Cuprins
260 relaţii: A noua planetă, Acreție (astronomie), Aeroportul Stockholm-Arlanda, Alfa Centauri, Amoniac, An, An-lumină, Anii 1850, Apex solar, Ariel (satelit), Aristarh din Samos, Asteroid, Asteroid troian al lui Jupiter, Astronomical Journal, Astronomy and Astrophysics, Astronomy Picture of the Day, Astrophysical Journal, Atmosfera Pământului, Atmosferă, Auroră polară, Azot lichid, Brațul Orion, Bula Locală, Calea Lactee, California Institute of Technology, Callisto (satelit), Calotă (dezambiguizare), Cambridge University Press, Carbon, Câmp magnetic, Celsius, Centaur (planetă minoră), Centaurul (constelație), Centru Galactic, Centura de asteroizi, Centura Kuiper, Ceres (dezambiguizare), Ceres (planetă pitică), Cerul înstelat, Charon (satelit), Cometa Hale-Bopp, Cometa Halley, Cometă, Crater de impact, Criovulcan, Cronologia descoperirilor planetelor și sateliților naturali din sistemul solar, Definiția planetelor conform UAI, Deimos (satelit), Densitate, Diagrama Hertzsprung-Russell, ... Extinde indicele (210 Mai Mult) »
- Planetologie
- Științe spațiale
A noua planetă
Pluto a fost considerată ca fiind cea de-a noua planetă a Sistemului Solar.
Vedea Sistemul solar și A noua planetă
Acreție (astronomie)
Ilustrație artistică a unui sistem binar cu un disc de acreție, în jurul unei găuri negre Acreție este fenomenul de captare gravitațională a corpurilor cerești mici de către corpuri mai mari, prin care acestea din urmă își măresc masa.
Vedea Sistemul solar și Acreție (astronomie)
Aeroportul Stockholm-Arlanda
Aeroportul Stockholm-Arlanda este cel mai mare aeroport din Suedia.
Vedea Sistemul solar și Aeroportul Stockholm-Arlanda
Alfa Centauri
Alpha Centauri (α Centauri, abreviat în α Cen, după denumirea Bayer) denumită și Alpha din Centaur, sau uneori Rigil Kentaurus, Rigil Kentarus, Toliman sau Bungula, este un sistem de trei stele cu trei exoplanete (dintre care două sunt nesigure): Alpha Centauri A și Alpha Centauri B sunt cele două stele principale care formează o stea dublă, iar Proxima Centauri (Alpha Centauri C) este o pitică roșie mult mai puțin luminoasă, care este steaua cunoscută ca fiind cea mai aproape de Soarele nostru.
Vedea Sistemul solar și Alfa Centauri
Amoniac
Amoniacul este un compus chimic format dintr-un atom de azot și trei atomi de hidrogen.
Vedea Sistemul solar și Amoniac
An
Prin an se înțelege o perioadă de timp necesară Pământului (Terrei) pentru a efectua o rotație completă (Mișcarea de revoluție a Pământului) în jurul Soarelui.
Vedea Sistemul solar și An
An-lumină
Anul-lumină este o unitate de lungime utilizată pentru a exprima distanțe astronomice și este echivalent cu aproximativ 9,46 trilioane de kilometri (9,46 x 1012 km).
Vedea Sistemul solar și An-lumină
Anii 1850
Anii 1850 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1850 și s-a încheiat la 31 decembrie 1859.
Vedea Sistemul solar și Anii 1850
Apex solar
Apexul solar este punctul spre care Soarele se deplasează în mișcarea lui prin Galaxia locală.
Vedea Sistemul solar și Apex solar
Ariel (satelit)
Ariel este al patrulea ca mărime dintre cei 27 de sateliți cunoscuți ai lui Uranus.
Vedea Sistemul solar și Ariel (satelit)
Aristarh din Samos
Lunii, după o copie din secolul al X-lea Aristarh sau Aristarchus din Samos (n. 310 î.Hr. – d. 230 î.Hr.) a fost un astronom și matematician grec, primul care a susținut că Pământul se rotește în jurul Soarelui, a fost ridiculizat pentru convingerile sale.
Vedea Sistemul solar și Aristarh din Samos
Asteroid
253 Mathilde, asteroid de tip C măsurând circa 50 km. Fotografie făcută în anul 1997 de sonda NEAR Shoemaker. Luna Asteroizii, numiți și mici planete sau planetoizi, sunt corpuri cerești mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoroizii (care pot avea diametrul de până la circa 10 metri), și nu sunt comete.
Vedea Sistemul solar și Asteroid
Asteroid troian al lui Jupiter
centura principală (în alb) și cei din familia Hilda (în brun). Asteroizii troieni ai lui Jupiter, sau troienii jovieni sau, mai simplu, asteroizii troieni, când nu există vreo ambiguitate, sunt un grup de asteroizi care folosesc orbita lui Jupiter în jurul Soarelui, în preajma punctelor Lagrange L4 și L5 ale orbitei acestei planete, adică sunt situate cu 60° în fața sau în urma planetei Jupiter.
Vedea Sistemul solar și Asteroid troian al lui Jupiter
Astronomical Journal
Astronomical Journal (adesea prescurtat AJ în lucrări și bibliografii științifice) este o revistă științifică lunară publicată de Institute of Physics Publishing în numele Societății Astronomice Americane.
Vedea Sistemul solar și Astronomical Journal
Astronomy and Astrophysics
Astronomy and Astrophysics (pe scurt A&A în literatura astronomică, sau Astron. Astrophys.; în românește Astronomie și astrofizică) este o revistă științifică europeană ce publică articole de astronomie și astrofizică teoretică, observațională și instrumentală.
Vedea Sistemul solar și Astronomy and Astrophysics
Astronomy Picture of the Day
Site-ul web Astronomy Picture of the Day (APOD) este un serviciu oferit de NASA și Michigan Technological University (MTU).
Vedea Sistemul solar și Astronomy Picture of the Day
Astrophysical Journal
Astrophysical Journal este o revistă științifică de astronomie și astrofizică.
Vedea Sistemul solar și Astrophysical Journal
Atmosfera Pământului
Atmosferă, cuvânt compus de origine greacă (de la ἀτμός, atmos.
Vedea Sistemul solar și Atmosfera Pământului
Atmosferă
Atmosfera (cuvânt provenit din greaca apărut în sec. al XVII de la ἀτμός, atmos.
Vedea Sistemul solar și Atmosferă
Auroră polară
Aurora australă în Wellington, Noua Zeelandă. Aurora boreală în Alaska Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru.
Vedea Sistemul solar și Auroră polară
Azot lichid
Aspectul azotului lichid Azotul lichid (poate fi întâlnit și sub denumirea de nitrogen lichid) este azotul aflat în stare lichidă, la o temperatură foarte scăzută.
Vedea Sistemul solar și Azot lichid
Brațul Orion
Structurile observate din brațele spiralate ale Căii Lacteehttp://planetquest.jpl.nasa.gov/milky-way/milky_way.html See the "Spiral Arms" part of this NASA animation for details Brațul Orion (sau pe numele complet Brațul Orion-Lebăda) este un braț spiral minor al galaxiei Calea Lactee, care are o lățime de 3.500 ani-lumină și o lungime de aproximativ 10.000 de ani-lumină.
Vedea Sistemul solar și Brațul Orion
Bula Locală
Bula Locală (reprezentare grafică) Bula Locală este o cavitate în mediul interstelar al brațului Orion din Calea Lactee.
Vedea Sistemul solar și Bula Locală
Calea Lactee
Calea Lactee, rar cu denumirea Calea Laptelui, iar foarte rar cu denumirea Drumul lui Trăian, este o galaxie spirală barată din care face parte Sistemul Solar.
Vedea Sistemul solar și Calea Lactee
California Institute of Technology
Intrarea la Caltech California Institute of Technology (Institutul de Tehnologie din California) (prescurtat Caltech) este o universitate privată de cercetări situată în Pasadena, California, Statele Unite ale Americii.
Vedea Sistemul solar și California Institute of Technology
Callisto (satelit)
Callisto (/ka'lis.to/), sau Jupiter IV, este al doilea cel mai mare satelit al lui Jupiter, după Ganymede.
Vedea Sistemul solar și Callisto (satelit)
Calotă (dezambiguizare)
Această pagină de dezambiguizare se referă la persoane și locuri care se numesc Calotă.
Vedea Sistemul solar și Calotă (dezambiguizare)
Cambridge University Press
Clădirea Pitt, sediul Cambridge University Press din Trumpington Street, Cambridge Cambridge University Press este editura Universității Cambridge.
