Războiul polono-sovietic și Ucraina

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Războiul polono-sovietic și Ucraina

Războiul polono-sovietic vs. Ucraina

Diferențele între Războiul polono-sovietic și Ucraina nu sunt disponibile.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și Războiul polono-sovietic · Al Doilea Război Mondial și Ucraina · Vezi mai mult »

Antanta

A nu se confunda cu Tripla Intervenție sau cu Tripla Alianță. Antanta (sau Tripla Înțelegere) a fost un bloc politico-militar creat cu puțin timp înainte de Primul Război Mondial și format din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus.

Antanta și Războiul polono-sovietic · Antanta și Ucraina · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Armata Roșie și Războiul polono-sovietic · Armata Roșie și Ucraina · Vezi mai mult »

Austro-Ungaria

Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.

Austro-Ungaria și Războiul polono-sovietic · Austro-Ungaria și Ucraina · Vezi mai mult »

Belaruși

Drapelul Belarusului (1918 și 1991–1995) Drapelul Belarusului (în prezent) Belarușii sau bielorușii (în limba belarusă: беларусы) sunt un popor slav care reprezintă majoritatea populației în Republica Belarus și formează minorități naționale în Polonia, Rusia, Lituania și Ucraina.

Belaruși și Războiul polono-sovietic · Belaruși și Ucraina · Vezi mai mult »

Belarus

Belarus (în; în sau Белоруссия, transliterat Belorussia), denumită oficial Republica Belarus, este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa de Est, vecină cu Rusia către nord-est, Ucraina către sud, Polonia către vest, și Lituania și Letonia către nord-vest.

Belarus și Războiul polono-sovietic · Belarus și Ucraina · Vezi mai mult »

Bolșevic

Întâlnire a membrilor Partidului Bolșevic Bolșevic ("большеви́к", derivat din rusă ce înseamnă, în traducere liberă, "membru al majorității") este denumirea care a fost dată unei persoane membre a facțiunii bolșevicilor din Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), partidul marxist condus de Vladimir Ilici Lenin, care a preluat puterea în Rusia în 1917, pe timpul Revoluției din Octombrie.

Bolșevic și Războiul polono-sovietic · Bolșevic și Ucraina · Vezi mai mult »

Cambridge University Press

Clădirea Pitt, sediul Cambridge University Press din Trumpington Street, Cambridge Cambridge University Press este editura Universității Cambridge.

Cambridge University Press și Războiul polono-sovietic · Cambridge University Press și Ucraina · Vezi mai mult »

Cazaci

Cazacii reprezintă un grup multietnic, în majoritate de origine slavă - ucraineni și ruși, cu influențe în port și anumite obiceiuri din partea popoarelor turco-tătare vecine, care trăiesc în stepele sudice al Europei Răsăritene și ale Asiei rusești, și care în cursul istoriei au devenit renumiți atât pentru dorința lor de autoguvernare cât și pentru măiestria lor militară, în special în domeniul luptei călare.

Cazaci și Războiul polono-sovietic · Cazaci și Ucraina · Vezi mai mult »

CEKA

Emblema CEKA – KGB: sabia și scutul Comisia Extraordinară pentru Întreaga Rusie, abreviat ca VChK (Ve-Che-Ka) și cunoscut sub numele de Cheka, a fost prima dintr-o succesiune de organizații ale poliției secrete sovietice.

CEKA și Războiul polono-sovietic · CEKA și Ucraina · Vezi mai mult »

Cnezatul Galiției-Volînia

Cnezatul Galiției-Volînia a fost un cnezat (principat) din perioada de după dezintegrarea Rusiei Kievene care a existat între sfârșitul secolului al XII-lea și mijlocul secolului al XIV-lea.

Cnezatul Galiției-Volînia și Războiul polono-sovietic · Cnezatul Galiției-Volînia și Ucraina · Vezi mai mult »

De facto

De facto, în limba română de fapt, este o expresie latină care înseamnă „referitor la faptă”.

De facto și Războiul polono-sovietic · De facto și Ucraina · Vezi mai mult »

Encyclopædia Britannica

Logo Publicitate din anul 1913 pentru a 11-a ediție, cu sloganul "Când ai dubii - caută în Encyclopædia Britannica" Encyclopædia Britannica (ortografiat corect cu æ, dar scris frecvent Encyclopedia Britannica) este cea mai veche enciclopedie generală scrisă în limba engleză.

