definește regiunile dintre Germania de Nord până la cursul lui Main care o desparte de Germania de Sud.
Vedea Războiul austro-prusac și Germania Centrală
Germania de Sud
'''Germania de Sud''' (verde) Germania Centrală (albastru)Germania de Nord (galben) Germania de Sud nu este un teritoriu bine delimitat, el cuprinde landurile Baden-Württemberg, Bavaria, sudul landurilor Hessa, Saarland și regiunii Pfalz.
Vedea Războiul austro-prusac și Germania de Sud
Granița Militară Transilvăneană
thumb Decretul de înființare a regimentelor grănicerești: „Noi, Maria Theresia...” (în română, cu litere chirilice) Regimentului I de la Orlat Cazarma Regimentului II de la Năsăud, în prezent Muzeul Grăniceresc Năsăudean Primului Regiment Secuiesc de Infanterie (suprapusă pe harta județului Harghita din prezent) Granița Militară Transilvăneană (în) a fost un teritoriu militarizat care a făcut parte din fâșia strategică Militärgrenze (Granița Militară), care în secolul al XVIII-lea se întindea din Voivodina până în Năsăud.
Vedea Războiul austro-prusac și Granița Militară Transilvăneană
Hamburg
Orașul liber și hanseatic Hamburg ! colspan.
Vedea Războiul austro-prusac și Hamburg
Hegemonie
Tebei, 371–362 î.Hr. Hegemonia (în ἡγεμονία, hēgemonía, „conducere”, „domnie”) este o formă de guvernare imperială indirectă, în care statul lider „hegemon” conduce din punct de vedere geopolitic statele subordonate mai degrabă prin mijloacele implicite ale puterii, amenințării, decât prin forță militară directă.
Vedea Războiul austro-prusac și Hegemonie
Helmuth Karl Bernhard von Moltke
Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke (n. 26 octombrie 1800, Parchim — d. 24 aprilie 1891, Berlin) a fost un general prusac, înaintat la gradul de Generalfeldmarschall.
Vedea Războiul austro-prusac și Helmuth Karl Bernhard von Moltke
Hessa
Hessa (în, prescurtare: HE) este un land (stat federal) al Germaniei, cu capitala la Wiesbaden.
Vedea Războiul austro-prusac și Hessa
Imperiu
Imperiul este un stat monarhic cu tendințe expansioniste condus de un împărat, de obicei cu un teritoriu mai mare decât cel al unui regat, cum au fost Imperiul Persan, Imperiul Britanic, Imperiul Francez, Imperiul Rus, Imperiul Bizantin sau Imperiul Roman.
Vedea Războiul austro-prusac și Imperiu
Imperiul Austriac
Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.
Vedea Războiul austro-prusac și Imperiul Austriac
Infanterie
Infanterie Infanteria reprezintă componenta principală a Forțelor Terestre și este destinată să desfășoare operații decisive, independent sau împreuna cu celelalte arme, în orice zonă si pe orice direcție.
Vedea Războiul austro-prusac și Infanterie
Italia de Nord
Italia de Nord sau „Italia Superioară” este după cum îi spune numele partea de nord a peninsulei Italice care se poate subîmpărți în „Italia de Nord”, „Italia Centrală” și „Italia de Sud”.
Vedea Războiul austro-prusac și Italia de Nord
Iulie
---- Iulie - ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'' Iulie sau Cuptor este a șaptea lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
Vedea Războiul austro-prusac și Iulie
Lübeck
Lübeck este un oraș în landul Schleswig-Holstein, Germania.
Vedea Războiul austro-prusac și Lübeck
Lippe (land)
Landul Lippe, care a existat până în anul 1947, a fost un land german.
Vedea Războiul austro-prusac și Lippe (land)
Marea Adriatică
Marea Adriatică (latină Mare Adriaticum; italiană Mare Adriatico; croată, bosniacă și sârbocroată Jadransko more sau scurt Jadran; slovenă Jadransko morje; albaneză Deti Adriatik sau scurt Adriatiku), este un braț al Mării Mediterane, separând Peninsula Italică de Peninsula Balcanică.
Vedea Războiul austro-prusac și Marea Adriatică
Marele Ducat de Oldenburg
Marele Ducat de Oldenburg a fost Mare Ducat din Confederația Germană, Confederația Germană de Nord și al Imperiului German, care a constat din teritoriile separate:Oldenburg, Eutin și Birkenfeld.
Vedea Războiul austro-prusac și Marele Ducat de Oldenburg
Marele Ducat Hessa
Marele Ducat Hessa a fost un fost stat ce a existat pe teritoriul actual al Germaniei.
Vedea Războiul austro-prusac și Marele Ducat Hessa
Mecklenburg-Schwerin
Mecklenburg-Schwerin a fost un mare ducat în componența Confederației Germane (1815-1867).