Vedea Sistemul solar și Cambridge University Press
Carbon
Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.
Vedea Sistemul solar și Carbon
Câmp magnetic
Imagine a câmpului magnetic terestru. Câmpul magnetic este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare.
Vedea Sistemul solar și Câmp magnetic
Celsius
Celsius se referă la scara de temperatură Celsius (în centigrade).
Vedea Sistemul solar și Celsius
Centaur (planetă minoră)
Centaurii sunt corpuri mici din Sistemul solar cu o semiaxă majoră între giganții gazoși.
Vedea Sistemul solar și Centaur (planetă minoră)
Centaurul (constelație)
Centaurul (în latină Centaurus) este o constelație australă.
Vedea Sistemul solar și Centaurul (constelație)
Centru Galactic
Centrul Galactic este centrul aflat în stare de mișcare al galaxiei Calea Lactee.
Vedea Sistemul solar și Centru Galactic
Centura de asteroizi
Un asteroid este un corp ceresc rece foarte mic, cu dimensiuni cuprinse între câteva zeci de metri și până la câțiva kilometri, care se învârte (orbitează) în jurul Soarelui.
Vedea Sistemul solar și Centura de asteroizi
Centura Kuiper
Schiță imaginând '''Centura Kuiper''' și ipoteticul, mult mai îndepărtatul Norul lui Oort Centura Kuiper (în engleză, Kuiper belt, pronunție, pronunție în neerlandeză) este centura de materie primordială ce înconjoară Sistemul Solar, extinzându-se de la orbita planetei Neptun până mult în afara Sistemului Solar (actualmente se consideră că se află la între 30 și 50 UA depărtare față de Soare).
Vedea Sistemul solar și Centura Kuiper
Ceres (dezambiguizare)
* Ceres (zeiță), zeița romană a recoltei și grâului.
Vedea Sistemul solar și Ceres (dezambiguizare)
Ceres (planetă pitică)
Ceres (/ˈtʃe.res/; denumirea în calitate de planetă pitică: 1 Ceres) este o planetă pitică din centura de asteroizi, amplasată între orbitele planetelor Marte și Jupiter.
Vedea Sistemul solar și Ceres (planetă pitică)
Cerul înstelat
Harta constelațiilor în reprezentarea lui Frederik de Wit (sec. al XVII-lea) Cerul înstelat sau cerul nocturn desemnează cerul vizibil în timpul nopții.
Vedea Sistemul solar și Cerul înstelat
Charon (satelit)
Charon (/'ʃa.ron/), sau (134340) Pluto I, este cel mai mare dintre sateliții lui Pluto.
Vedea Sistemul solar și Charon (satelit)
Cometa Hale-Bopp
Cometa Hale-Bopp, alte denumiri: C/1995 O1; Marea Cometă din 1997, a fost probabil cea mai observată cometă a secolului al XX-lea și una dintre cele mai strălucitoare din ultimele decenii.
Vedea Sistemul solar și Cometa Hale-Bopp
Cometa Halley
Cometa Halley este cea mai faimoasă dintre cometele periodice, putând fi văzută aproximativ la fiecare 75–76 de ani.
Vedea Sistemul solar și Cometa Halley
Cometă
Cometa Hale-Bopp în 1997. Cometele (latină: stella cometa, greacă: komē, „steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care se rotesc în jurul Soarelui.
Vedea Sistemul solar și Cometă
Crater de impact
Craterul Tycho de pe Lună În sensul cel mai larg, termenul crater de impact poate fi aplicat la orice depresiune, naturală sau provocată de om, care rezultă din impactul de mare viteză al unui proiectil cu un corp mai mare.
Vedea Sistemul solar și Crater de impact
Criovulcan
dom criovulcanic Un criovulcan (în limbajul cotidian cunoscut sub denumirea de vulcan de gheață) este un vulcan care erupe materii volatile, cum ar fi apă, amoniac sau metan, în loc de rocă topită.
Vedea Sistemul solar și Criovulcan
Cronologia descoperirilor planetelor și sateliților naturali din sistemul solar
Cronologia descoperirilor planetelor și sateliților naturali din sistemul solar arată procesul descoperirii corpurilor noi din sistemul solar de-a lungul timpului.
Vedea Sistemul solar și Cronologia descoperirilor planetelor și sateliților naturali din sistemul solar
Definiția planetelor conform UAI
Definiția noțiunii de planetă dată în 2006 de Uniunea Astronomică Internațională (UAI) afirmă că, în sistemul solar, o planetă este un corp ceresc care.
Vedea Sistemul solar și Definiția planetelor conform UAI
Deimos (satelit)
Deimos /'dej.mos/ (desemnare sistematică: Marte II) este cel mai mic și cel mai exterior dintre cei doi sateliți naturali ai lui Marte, celălalt fiind Phobos.
Vedea Sistemul solar și Deimos (satelit)
Densitate
Densitatea (sau mai exact densitatea de masă, numită și masă specifică) este o mărime fizică folosită pentru descrierea materialelor și definită ca masa unității de volum.
Vedea Sistemul solar și Densitate
Diagrama Hertzsprung-Russell
Diagrama Hertzsprung-Russell Diagrama Hertzsprung-Russell este un anumit tip de diagramă de dispersie, care utilizează coordonate carteziene pentru a prezenta două variabile ale unei mulțimi de date astronomice referitoare la stele, cu scopul determinării tipurilor și vârstelor acelor obiecte astronomice.
Vedea Sistemul solar și Diagrama Hertzsprung-Russell
Dinamica fluidelor
Dinamica fluidelor este disciplina științifică care se ocupă de curgerile fluidelor.
Vedea Sistemul solar și Dinamica fluidelor
Dioxid de carbon
Structura 3D a cristalului de „gheață uscată” Dioxidul de carbon, format dintr-un atom de carbon și doi atomi de oxigen, este o anhidridă labilă a acidului carbonic (CO2.H2O ~ H2CO3), un compus chimic rezultat din oxidarea carbonului, în majoritate de origine organică.
Vedea Sistemul solar și Dioxid de carbon
Disc protoplanetar
Disc protoplanetar în nebuloasa Orion. telescopul spațial ''Hubble''. (NASA/ESA/STScI) Un disc protoplanetar este un disc circumstelar constituit din gaze și din praf pornind de la care se formează corpuri cerești (planete, planete pitice, mici corpuri și sateliții lor).
Vedea Sistemul solar și Disc protoplanetar
Discul împrăștiat
Dysnomia (la stânga) Discul împrăștiat este o regiune distantă din Sistemul solar care este slab populată de planete minore înghețate, un subgrup a celei mai mari familii de obiecte transneptuniene.
Vedea Sistemul solar și Discul împrăștiat
Dysnomia (satelit)
Dysnomia (formal (136199) Eris I Dysnomia) este singurul satelit cunoscut al planetei pitice Eris și probabil al doilea cel mai mare satelit cunoscut al unei planete pitice, după Pluto I Charon.
Vedea Sistemul solar și Dysnomia (satelit)
Echilibru hidrostatic
Echilibrul hidrostatic sau balanță hidrostatică este o condiție din mecanica fluidelor pentru care un volum de fluid este în repaus sau la viteză constantă.
Vedea Sistemul solar și Echilibru hidrostatic
Ecliptică
ecuatorul ceresc și axa de rotație a Pământului. Mercur (cele trei puncte albe din stânga). Ecliptica: termenul este folosit, în general, cu două semnificații.
Vedea Sistemul solar și Ecliptică
Efect de seră
Efect de seră este un termen folosit pentru a evidenția contribuția unor anumite gaze emise natural sau artificial la încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilității atmosferei la radiațiile solare reflectate de suprafața terestră.
Vedea Sistemul solar și Efect de seră
Element chimic
Tabelul periodic al elementelor chimice Prin noțiunea de element chimic se înțelege o specie de atomi identici, adică de atomi având același număr de protoni în nucleul atomului, respectiv un număr identic de electroni în învelișul electronic al atomului.
Vedea Sistemul solar și Element chimic
Elipsă
Elipsa şi unii dintre parametrii săi. Elipsa (din gr. elleipsis – lipsă) este o curbă plană definită ca loc geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe (numite focarele elipsei) este constantă.
Vedea Sistemul solar și Elipsă
Enceladus (satelit)
Enceladus este al șaselea cel mai mare satelit al lui Saturn (al 19-lea ca mărime din Sistemul Solar).
Vedea Sistemul solar și Enceladus (satelit)
Energie
Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.
Vedea Sistemul solar și Energie
Energie radiantă
Radiația Cerenkov În radiometrie, energia radiantă reprezintă energia radiației electromagnetice și gravitaționale.