Encyclopædia Britannica și Războiul polono-sovietic · Encyclopædia Britannica și Ucraina · Vezi mai mult »

Europa de Est

Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.

Europa de Est și Războiul polono-sovietic · Europa de Est și Ucraina · Vezi mai mult »

Evrei

Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.

Evrei și Războiul polono-sovietic · Evrei și Ucraina · Vezi mai mult »

Galiția

Galiția (în, pronunțat; în; în) este o regiune istorică și geografică ce se întinde pe ceea ce este astăzi sud-estul Poloniei și vestul Ucrainei, și care multă vreme a făcut parte din Uniunea Polono-Lituaniană.

Galiția și Războiul polono-sovietic · Galiția și Ucraina · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Imperiul Rus și Războiul polono-sovietic · Imperiul Rus și Ucraina · Vezi mai mult »

Iosif Vissarionovici Stalin

Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.

Iosif Vissarionovici Stalin și Războiul polono-sovietic · Iosif Vissarionovici Stalin și Ucraina · Vezi mai mult »

Kiev

Kiev (în) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei.

Kiev și Războiul polono-sovietic · Kiev și Ucraina · Vezi mai mult »

Limba ucraineană

Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.

Limba ucraineană și Războiul polono-sovietic · Limba ucraineană și Ucraina · Vezi mai mult »

Marele Ducat al Lituaniei

Marele Ducat al Lituaniei (în limba lituaniană: Lietuvos Didžioji Kunigaikštystė, în limba belarusă: Вялі́кае Кня́ства Літо́ўскае, în limba ucraineană: Велике Князівство Литовське, în limba poloneză: Wielkie Księstwo Litewskie), mai exact Marele Principat al Lituaniei, a fost un stat din Europa Răsăriteană care a existat între secolele al XIII-lea și al XVIII-lea.

Marele Ducat al Lituaniei și Războiul polono-sovietic · Marele Ducat al Lituaniei și Ucraina · Vezi mai mult »

Nipru

Niprul (în ucraineană: Дніпро, Dnipro, rusă: Днепр, Dnjepr, bielorusă: Дняпро, Dnjapro; a nu se confunda cu fluviul Nistru) este un fluviu de 2.145 km lungime care izvorăște din Rusia și curge prin Belarus și Ucraina, înainte de a se vărsa în mare.

Nipru și Războiul polono-sovietic · Nipru și Ucraina · Vezi mai mult »

Nistru

Nistrul (în, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină; a nu se confunda cu fluviul Nipru) este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră.

Nistru și Războiul polono-sovietic · Nistru și Ucraina · Vezi mai mult »

Podolia

Titlul de hartă a Voievodatului Podoliei Podolia sau Podilia (în; în; în; în; în) este o regiune istorică din Europa de Est, situată în partea central-vestică a Ucrainei și la nord-est de Republica Moldova.

Podolia și Războiul polono-sovietic · Podolia și Ucraina · Vezi mai mult »

Primul Război Mondial

Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.

Primul Război Mondial și Războiul polono-sovietic · Primul Război Mondial și Ucraina · Vezi mai mult »

Puterile Centrale

A nu se confunda cu Tripla Alianță. Puterile Antantei în verde. Puterile Centrale (în limba germană: Mittelmächte) au fost națiunile Germaniei, Austro-Ungariei, Imperiului Otoman și Bulgariei, care au luptat împotriva Aliaților (Antantei) în timpul Primului Război Mondial.

Puterile Centrale și Războiul polono-sovietic · Puterile Centrale și Ucraina · Vezi mai mult »

Războiul Civil Rus

Războiul Civil Rus (în; 7 noiembrie 1917 — 16 iunie 1923) a fost un război civil multipartit în fostul Imperiu Rus, declanșat de răsturnarea monarhiei și de eșecul noului guvern republican în a menține stabilitatea, deoarece multe facțiuni se întreceau pentru a determina viitorul politic al Rusiei.

Războiul Civil Rus și Războiul polono-sovietic · Războiul Civil Rus și Ucraina · Vezi mai mult »

Războiul Polono-Ucrainean

Războiul polono-ucrainean din 1918 – 1919 a fost un conflict dintre forțele Poloniei și cele ale Republicii Populare a Ucrainei Occidentale purtat pentru controlul Galiției Răsăritene, după disoluția Austro-Ungariei.