Vedea Războiul austro-prusac și Mecklenburg-Schwerin
Mecklenburg-Strelitz
Mecklenburg-Strelitz a fost un stat care în perioada 1701–1918 a făcut parte din Ducatul Mecklenburg, iar între anii 1919–1933 devine un land autonom, făcând parte din Imperiul german.
Vedea Războiul austro-prusac și Mecklenburg-Strelitz
Mobilizare
Mobilizare (de la cuvântul francez mobilisation, mobiliser - a pune în mișcare) este o serie de mǎsuri extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile militar, politic, economic, social, administrativ, diplomatic și juridic, planificate și pregǎtite pe timp de pace, precum și a acțiunilor desfǎșurate pentru aplicarea acestora, potrivit legii, la apariția sau iminența unei amenințǎri grave care poate afecta suveranitatea, independența și unitatea statului, integritatea teritorialǎ a țǎrii si democrația constituționalǎ.
Vedea Războiul austro-prusac și Mobilizare
Moravia
Moravia (Morava în cehă; Mähren în germană) este o regiune în centrul Europei, în estul Republicii Cehe.
Vedea Războiul austro-prusac și Moravia
Olomouc
Olomouc - Primăria Olomouc – Coloana Trinității (Coloana Ciumei) Olomouc (IPA) (germană: Olmütz, poloneză: Ołomuniec, latină: Eburum or Olomucium; populație 120 004 locuitori în 15. 10. 2010) este un oraș în estul Republicii Cehe, în Moravia.
Vedea Războiul austro-prusac și Olomouc
Otto von Bismarck
Otto Eduard Leopold von Bismarck a fost un om de stat al Prusiei/Germaniei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum și o figură dominantă în afacerile mondiale.
Vedea Războiul austro-prusac și Otto von Bismarck
Pacea de la Praga (1866)
Pacea de la Praga a fost un tratat de pace semnat la Praga pe 23 august 1866, care a pus capăt războiului Austro-Prusac.
Vedea Războiul austro-prusac și Pacea de la Praga (1866)
Parlament
Parlamentul reprezintă corpul legislativ într-un stat democratic, care poate fi compus, de regulă, din una sau două camere, respectiv sisteme (sistem unicameral sau sistem bicameral), dar și cu trei camere (sistem tricameral).
Vedea Războiul austro-prusac și Parlament
Război
Războiul este un conflict militar sau nu, scurt sau de durată, între două sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese financiare, etnice, teritoriale, economice și politice.
Vedea Războiul austro-prusac și Război
Regatul Bavariei
Regatul Bavariei a fost un stat german înființat în 1805 și care a existat până în 1918.
Vedea Războiul austro-prusac și Regatul Bavariei
Regatul Hanovra
Regatul Hanovra a fost înființat în octombrie 1814 de Congresul de la Viena, cu restaurarea lui George al III-lea pe teritoriile sale hanoveriene după epoca napoleoniană.
Vedea Războiul austro-prusac și Regatul Hanovra
Regatul Italiei (1861-1946)
Regatul Italiei (italiană: Regno d'Italia) a fost un stat format în 1861 prin unificarea Italiei, sub influența Regatului Sardiniei; a existat până în 1946, când italienii au optat pentru o constituție republicană.
Vedea Războiul austro-prusac și Regatul Italiei (1861-1946)
Regatul Prusiei
Regatul Prusiei a fost un regat german ce e existat între 1701 și 1918 și care, din 1871, a fost principalul stat din Imperiul German, ce reprezenta aproximativ două treimi din teritoriul acestuia.
Vedea Războiul austro-prusac și Regatul Prusiei
Regatul Sardiniei
Regatul Sardiniei (mai rar Regatul Piemontului) este un fost stat din Europa, care a existat de la începutul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea.
Vedea Războiul austro-prusac și Regatul Sardiniei
Regatul Saxoniei
Regatul Saxoniei s-a format din Principatul Saxoniei, și a existat între anii 1806 - 1918.
Vedea Războiul austro-prusac și Regatul Saxoniei
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei, alternativ Regatul Maghiar, (în, în) a fost înființat în anul 1000.
Vedea Războiul austro-prusac și Regatul Ungariei
Regatul Württemberg
Regatul Württemberg (în) a fost un stat ce a existat între 1806 și 1918, aflat în zona actualului land german Baden-Württemberg.
Vedea Războiul austro-prusac și Regatul Württemberg
Rin
Rinul (în) este un fluviu în Europa.
Vedea Războiul austro-prusac și Rin
Saxa-Coburg și Gotha
Saxa-Coburg și Gotha sau Saxa-Coburg-Gotha a fost numele colectiv a două ducate, Saxa-Coburg și Saxa-Gotha de pe teritoriul Germaniei de azi.
Vedea Războiul austro-prusac și Saxa-Coburg și Gotha
Saxa-Meiningen
Ducatul de Saxa-Meiningen a fost unul din ducatele saxone deținute de Casa de Wettin, situat în sud-vest-ul statului german de astăzi, Turingia.