Vedea Sistemul solar și Energie radiantă
Eris (planetă pitică)
Eris (inițial denumită 2003 UB313, simbol) este cea mai masivă planetă pitică cunoscută din Sistemul nostru Solar.
Vedea Sistemul solar și Eris (planetă pitică)
Erupție solară
Erupție solară și o Protuberanță solară. Erupția solară este o explozie uriașă în atmosfera Soarelui, care poate elibera și mai mult de 6 × 1025 J de energie.
Vedea Sistemul solar și Erupție solară
Europa (satelit)
Europa /e.u'ro.pa/ sau Jupiter II, este cea mai mică dintre cei patru sateliți galileeni care orbitează în jurul lui Jupiter și al șaselea cel mai aproape de planetă dintre toți cei 80 de sateliți cunoscute ale lui Jupiter.
Vedea Sistemul solar și Europa (satelit)
Evoluție
Evoluția este fenomenul prin care o populație de organisme vii își transformă treptat caracterele fizice și comportamentul, pierzând anumite caractere sau obiceiuri sau căpătând caractere și obiceiuri noi, ceea ce modifică specia, și uneori creează, dintr-o populație unică, două populații diferite (noi varietăți sau specii: acest fenomen este denumit speciație, iar fenomenul invers, hibridarea naturală, contopește varietăți diferite într-o populație unică).
Vedea Sistemul solar și Evoluție
Exoplanetă
constelația Vulpecula. Acesta a fost descoperită în 2005. Cele mai multe exoplanete descoperite momentan sunt pe o rază de 300 ani lumină în jurul Soarelui telescopului spațial Hubble (fotografie NASA) Subaru Telescope HiCIAO in the near infrared. VLT, using a 1.4 arcsec occulting mask on top of AB Pictoris.
Vedea Sistemul solar și Exoplanetă
Familia Hilda
asteroizii troieni (în verde) și cei din centura de asteroizi (în alb). L'vov V.N., Smekhacheva R.I., Smirnov S.S., Tsekmejster S.D. Some peculiarities in the Hildas motion. Izv. Pulkovo Astr. Obs., 2004, 217, 318-324 (in Russian) Familia Hilda este un grup de asteroizi care orbitează în partea externă a centurii principale, între Marte și Jupiter.
Vedea Sistemul solar și Familia Hilda
Fier
Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56.
Vedea Sistemul solar și Fier
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce.
Vedea Sistemul solar și Fizică
Forță mareică
Cometa Shoemaker-Levy 9 în 1994, după ce a fost spartă de forțele mareice ale lui Jupiter, în cursul unui pasaj anterior, din anul 1992. Forța mareică este o consecință a neuniformității forței de gravitație exercitate asupra unui corp de un ansamblu de corpuri existent împrejurul lui.
Vedea Sistemul solar și Forță mareică
Furtună
miniatura Furtuna este un fenomen meteorologic, care constă în ploaie și descărcări electrice (fulgere și trăsnete), însoțite aproape întotdeauna și de vânturi puternice, de peste 75 km/h, adică gradul 9 pe scara Beaufort (74,9 km/h, 20,8 m/s).
Vedea Sistemul solar și Furtună
Furtună geomagnetică
magnetosfera Pământului. explozii solare capturată de satelitul NASA TRACE Furtuna geomagnetică este o perturbare temporară a magnetosferei cauzată de perturbări ale materiei interplanetare.
Vedea Sistemul solar și Furtună geomagnetică
Fuziune nucleară
Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale.
Vedea Sistemul solar și Fuziune nucleară
Galaxie
Coma Berenices; are un diametru de aproximativ 56.000 de ani-lumină și se află la o distanță față de Pământ de aproximativ 60 de milioane de ani O galaxie (cuvântul provine din greacă de la γαλαξίας, galaxias, însemnând „cerc lăptos”, o referire la Calea Lactee) este un sistem cu masă, unit de forțe gravitaționale, alcătuit dintr-o aglomerație de stele, praf și gaz interstelar precum și, dar încă nedovedit, materie întunecată invizibilă și energie întunecată.
Vedea Sistemul solar și Galaxie
Galileo Galilei
Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.
Vedea Sistemul solar și Galileo Galilei
Ganymede (satelit)
Ganymede, un satelit al lui Jupiter (Jupiter III), este cel mai mare și mai masiv dintre sateliții Sistemului Solar.
Vedea Sistemul solar și Ganymede (satelit)
Geneza și evoluția Sistemului Solar
Concepție artistică a unui disc protoplanetar Formarea și evoluția Sistemului Solar este estimată că ar fi început acum 4,50 miliarde de ani, prin colapsul gravitațional al unei mici părți dintr-un uriaș nor molecular.
Vedea Sistemul solar și Geneza și evoluția Sistemului Solar
Geologie
Geologie, cuvânt compus de origine greacă, (conform γη, geo.
Vedea Sistemul solar și Geologie
Geomagnetism
Magnetosferă protejează suprafața Pământului de particulele incărcate electric din vântul solar și e generată de curenții electrici localizati in diverse părți ale suprafeței planetei. It is compressed on the day (Sun) side due to the force of the arriving particles, and extended on the night side.
Vedea Sistemul solar și Geomagnetism
Gheață
Gheața este o substanță solidă, cristalizată, obținută prin înghețarea apei, substanță al cărei punct de topire (760 mm coloană de mercur) servește drept standard termometric: 0 °C sau +32 °F.
Vedea Sistemul solar și Gheață
Gheizer
Un gheizer este un izvor caracterizat prin izbucniri intermitente de apă termală, care sunt acompaniate de abur.
Vedea Sistemul solar și Gheizer
Gigant gazos
Cei patru giganți gazoși din Sistemul solar conform scalei Imagine atistică a unui gigant gazos Un gigant gazos (de asemenea cunoscut ca planetă joviană, după planeta Jupiter, sau planetă gigantă) este o planetă mare al cărei component principal nu este piatra sau alt material solid.
Vedea Sistemul solar și Gigant gazos
Gigantă roșie
secvența principală și Soarele din viitor devenit stea gigantă roșie Mira. În astronomie, o gigantă roșie este o stea care a evoluat în afara secvenței principale, devenind astfel gigantă.
Vedea Sistemul solar și Gigantă roșie
Grecia Antică
Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr.
Vedea Sistemul solar și Grecia Antică
Haumea (planetă pitică)
obiecte trans-neptuniene cunoscute, în comparație cu Pământul Haumea (simbol: 🝻; cunoscută înainte ca 136108 Haumea) este, ca mărime, a treia planetă pitică, fiind situată în Centura Kuiper.
Vedea Sistemul solar și Haumea (planetă pitică)
Heliocentrism
Sistem solar heliocentric În astronomie, heliocentrismul este teoria că Soarele este centrul sistemului solar.
Vedea Sistemul solar și Heliocentrism
Heliosferă
Heliosfera reprezintă un strat extern format din particule de energie ridicată emise de Soare, aflat în jurul sistemului solar.
Vedea Sistemul solar și Heliosferă
Heliu
Liniile Spectrale de Heliu Heliul este elementul chimic cu numărul atomic 2 și este reprezentat prin simbolul He.
Vedea Sistemul solar și Heliu
Hercule (constelație)
Hercule (Hercules în latină) este o constelatie din nordul ecuatorului ceresc.
Vedea Sistemul solar și Hercule (constelație)
Hidrogen
Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.
Vedea Sistemul solar și Hidrogen
Hidrogen sulfurat
Hidrogenul sulfurat sau acidul sulfhidric este un acid anorganic slab.
Vedea Sistemul solar și Hidrogen sulfurat
Hidrosferă
Hidrosfera (din limba greacă: hidros.
Vedea Sistemul solar și Hidrosferă
Hydra (satelit)
Hydra este un satelit natural al lui Pluto, cu un diametru de aproximativ 51 km (32 mi) pe cea mai lungă dimensiune a sa.
Vedea Sistemul solar și Hydra (satelit)
Inel planetar
Un inel planetar este un inel constituit din praf cosmic și alte particule mici ce orbitează în jurul unei planete și au aspectul unor discuri subțiri, colorate în culori deschise.
Vedea Sistemul solar și Inel planetar
Inelele lui Saturn
225px thumb Inelele lui Saturn reprezintă cel mai mare sistem de inele planetare din Sistemul Solar.
Vedea Sistemul solar și Inelele lui Saturn
Interstellar Boundary Explorer
Interstellar Boundary Explorer (în română Explorator al frontierei interstelare), mai cunoscut sub acronimul său IBEX, este un mic satelit științific al NASA însărcinat cu cartografierea heliopauzei adică a frontierei care separă heliosferei (regiune a spațiului aflată sub influența Soarelui) de mediul interstelar.