Războiul Polono-Ucrainean și Războiul polono-sovietic · Războiul Polono-Ucrainean și Ucraina · Vezi mai mult »

Regiunea Hmelnîțkîi

Hmelnîțkîi (în) este o regiune din Ucraina.

Regiunea Hmelnîțkîi și Războiul polono-sovietic · Regiunea Hmelnîțkîi și Ucraina · Vezi mai mult »

Republica Populară a Ucrainei Occidentale

Republica Populară a Ucrainei Occidentale (în limba ucraineană: Західно-Українська Народна Республика Zahidno-Ukrainska Narodna Respublika, prescurtat ЗУНР, ZUNR), a fost o republică efemeră care a existat între 1918 și începutul anului 1919 în estul Galiției și Transcarpatia, având ca principale orașe Liov, Colomeea și Stanislav.

Republica Populară a Ucrainei Occidentale și Războiul polono-sovietic · Republica Populară a Ucrainei Occidentale și Ucraina · Vezi mai mult »

Republica Populară Ucraineană

Republica Populară Ucraineană (în) a fost o republică formată pe teritoriul actualei Ucraine în urma Revoluției Ruse din 1917.

Republica Populară Ucraineană și Războiul polono-sovietic · Republica Populară Ucraineană și Ucraina · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă

RSFS Rusă (Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă) (în limba rusă Росси́йская Сове́тская Федерати́вная Социалисти́ческая Респу́блика, РСФСР) a fost cea mai mare și cu populația cea mai numeroasă dintre fostele republici sovietice, după colapsul Uniunii Sovietice transformându-se în Federația Rusă.

Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă și Războiul polono-sovietic · Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă și Ucraina · Vezi mai mult »

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Războiul polono-sovietic · Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Ucraina · Vezi mai mult »

Revoluția Rusă din 1917

Revoluția rusă a fost o serie de evenimente care au condus în februarie 1917 la răsturnarea spontană a regimului țarist din Rusia, și apoi, în luna octombrie a aceluiași an, la preluarea puterii de către bolșevici și instalarea unui regim leninist („comunist”).

Revoluția Rusă din 1917 și Războiul polono-sovietic · Revoluția Rusă din 1917 și Ucraina · Vezi mai mult »

Ruși

Rușii (în limba rusă русские – russkie) sunt un grup etnic al slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar și în alte țări, în special în cele învecinate.

Ruși și Războiul polono-sovietic · Ruși și Ucraina · Vezi mai mult »

Rusia Kieveană

Rusia Kieveană sau Rutenia Kieveană a fost cel mai timpuriu stat al slavilor estici dominat de orașul Kiev, aproximativ din anul 880 până la mijlocul secolului al XII-lea.

Rusia Kieveană și Războiul polono-sovietic · Rusia Kieveană și Ucraina · Vezi mai mult »

Slavi estici

Slavii estici sunt grupul etnic din care se trag popoarele rus, ucrainean și belarus.

Războiul polono-sovietic și Slavi estici · Slavi estici și Ucraina · Vezi mai mult »

Tratatul de la Riga (1921)

Pacea de la Riga (cunoscută și sub numele Tratatul de la Riga), a fost semnat la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic.

Războiul polono-sovietic și Tratatul de la Riga (1921) · Tratatul de la Riga (1921) și Ucraina · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Războiul polono-sovietic și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Ucraina și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Uniunea statală polono-lituaniană

Uniunea statală polono-lituaniană, numită în mod oficial „Republica celor două națiuni” ori „Federația celor două națiuni” (în, în, în, în), a fost o federație monarhică formată în 1569 de Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei și care a existat până la ultima împărțire a Poloniei din 1795.

Războiul polono-sovietic și Uniunea statală polono-lituaniană · Ucraina și Uniunea statală polono-lituaniană · Vezi mai mult »

Volânia

Volânia Volânia ori Volînia (în limbile ucraineană: Волинь.

Războiul polono-sovietic și Volânia · Ucraina și Volânia · Vezi mai mult »

31 august

---- 31 august este a 243-a zi a calendarului gregorian și a 244-a zi în anii bisecți.

31 august și Războiul polono-sovietic · 31 august și Ucraina · Vezi mai mult »