Vedea Războiul austro-prusac și Saxa-Meiningen
Schaumburg-Lippe
Schaumburg-Lippe a fost până în anul 1946 un land autonom, care provine dintr-un principat, în prezent fiind situat în landul Saxonia Inferioară, între Hanovra și granița Westfalică.
Vedea Războiul austro-prusac și Schaumburg-Lippe
Schleswig
Schleswig, citit 'șlez.vig, sau Jutlanda de Sud (sau Slesvig), este o regiune situată pe teritoriul de astăzi al Danemarcei și Germaniei, la aproximativ 60 km nord și 70 km sud de granița celor două state.
Vedea Războiul austro-prusac și Schleswig
Tun
Un tun în Copenhaga, Danemarca Tunul este o armă de artilerie ce folosește praf de pușcă sau alt explozibil pentru propulsarea proiectilului, fiind un armament cu un calibru mare, cu țevi de lungimi diferite pentru a stabiliza traiectoria proiectilului.
Vedea Războiul austro-prusac și Tun
Unificarea Germaniei
Germania Mică''. Unificarea Germaniei într-un stat național integrat politic și administrativ a avut loc oficial la 18 ianuarie 1871 în Sala Oglinzilor de la Palatul Versailles din Franța.
Vedea Războiul austro-prusac și Unificarea Germaniei
Unificarea Italiei
Unificarea Italiei, conform termenului originar din italiană, Risorgimento, a fost procesul social, politic și administrativ care a avut ca rezultat final unificarea statelor din peninsula italiană într-o singură națiune, Italia.
Vedea Războiul austro-prusac și Unificarea Italiei
Victor Emanuel al II-lea al Italiei
Victor Emanuel II al Italiei (italiană: Vittorio Emanuele II) (n. 14 martie 1820 – 9 ianuarie 1878) a fost supranumit „Regele gentilom”.
Vedea Războiul austro-prusac și Victor Emanuel al II-lea al Italiei
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Vedea Războiul austro-prusac și Viena
Westfalia
Provincia Westfalen (1905) Westfalia (în germană: Westfalen) este astăzi o regiune care face parte din partea de nord-est a landului Renania de Nord - Westfalia, cuprinzând substanțial fosta provincie prusacă Westfalia.
Vedea Războiul austro-prusac și Westfalia
Wilhelm I al Germaniei
Wilhelm I sau Wilhelm Friedrich Ludwig von Hohenzollern a fost regele Prusiei (din 2 ianuarie 1861 și până la moartea sa) și primul împărat german (începând cu 18 ianuarie 1871).
Vedea Războiul austro-prusac și Wilhelm I al Germaniei
10 iunie
---- 10 iunie este a 161-a zi a calendarului gregorian și ziua a 162-a în anii bisecți.
Vedea Războiul austro-prusac și 10 iunie
11 iunie
---- 11 iunie este a 162-a zi a calendarului gregorian și ziua a 163-a în anii bisecți.
Vedea Războiul austro-prusac și 11 iunie
13 iulie
---- 13 iulie este a 194-a zi a calendarului gregorian și a 195-a zi în anii bisecți.
Vedea Războiul austro-prusac și 13 iulie
14 iunie
---- 14 iunie este a 165-a zi a calendarului gregorian și ziua a 166-a în anii bisecți.
Vedea Războiul austro-prusac și 14 iunie
15 iunie
---- 15 iunie este a 166-a zi a calendarului gregorian și ziua a 167-a în anii bisecți.
Vedea Războiul austro-prusac și 15 iunie
16 iunie
---- 16 iunie este a 167-a zi a calendarului gregorian și ziua a 168-a în anii bisecți.
Vedea Războiul austro-prusac și 16 iunie
17 iunie
---- 17 iunie este a 168-a zi a calendarului gregorian și a 169-a zi în anii bisecți.
Vedea Războiul austro-prusac și 17 iunie
1848
1848 (MDCCCXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Vedea Războiul austro-prusac și 1848
1856
1856 (MDCCCLVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Vedea Războiul austro-prusac și 1856
1858
1858 (MDCCCLVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Vedea Războiul austro-prusac și 1858
1864
1864 (MDCCCLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Vedea Războiul austro-prusac și 1864
1866
1866 (MDCCCLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Războiul austro-prusac și 1866
1871
1871 (MDCCCLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Vedea Războiul austro-prusac și 1871
20 iunie
---- 20 iunie este a 171-a zi a calendarului gregorian și a 172-a zi în anii bisecți.
Vedea Războiul austro-prusac și 20 iunie
23 august
---- 23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.
Vedea Războiul austro-prusac și 23 august
3 iulie
---- 3 iulie este a 184-a zi a calendarului gregorian și a 185-a zi în anii bisecți.
Vedea Războiul austro-prusac și 3 iulie
Vezi și
Războaiele Saxoniei
- Marele Război al Nordului
- Războiul austro-prusac
- Războiul celei de-a Patra Coaliții
- Războiul franco-prusac
Cunoscut ca Războiul Pruso-Austriac.