Vedea Sistemul solar și Interstellar Boundary Explorer
Io (satelit)
Io /'i.o/ sau Jupiter I este unul dintre cei patru sateliți galileeni ai planetei Jupiter.
Vedea Sistemul solar și Io (satelit)
Ionizare
Ionizarea este procesul prin care atomii câștigă sau pierd electroni.
Vedea Sistemul solar și Ionizare
Isaac Newton
Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.
Vedea Sistemul solar și Isaac Newton
J2000.0
corpurilor cerești trebuie să fie specificate într-o epocă dată. În astronomie, expresia J2000.0 (sau J2000), desemneză ziua iuliană 2 451 545.0 TT, adică 1 ianuarie 2000, în calendarul gregorian, la 11h 58 min 55,816 s UTC.
Vedea Sistemul solar și J2000.0
Johannes Kepler
Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).
Vedea Sistemul solar și Johannes Kepler
Jupiter
Jupiter este a cincea planetă de la Soare și cea mai mare din Sistemul Solar.
Vedea Sistemul solar și Jupiter
Konstantin Batygin
Konstantin Yurievich Batygin (în, Konstantin Iurievici Batîghin, potrivit transcrierii standard în limba română) un astronom ruso-american și un profesor asistent de științe planetare la Institutul de Tehnologie din California (Caltech).
Vedea Sistemul solar și Konstantin Batygin
Lalande 21185
Lalande 21185 este o stea pitică roșie din constelația Ursa Mare.
Vedea Sistemul solar și Lalande 21185
Legile lui Kepler
În astronomie, legile lui Kepler descriu mișcările planetelor în jurul Soarelui (sau stelei sistemului solar respectiv) și în general comportamentul oricărui sistem de două corpuri între care acționează o forță invers proporțională cu pătratul distanței.
Vedea Sistemul solar și Legile lui Kepler
Lira (constelație)
Lira (din elinul λύρα) este o constelație mică situată în emisfera boreală.
Vedea Sistemul solar și Lira (constelație)
Lista celor mai apropiate stele
Această listă conține toate stelele cunoscute și pe cele pitice cenușii aflate la o distanță de până în 5 parseci (16,3 ani-lumină) de Sistemul Solar, listate în funcție de distanță.
Vedea Sistemul solar și Lista celor mai apropiate stele
Lista grupurilor de planete minore
thumb Un grup de asteroizi sau de planete minore este o populație de planete minore care împart orbite în general similare.
Vedea Sistemul solar și Lista grupurilor de planete minore
Lista planetelor minore
Aceasta este o listă de planete minore din sistemul solar, prezentate în ordine numerică.
Vedea Sistemul solar și Lista planetelor minore
Listă de comete
Hubble''. C/2012 F6 (Lemmon), la 16 februarie 2013.
Vedea Sistemul solar și Listă de comete
Listă de sateliți naturali
Sistemul Solar are cu excepția celor care se rotesc în jurul unor corpuri cerești mici.
Vedea Sistemul solar și Listă de sateliți naturali
Luleå
Luleå este un oraș în Suedia.
Vedea Sistemul solar și Luleå
Lumină zodiacală
Lumină zodiacală la est, înaintea răsăritului Soarelui Lumina zodiacală este o porțiune luminoasă a cerului, de formă triunghiulară, care se ridică dinspre orizont după terminarea crepusculului de seară sau înainte de începerea crepusculului de dimineață.
Vedea Sistemul solar și Lumină zodiacală
Luminozitate
Imaginea galaxiei NGC 4945 arată luminozitatea mare a câteva aglomerări stelare în centru, sugerând câ în fiecare dintre acestea sunt de la 10 până la 100 de stele supergigante, în regiuni de doar câţiva parseci distanţă. Luminozitatea este în general înțeleasă ca o măsură a strălucirii.
Vedea Sistemul solar și Luminozitate
Luna
Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent.
Vedea Sistemul solar și Luna
Luyten 726-8
Luyten 726-8 (UV Ceti sau Gliese 65) este un sistem binar din constelația Balena.
Vedea Sistemul solar și Luyten 726-8
Makemake (planetă pitică)
obiecte trans-neptuniene în comparație cu Pământul Makemake (simbol: 🝼; desemnată în trecut 136472 Makemake) este după mărime a patra planetă pitică cunoscută în Sistemul Solar (după Haumea) și unul dintre cele mai mari două obiecte din populația centurii Kuiper.
Vedea Sistemul solar și Makemake (planetă pitică)
Manta
Manta se poate referi la.
Vedea Sistemul solar și Manta
Marea Pată Roșie
Pământul. Imagine ''NASA.'' Marea Pată Roșie este o furtună anticiclonică persistentă de pe planeta Jupiter, aflată la 22° sud de ecuator, care durează de cel puțin 186 de ani sau chiar de până la 351 de ani sau mai mult.
Vedea Sistemul solar și Marea Pată Roșie
Marele bombardament târziu
Marele bombardament târziu (în, prescurtat: LHB, iar în) este o perioadă teoretică a istoriei Sistemului Solar, întinzându-se aproximativ de la 4,1 până la 3,9 miliarde de ani, în timpul căreia s-ar fi produs o notabilă creștere a ciocnirilor meteorilor sau ale cometelor cu planetele telurice.
Vedea Sistemul solar și Marele bombardament târziu
Marte (planetă)
Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar.
Vedea Sistemul solar și Marte (planetă)
Masă solară
Masa solară sau masa Soarelui este mărime fizică, în același timp constantă astronomică.
Vedea Sistemul solar și Masă solară
Mediu interstelar
hidrogenului ionizat în zonele mediului interstelar galactic vizibil din emisfera nordică a Pământului. Voyager 1 este primul obiect artificial care a ajuns în mediul interstelar În astronomie, mediul interstelar reprezintă totalitatea materiei care există în spațiul dintre sistemele stelare și galaxii.
Vedea Sistemul solar și Mediu interstelar
Mercur (planetă)
Mercur este planeta cea mai apropiată de Soare, înconjurându-l o dată la fiecare 88 de zile pământene.
Vedea Sistemul solar și Mercur (planetă)
Metal
Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conductor de căldură și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură obișnuită (cu excepția mercurului).
Vedea Sistemul solar și Metal
Metalicitate
În astronomie și în cosmologie fizică, metalicitatea (de asemenea simbolizată Z) a unui obiect este proporția materiei sale alcătuită din alte elemente chimice în afară de hidrogen și heliu.
Vedea Sistemul solar și Metalicitate
Metan
Metanul este cel mai simplu compus organic, cu formula CH4, și primul reprezentant din clasa alcanilor, fiind astfel și cea mai simplă hidrocarbură aciclică saturată.
Vedea Sistemul solar și Metan
Meteorit
Meteorit feros (cu masa de 8 kg) Meteorit pietros (chondrită) Meteoriții sunt obiecte de proveniență spațială ajunse pe suprafața Pământului ca urmare a arderii incomplete în atmosferă a meteoroizilor (bucăți de diverse dimensiuni de fier și rocă, rezultate în special în urma coliziunii dintre asteroizi).
Vedea Sistemul solar și Meteorit
Meteoroid
Meteoroid >> meteor >> meteorit Leonide în 1833 Meteoroizii sunt resturi de materie de mărime mică, rezultate în urma coliziunii între asteroizi sau a dezintegrării cometelor, care evoluează și se deplasează în spațiul cosmic.
Vedea Sistemul solar și Meteoroid
Michael E. Brown
Michael « Mike » E. Brown (n. 5 iunie 1965) este un astronom și profesor de astronomie planetară la CalTech.
Vedea Sistemul solar și Michael E. Brown
Mișcare progradă și mișcare retrogradă
În această animație, satelitul portocaliu descrie o mișcare retrogradă în jurul planetei sale, contrar celorlalți trei. Se spune că un obiect din Sistemul Solar are o mișcare retrogradă dacă efectuează o revoluție în jurul corpului său de referință (de exemplu Soarele pentru planete, comete, într-un reper heliocentric, planetele pentru sateliții naturali) în sensul acelor ceasornicului, când sunt privite de la Polul Nord al planului de revoluție.
Vedea Sistemul solar și Mișcare progradă și mișcare retrogradă
Mineral
* Vezi și:Substanțe minerale Feldspat Mineralele sunt substanțe naturale solide, mai rar fluide, cu formă proprie cristalizată, alcătuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intră în componența rocilor și minereurilor.
Vedea Sistemul solar și Mineral
Miranda (satelit)
Miranda, denumită și Uranus V, este cel mai mic și cel mai interior dintre cei cinci sateliți rotunzi ai lui Uranus.
Vedea Sistemul solar și Miranda (satelit)
Modelul de la Nisa
Modelul de la Nisa este un scenariu care descrie formarea și evoluția Sistemului Solar.
Vedea Sistemul solar și Modelul de la Nisa
Moment cinetic
Relația dintre forță (F), cuplu (τ) și moment cinetic (L) în cazul unui corp în rotație Momentul cinetic (în) denumit și momentul impulsului unui corp în rotație este o mărime fizică care exprimă cantitativ (masa) și calitativ (viteza), „cantitatea transportată”.
Vedea Sistemul solar și Moment cinetic
Munte
m între punctele sale extreme. Muntele este o formă de relief pe suprafața pământului care se extinde deasupra terenului limitrof pe o suprafață limitată, fiind mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 m. Există desigur un mare spațiu de libertate în a aprecia pe plan local ceea ce constituie sau nu un munte.
Vedea Sistemul solar și Munte
NASA
Administrația Națională Aeronautică și Spațială mai cunoscută sub acronimul NASA (National Aeronautics and Space Administration) este o agenție independentă a guvernului Statelor Unite responsabilă cu programul spațial civil, precum și cercetarea aeronautică și aerospațială.
Vedea Sistemul solar și NASA
Nature
Nature este o revistă științifică săptămânală britanică înființată în anul 1869 de Alexander Macmillan, la îndemnul lui Thomas Henry Huxley, nature.com, accesat la 1 iulie 2008, New York Times, accesat la 1 iulie 2008.
Vedea Sistemul solar și Nature
Navă spațială robotizată
Sputnik 1 - primul satelit artificial O navă spațială robotică (sau robotizată) este o navă spațială care nu are oameni la bordul său și de obicei este controlată robotic de la distanță.
Vedea Sistemul solar și Navă spațială robotizată
Nebuloasă planetară
NGC 6543, nebuloasa Ochiul Pisicii O nebuloasă planetară este un obiect astronomic constând dintr-o membrană din gaz și plasmă, formată din anumite tipuri de stele aflate la sfârșitul vieții.
Vedea Sistemul solar și Nebuloasă planetară
Nebuloasă solară
În cosmogonie, ipoteza nebulară este modelul cel mai larg acceptat să explice formarea și evoluția sistemului solar.
Vedea Sistemul solar și Nebuloasă solară
Neon
Neonul un element chimic cu simbolul chimic Ne și număr atomic 10.
Vedea Sistemul solar și Neon
Neptun
Neptun este a opta planeta de la Soare din Sistemul Solar.
Vedea Sistemul solar și Neptun
Nichel
Nichelul (simbol: Ni, număr atomic: 28) este un metal răspândit în diverse substanțe chimice și aliaje, constituind circa 0,008 % din scoarța Pământului.
Vedea Sistemul solar și Nichel
Nicolaus Copernic
Nicolaus Copernic (în poloneză Mikołaj Kopernik, în germană Nikolaus Kopernikus, sau Niklas Koppernigk) a fost un astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, care a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar.
Vedea Sistemul solar și Nicolaus Copernic
Nix (satelit)
Nix este un satelit natural al lui Pluto, cu un diametru de pe cea mai lungă dimensiune a sa.
Vedea Sistemul solar și Nix (satelit)
Nor
Australiei Un nor este o masă vizibilă de picături de lichid condensat (apă pe planeta Pământ) sau de cristale de gheață sublimate care se găsește în atmosferă deasupra suprafeței Pământului sau deasupra unei alte planete ce posedă atmosferă.
Vedea Sistemul solar și Nor
Nor molecular
Acest nor a fost rupt din Nebuloasa Carina. Noile stele formate sunt vizibile în apropiere, cu imaginile lor înroșite de lumina albastră, împrăștiate preferențial de praful omniprezent. Această imagine se întinde pe aproximativ doi ani-lumină și a fost înregistrată de telescopul spațial Hubble în 1999.
Vedea Sistemul solar și Nor molecular
Norul Interstelar Local
Diagramă a norilor din jurul materiei prin care se deplasează Sistemul Solar; săgețile indică mișcarea norilor. ani-lumină în Norul G. Norul Interstelar Local (în, abreviat LIC), denumit uneori Plușul local / Puful Local, este un nor interstelar care măsoară circa de larg.
Vedea Sistemul solar și Norul Interstelar Local
Norul lui Oort
Norul lui Oort (uneori numit Norul Öpik–Oort), descris pentru prima dată în 1950 de către astronomul olandez Jan Oort, care a presupus existența unui nor de obiecte transneptuniene ce înconjoară Soarele la distanțe cuprinse între 2.000 și 200.000 au (0,03 până la 3,2 ani-lumină).
Vedea Sistemul solar și Norul lui Oort
Nucleu solar
Se consideră că nucleul Soarelui se extinde de la centru până la aproximativ 0,2–0,25 din raza solară.
Vedea Sistemul solar și Nucleu solar
Oberon (satelit)
|avg_speed.
Vedea Sistemul solar și Oberon (satelit)
Obiect mic din Sistemul Solar
sonda Galileo) Un obiect mic din Sistemul Solar (în engleză: Small Solar System body, iar abreviat, în engleză, SSSB) este un obiect ceresc din Sistemul Solar care nu este nici planetă, nici planetă pitică, nici satelit natural.
Vedea Sistemul solar și Obiect mic din Sistemul Solar
Obiect transneptunian
Cele mai mari opt obiecte transneptuniene în comparație cu Pământul Nor al lui Oort. Un obiect transneptunian (abreviat obiect TN, OTN sau uneori TNO, din engleză: Trans-Neptunian Object) este oricare planetă minoră din Sistemul Solar care se rotește în jurul Soarelui la o distanță mai mare decât sau egală cu planeta Neptun.
Vedea Sistemul solar și Obiect transneptunian
Obiecte din apropierea Pământului
În astronomie, un obiect din apropierea Pământului (mai cunoscut prin acronimul englez NEO, Near-Earth object) este orice corp mic al Sistemului Solar a cărui orbită îl apropie de Pământ.
Vedea Sistemul solar și Obiecte din apropierea Pământului
Olympus Mons
Olympus Mons (latină pentru „Muntele Olimp”) este cel mai mare vulcan și munte cunoscut din Sistemul solar.
Vedea Sistemul solar și Olympus Mons
Orbită (astronomie)
Orbita unui corp ceresc este traiectoria urmată de acel corp prin spațiul cosmic, în jurul unui alt corp sub efectul gravitației.
Vedea Sistemul solar și Orbită (astronomie)
Orcus
90482 Orcus este un obiect din Centura Kuiper cu un satelit de dimensiuni mari (comparativ cu dimensiunile corpului „părinte”) numit Vanth.
Vedea Sistemul solar și Orcus
Oxford English Dictionary
Oxford English Dictionary, prescurtat OED (în) este un dicționar publicat de Universitatea Oxford.
Vedea Sistemul solar și Oxford English Dictionary
Oxid de fier
Oxizii de fier sunt compușii chimic compuși din fier și oxigen.
Vedea Sistemul solar și Oxid de fier
Oxigen
Oxigenul este un element chimic cu simbolul O și numărul atomic 8.
Vedea Sistemul solar și Oxigen
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Vedea Sistemul solar și Pământ
Phobos (satelit)
Phobos (/'fo.bos/; desemnare sistematică) este cel mai interior și mai mare dintre cei doi sateliți naturali ai lui Marte, celălalt fiind Deimos.
Vedea Sistemul solar și Phobos (satelit)
Pitică albă
Steaua dublă Sirius. Componenta strălucitoare Sirius A este însoțită de o pitică albă, Sirius B, mult mai slabă, care în această fotografie luată cu telescopul spațial Hubble se vede la stânga-jos față de componenta A. O pitică albă este o stea de masă medie aflată în ultima fază a evoluției.
Vedea Sistemul solar și Pitică albă
Pitică galbenă
Reprezentare artistică a stelei 51 Pegasi (care este o '''pitică galbenă''') O stea de tipul G de pe secvența principală (tip G V / tip G cinci) și cu luminozitatea de tip V este denumită și stea pitică galbenă.
Vedea Sistemul solar și Pitică galbenă
Pitică roșie
concepție artistică. Stelele tip pitică roșie constituie majoritatea stelelor din Univers Conform diagramei Hertzsprung-Russell, o stea pitică roșie este o stea mică și relativ rece, din secvența principală, de tip spectral M sau K târzie.
Vedea Sistemul solar și Pitică roșie
Placă tectonică
Plăcile tectonice ale Terrei proiecției Mercator) Harta plăcilor tectonice O placă tectonică este o bucată foarte mare a scoarței terestre, totalitatea acestora formând suprafața Terrei.
Vedea Sistemul solar și Placă tectonică
Plan galactic
Galaxia NGC 4452, care se vede din lateral de pe Pământ; astfel, poate fi observat planul și nucleul său galactic. Plan galactic este planul în care se află majoritatea masei unei galaxii în formă de disc.
Vedea Sistemul solar și Plan galactic
Planetarium
O sferă armilară Proiector pentru Planetarium fabricație Carl Zeiss Proiector Carl-Zeiss modern - Modelul 8 Cel mai mic Proiector Zeiss Planetarium la început a fost conceput ca o mecanism construit cu scopul de a prezenta planetele și orbita de rotație a acestora, mai târziu această concepție a fost schimbată, iar, în momentul actual planetarium este o încăpere (sală) cu tavanul sub formă de cupolă pe care sunt prezentate cerul cu corpurile cerești, cu ajutorul unui proiector.
Vedea Sistemul solar și Planetarium
Planetă
O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.
Vedea Sistemul solar și Planetă
Planetă inferioară
Planeta inferioară este o planetă care are orbita mai aproape de Soare decât orbita Pământului.
Vedea Sistemul solar și Planetă inferioară
Planetă minoră
O planetă minoră, sau planetă mică, este un obiect care orbitează în jurul Soarelui, dar nu răspunde criteriilor definiției unei planete în sensul Uniunii Astronomice Internaționale (care le distinge de cele 8 planete) și nu prezintă activitate cometară (fapt care le distinge de comete).
Vedea Sistemul solar și Planetă minoră
Planetă pitică
Planete pitice O planetă pitică este o categorie de corpuri cerești definită într-o rezoluție a Uniunii Astronomice Internaționale pe 24 august 2006.
Vedea Sistemul solar și Planetă pitică
Planetă superioară
Ceres, cea mai mică, Luna și Pământul, cel mai marePlaneta superioară este, în sistemul nostru solar (1), o planetă care are orbita mai îndepărtată de Soare decât orbita Pământului.
Vedea Sistemul solar și Planetă superioară
Planetă telurică
O planetă telurică sau o planetă terestră, în opoziție cu planetele gazoase, este o planetă compusă din roci și din metale care posedă în general trei învelișuri concentrice (miez sau nucleu, manta și scoarță sau crustă).
Vedea Sistemul solar și Planetă telurică
Plasmă
Lampă cu plasmăCulorile se datorează relaxării electronilor din stări excitate în stări cu energie mai mică. Spectrul emis este caracteristic gazului ionizat. Lampă cu plasmă În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri.
Vedea Sistemul solar și Plasmă
Plutino
Plutino este un obiect cosmic care are orbita în rezonanța 3:2 cu planeta Neptun, asta înseamnă că în timp ce Neptun se rotește de 3 ori în jurul Soarelui, obiectele denumite Plutino fac două asemenea rotații (comportându-se la fel ca planeta Pluton); orbitele acestor obiecte se intersectează cu cea a lui Neptun (la fel ca și orbita lui Pluton).
Vedea Sistemul solar și Plutino
Pluto
Pluto (nume de planetă minoră: 134340 Pluto) este o planetă pitică din centura Kuiper, un inel de corpuri situate dincolo de orbita lui Neptun. A fost primul obiect descoperit în centura Kuiper și rămâne cel mai mare corp cunoscut din acea zonă. După ce Pluto a fost descoperită în 1930, a fost declarată a noua planetă de la Soare.
Vedea Sistemul solar și Pluto
Plutoid
Cele mai mari opt obiecte transneptuniene în comparație cu Pământul. Primele patru (cele de sus) sunt considerate plutoizi Un plutoid sau o pitică de gheață este o planetă pitică trans-neptuniană: care este orice corp care se rotește în jurul Soarelui aflat dincolo de orbita lui Neptun și care este suficient de mare pentru a avea o formă rotunjită.
Vedea Sistemul solar și Plutoid
Pol ecliptic
Polul ecliptic este punctul de pe sfera cerească unde sfera intersectează linia imaginară perpendiculară pe planul eclipticii care trece prin centrul Pământului.
Vedea Sistemul solar și Pol ecliptic
Praf cosmic
Galaxia Andromeda. Materia interplanetară sau praful cosmic interplanetar este un tip de praf compus din particule aflat în spațiul cosmic, cum ar fi molecule cu 0,1 mm dimensiune.
Vedea Sistemul solar și Praf cosmic
Presiune de vapori
Presiunea de vapori este o mărime fizică care se referă la substanțe, presiunea la care coexistă faza gazoasă și faza lichidă sau solidă a unei substanțe, la o temperatură dată.
Vedea Sistemul solar și Presiune de vapori
Princeton University Press
Princeton University Press este o editură independentă ce are legături strânse cu Universitatea Princeton.
Vedea Sistemul solar și Princeton University Press
Programul Voyager
Traiectoria sondelor Voyager Programul Voyager este alcătuit din două sonde spațiale, Voyager 1 și Voyager 2.
Vedea Sistemul solar și Programul Voyager
Protoplanetă
Protoplanetele sunt corpuri cerești planetare care își au originea în discurile protoplanetare, folosindu-și deja topitura interioară pentru producerea unor interioare diferențiate.
Vedea Sistemul solar și Protoplanetă
Protostea
O protostea într-o Globulă Bok (''reprezentare artistică''). Telescopul Foarte Mare ESO. Astronomii au reușit să descopere că IRS2 este de fapt un sistem dublu compus din două stele, aproape la fel de masive. Astronomii au descoperit și un număr de câteva protostele.
Vedea Sistemul solar și Protostea
Proxima Centauri
Proxima Centauri (în latină proxima însemnând lângă sau cea mai apropiată de) este o stea pitică roșie ce se află la o distanță de aproximativ 4,2 ani lumină (4,0 km) de Terra în constelația Centaurului.
Vedea Sistemul solar și Proxima Centauri
Punct de fierbere
Punctul de fierbere al unei substanțe este temperatura la care tranziția de la starea de agregare lichidă la cea gazoasă se petrece în volumul lichidului și nu doar la suprafață.
Vedea Sistemul solar și Punct de fierbere
Punct de topire
Punctul de topire al unui solid este temperatura la care își schimbă starea de agregare din solid în lichid.
Vedea Sistemul solar și Punct de topire
Punct Lagrange
O diagramă a curbelor reprezentând potențialul efectiv al unui sistem de două corpuri (Soarele și Pământul) generat de gravitație și forța centrifugă, așa cum sunt ele văzute din sistemul de referință rotațional în care Soarele și Pământul sunt staționare. Obiectele care execută o mișcare de revoluție cu aceasi perioadă orbitală cu cea a Pământului se vor mișca urmărind liniile de contur care descriu suprafețele echipotențiale.
Vedea Sistemul solar și Punct Lagrange
Quaoar
obiecte trans-neptuniene în comparație cu Pământul (reprezentare semi-artistică) 50000 Quaoar este unul dintre cele mai mari obiecte transneptuniene.
Vedea Sistemul solar și Quaoar
Radiație cosmică
Radiația cosmică este radiația de natură corpusculară provenită direct din spațiul cosmic („radiație cosmică primară”) sau din interacțiunile acesteia cu particulele din atmosferă („radiație cosmică secundară”).
Vedea Sistemul solar și Radiație cosmică
Radiație electromagnetică
Undele electromagnetice sau radiația electromagnetică sunt fenomene fizice în general naturale care constau într-un câmp electric și unul magnetic în același spațiu și care se generează reciproc pe măsură ce se propagă.
Vedea Sistemul solar și Radiație electromagnetică
Radiație solară
Radiație solară Radiația solară este radiația electromagnetică emisă de Soare având lungimi de undă din întregul spectru al undelor electromagnetice.
Vedea Sistemul solar și Radiație solară
Rezonanță orbitală
Io) În astronomie, rezonanța orbitală are loc atunci când două obiecte care orbitează în jurul unui al treilea au perioade de revoluție situate într-un raport simplu, exprimabil printr-o fracție de numere naturale mici.
Vedea Sistemul solar și Rezonanță orbitală
Rift
300px Riftul este o despicătură în scoarța terestră suboceanică.
Vedea Sistemul solar și Rift
Rocă
Bazalt (Namibia) Roca este un agregat mineral natural din structura scoarței terestre.
Vedea Sistemul solar și Rocă
Ross 154
Ross 154 este o stea din constelația Săgetătorul.
Vedea Sistemul solar și Ross 154
Rotație sincronă
thumb În astronomie, rotația sincronă sau blocarea în rezonanță este un termen planetologic care descrie rotația unui corp ceresc în jurul altuia, în care perioada de rotație a satelitului este egală cu perioada orbitală în jurul corpului față de care se rotește și, prin urmare, arată mereu aceeași emisferă către corpul față de care se rotește.
Vedea Sistemul solar și Rotație sincronă
Sateliții naturali ai lui Jupiter
Există 95 de sateliți cunoscuți ai lui Jupiter, fără a lua în calcul un număr de satelici mici care probabil au fost aruncați de pe sateliții interiori.
Vedea Sistemul solar și Sateliții naturali ai lui Jupiter
Sateliții naturali ai lui Neptun
Triton (jos), la trei zile după zborul ''Voyager 2'' în 1989 Planeta Neptun are 14 sateliți cunoscuți, care sunt numiți după zeități minore ale apei în mitologia greacă.
Vedea Sistemul solar și Sateliții naturali ai lui Neptun
Sateliții naturali ai lui Saturn
Sateliții lui Saturn sunt numeroși și diversi, variind de la niște sateliți minori de doar zeci de metri până la enormul Titan, care este mai mare decât planeta Mercur.
Vedea Sistemul solar și Sateliții naturali ai lui Saturn
Sateliții naturali ai lui Uranus
Oberon Uranus, a șaptea planetă a Sistemului Solar, are 27 de sateliți cunoscuți,Sheppard, S. S.; Jewitt, David and Kleyna, Jan (2005).
Vedea Sistemul solar și Sateliții naturali ai lui Uranus
Satelit al unei planete minore
243 Ida și satelitul său, Dactyl. Un satelit al unei planete minore este un asteroid pe orbită în jurul unui alt asteroid.
Vedea Sistemul solar și Satelit al unei planete minore
Satelit natural
Titan, are o atmosferă substanțială și o climă asemănătoare condițiilor inițiale de pe Pământ, dar la temperaturi mult mai scăzute. Un satelit natural (sau lună) este un corp ceresc care se rotește în jurul unei planete sau în jurul unui obiect ceresc mai mic.
Vedea Sistemul solar și Satelit natural
Saturn
Saturn este a șasea planetă de la Soare și a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter.
Vedea Sistemul solar și Saturn
Science
Science (cuvânt englez cu traducerea „știință” și pronunția, v. AFI) este o revistă americană de știință înființată în anul 1880 cu o investiție a inventatorului american Thomas Edison de 10.000 dolari, sciencemag.org, accesat la 1 iulie 2008.
Vedea Sistemul solar și Science
Scoarță (dezambiguizare)
Scoarță se poate referi la.
Vedea Sistemul solar și Scoarță (dezambiguizare)
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Vedea Sistemul solar și Secolul al XIX-lea
Secvența principală
stelelor apropiate. Secvența principală de stele este alcătuită din stelele considerate de astronomi tipice și majoritare în Univers.
Vedea Sistemul solar și Secvența principală
Sedna
Reprezentare artistică a suprafeței planetei pitice ''90377 Sedna'' Sedna (simbol) este o posibilă planetă pitică din Sistemul Solar.
Vedea Sistemul solar și Sedna
Semiaxa mare
Semiaxa majoră În geometrie, axa mare sau axa majoră (în) a unei elipse este cel mai lung diametru al acestei conice.
Vedea Sistemul solar și Semiaxa mare
Sfera lui Hill
În astronomie, sfera lui Hill reprezintă regiunea în care domină atracția unui corp, față de perturbațiile altui corp mai masiv.
Vedea Sistemul solar și Sfera lui Hill
Sferă
O sferă în care raza este notată „r” Sfera (din greacă σφαίρα - sphaira) este suprafața unei bile.
Vedea Sistemul solar și Sferă
Silicat
250px În chimie, un silicat este un tip de anion care conține în structura sa siliciu și oxigen, având formula generală, unde.
Vedea Sistemul solar și Silicat
Sirius
Sirius este cea mai strălucitoare stea observabilă cu ochiul liber de pe cer.
Vedea Sistemul solar și Sirius
Sistem
Termenul „sistem” se poate referi la.
Vedea Sistemul solar și Sistem
Sistem binar
Un sistem binar este, în general vorbind, un sistem bazat pe 2 elemente, posibilități, aspecte, părți, etape ș.a. Acest articol descrie numai sistemul de numerație binar, care folosește drept bază numărul 2.
Vedea Sistemul solar și Sistem binar
Sistem planetar
Sistem binar Un sistem planetar este alcătuit în general dintr-o stea împreună cu toate obiectele cerești ce gravitează în jurul ei.
Vedea Sistemul solar și Sistem planetar
Sistem stelar
Un sistem stelar reprezintă un număr mic de stele care se rotesc reciproc una în jurul alteia, legate prin atracția gravitațională.
Vedea Sistemul solar și Sistem stelar
Soare
Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar.
Vedea Sistemul solar și Soare
Sondă spațială
''Mars Reconnaissance Orbiter'' Sondele spațiale sunt obiecte artificiale trimise dincolo de zona gravitațională terestră.
Vedea Sistemul solar și Sondă spațială
Spațiul interplanetar
Mediul interplanetar este materia care umple sistemul solar și prin care trec toate corpurile cerești ale sistemului solar mai mari cum ar fi planete, asteroizi și comete.
Vedea Sistemul solar și Spațiul interplanetar
Stea
O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.
Vedea Sistemul solar și Stea
Steaua lui Barnard
Imagine cu poziția stelei lui Barnard la fiecare 5 ani în perioada 1985–2005 Constelația Ophiuchus Steaua lui Barnard, cunoscută și ca steaua fugară a lui Barnard, este o stea pitică roșie cu masă foarte mică, situată la aproximativ 5,9 ani-lumină de Pământ, în constelația Ophiuchus.
Vedea Sistemul solar și Steaua lui Barnard
Stockholm
Stockholmsområdet vid 3 000 f.kr. Illustration av olika historiska vattenstånd i Stockholmstrakten med hjälp av Västerbron Stockholmul este capitala și cel mai mare oraș din Suedia.
Vedea Sistemul solar și Stockholm
Sublimare
În fizică, sublimarea este fenomenul de trecere, prin încălzire, a unei substanțe din stare solidă, direct în stare de vapori (gazoasă), fără a mai trece prin starea lichidă.
Vedea Sistemul solar și Sublimare
Supernovă
Kepler, SN 1604. (Observatorul de raze X Chandra) O supernovă este o explozie stelară mai puternică decât o novă.
Vedea Sistemul solar și Supernovă
Tau Ceti
Tau Ceti (τ Cet, τ Ceti) este o stea din constelația Balena, care este spectral similară cu Soarele, deși are doar aproximativ 78% din masa Soarelui.
Vedea Sistemul solar și Tau Ceti
Tectonică
Placile tectonice ale Pamantului A nu se confunda cu "Tectonic", formație de thrash metal! Tectonica este știința care se ocupă cu studiul dinamicii și evoluției scoarței terestre.
Vedea Sistemul solar și Tectonică
Telescop
Telescop cu refracție. Telescopul (din greacă: tele.
Vedea Sistemul solar și Telescop
Temperatură
Temperatura este o mărime fizică a unui sistem termodinamic care exprimă cantitativ proprietatea de mai cald sau mai rece a sistemului respectiv.
Vedea Sistemul solar și Temperatură
Titan (satelit)
Titan (sau Saturn VI) este cel mai mare satelit al planetei Saturn.
Vedea Sistemul solar și Titan (satelit)
Triton (satelit)
Triton este cel mai mare satelit natural al planetei Neptun și a fost primul satelit neptunian descoperit, pe 10 octombrie 1846, de astronomul englez William Lassell.
Vedea Sistemul solar și Triton (satelit)
Troian (asteroid)
Asteroizii troieni ai lui Jupiter (coloraţi în verde) în faţa şi în spatele lui Jupiter, de-a lungul orbitei sale. Apare de asemenea si centura principală de asteroizi între orbita lui Marte si a lui Jupiter (cu alb) şi familia Hilda de asteroizi (cu maro). În astronomie, adjectivul troian se referă la o planetă minoră sau satelit natural care ocupă aceeași orbită cu un corp ceresc mai mare, planetă sau satelit natural, dar care nu intră în coliziune cu acesta pentru că orbitează în unul din cele două puncte de stabilitate Lagrange, L4 sau L5, situate la 60° înainte sau după obiectul mai masiv.
Vedea Sistemul solar și Troian (asteroid)
Umbriel (satelit)
Umbriel /um.bri'el/ este un satelit al lui Uranus descoperit pe 24 octombrie 1851 de William Lassell.
Vedea Sistemul solar și Umbriel (satelit)
Unitate astronomică
Unitatea astronomică (prescurtat ua, au sau AU) este o unitate de măsură a lungimii și este egală cu distanța Soare-Terra.
Vedea Sistemul solar și Unitate astronomică
Uniunea Astronomică Internațională
Uniunea Astronomică Internațională (prescurtat UAI, în franceză Union astronomique internationale, iar în engleză International Astronomical Union, cu sigla IAU) este o asociație internațională care are obiectivul de a coordona activitatea astronomilor din întreaga lume.
Vedea Sistemul solar și Uniunea Astronomică Internațională
Univers observabil
Universul observabil este o regiune sferică a universului care cuprinde toată materia care poate fi observată de pe Pământ sau de către telescoapele spațiale și sondele de explorare. Există cel puțin 2 trilioane de galaxii în universul observabil.
Vedea Sistemul solar și Univers observabil
Universitatea Cornell
Universitatea Cornell este o universitate ce face parte din Ivy League.
Vedea Sistemul solar și Universitatea Cornell
Uranus
Uranus este a șaptea planetă de la Soare.
Vedea Sistemul solar și Uranus
Valles Marineris
Valles MarinerisValles Marineris (denumit după Mariner 9) este un sistem de canioane de la suprafața planetei Marte la est de regiunea vulcanică Tharsis.
Vedea Sistemul solar și Valles Marineris
Vânt solar
Vântul solar este un flux de particule încărcate electric emise de atmosfera superioară a Soarelui.
Vedea Sistemul solar și Vânt solar
Vega
Vega sau α Lyrae (denumire Bayer: alpha Lyrae), cunoscută uneori, în limba română, și cu denumirea de Regina-stelelor, este cea mai strălucitoare stea a constelației Lira, a cincea stea de pe cer ca strălucire și a doua din emisfera celestială nordică, tot ca strălucire.
Vedea Sistemul solar și Vega
Venus
Venus cunoscut și ca Luceafărul este a doua planetă de la Soare.
Vedea Sistemul solar și Venus
Viață
Viața (latină vivitia Formele de viață cunoscute includ: plante, animale, ciuperci, alge și bacterii. Știința care se ocupă cu studiul lucrurilor vii și a fenomenelor vieții se numește biologie. Conceptul de viață cuprinde o mare varietate de semnificații. Deși au fost propuse multe definiții, nu există o descriere concludentă care să delimiteze clar distincția dintre natura vie și alte realități.
Vedea Sistemul solar și Viață
Voyager 1
Voyager 1 este o sondă spațială lansată de NASA la 5 septembrie 1977.
Vedea Sistemul solar și Voyager 1
Voyager 2
Voyager 2 este o sondă spațială lansată de NASA la 20 august 1977, pentru a studia planetele exterioare.
Vedea Sistemul solar și Voyager 2
Vreme
Furtună lângă Garajau, Madeira Vremea reprezintă starea atmosferei la un moment dat și într-un anumit loc, determinată prin totalitatea elementelor meteorologice.
Vedea Sistemul solar și Vreme
Vulcan
Vulcanul este formațiunea geologică de formă conică formată din acumularea materialelor rezultate din erupția magmei dintr-un focar situat la adâncime în manta sau scoarța unui corp ceresc (precum planeta Terra), printr-o deschizătura a scoarței denumită ventră vulcanică.
Vedea Sistemul solar și Vulcan
Wolf 359
Wolf 359 este o stea din constelația Leul.
Vedea Sistemul solar și Wolf 359
Zonă locuibilă circumstelară
Zone locuibile (Pământul în mijloc), în dependență de tipul stelei Zonă locuibilă circumstelară (abreviat ZLC; sau pur și simplu Zonă locuibilă) este un termen astronomic, o regiune condiționată în spațiu, definită pe baza condițiilor de pe suprafața planetelor care se includ în această zonă.
Vedea Sistemul solar și Zonă locuibilă circumstelară
10199 Chariklo
10199 Chariklo este cel mai mare Centaur cunoscut, situat între Saturn și Uranus.
Vedea Sistemul solar și 10199 Chariklo
1930
1930 (MCMXXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Vedea Sistemul solar și 1930
20 ianuarie
---- 20 ianuarie este a 20-a zi a calendarului gregorian.
Vedea Sistemul solar și 20 ianuarie
2006
2006 (MMVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Vedea Sistemul solar și 2006
2016
2016 (MMXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Vedea Sistemul solar și 2016
2060 Chiron
2060 Chiron desemnat și ca 95P/Chiron, este un asteroid cometar de tip « centaur », un corp înghețat cu diametrul de 166 km, care orbitează Soarele între Saturn și Uranus.
Vedea Sistemul solar și 2060 Chiron
Vezi și
Planetologie
- Înclinare axială
- Atmosferă
- Auroră polară
- Cosmochimie
- Curbă de lumină
- Geneza și evoluția Sistemului Solar
- Geomorfologie
- Impact astronomic
- Magnetosferă
- Masă joviană
- Masă terestră
- Planetologie
- Planetă
- Praf cosmic
- Precovery
- Raza Pământului
- Sistemul solar
- Spacewatch
- Temperatură efectivă
- Științele Pământului
Științe spațiale
- Alimentația în cosmos
- Limită Roche
- Planetologie
- Selenografie
- Sistemul solar
Cunoscut ca Sistem Solar, Sistemul nostru solar, Sistemul solar intern, Sistemului Solar.
, Dinamica fluidelor, Dioxid de carbon, Disc protoplanetar, Discul împrăștiat, Dysnomia (satelit), Echilibru hidrostatic, Ecliptică, Efect de seră, Element chimic, Elipsă, Enceladus (satelit), Energie, Energie radiantă, Eris (planetă pitică), Erupție solară, Europa (satelit), Evoluție, Exoplanetă, Familia Hilda, Fier, Fizică, Forță mareică, Furtună, Furtună geomagnetică, Fuziune nucleară, Galaxie, Galileo Galilei, Ganymede (satelit), Geneza și evoluția Sistemului Solar, Geologie, Geomagnetism, Gheață, Gheizer, Gigant gazos, Gigantă roșie, Grecia Antică, Haumea (planetă pitică), Heliocentrism, Heliosferă, Heliu, Hercule (constelație), Hidrogen, Hidrogen sulfurat, Hidrosferă, Hydra (satelit), Inel planetar, Inelele lui Saturn, Interstellar Boundary Explorer, Io (satelit), Ionizare, Isaac Newton, J2000.0, Johannes Kepler, Jupiter, Konstantin Batygin, Lalande 21185, Legile lui Kepler, Lira (constelație), Lista celor mai apropiate stele, Lista grupurilor de planete minore, Lista planetelor minore, Listă de comete, Listă de sateliți naturali, Luleå, Lumină zodiacală, Luminozitate, Luna, Luyten 726-8, Makemake (planetă pitică), Manta, Marea Pată Roșie, Marele bombardament târziu, Marte (planetă), Masă solară, Mediu interstelar, Mercur (planetă), Metal, Metalicitate, Metan, Meteorit, Meteoroid, Michael E. Brown, Mișcare progradă și mișcare retrogradă, Mineral, Miranda (satelit), Modelul de la Nisa, Moment cinetic, Munte, NASA, Nature, Navă spațială robotizată, Nebuloasă planetară, Nebuloasă solară, Neon, Neptun, Nichel, Nicolaus Copernic, Nix (satelit), Nor, Nor molecular, Norul Interstelar Local, Norul lui Oort, Nucleu solar, Oberon (satelit), Obiect mic din Sistemul Solar, Obiect transneptunian, Obiecte din apropierea Pământului, Olympus Mons, Orbită (astronomie), Orcus, Oxford English Dictionary, Oxid de fier, Oxigen, Pământ, Phobos (satelit), Pitică albă, Pitică galbenă, Pitică roșie, Placă tectonică, Plan galactic, Planetarium, Planetă, Planetă inferioară, Planetă minoră, Planetă pitică, Planetă superioară, Planetă telurică, Plasmă, Plutino, Pluto, Plutoid, Pol ecliptic, Praf cosmic, Presiune de vapori, Princeton University Press, Programul Voyager, Protoplanetă, Protostea, Proxima Centauri, Punct de fierbere, Punct de topire, Punct Lagrange, Quaoar, Radiație cosmică, Radiație electromagnetică, Radiație solară, Rezonanță orbitală, Rift, Rocă, Ross 154, Rotație sincronă, Sateliții naturali ai lui Jupiter, Sateliții naturali ai lui Neptun, Sateliții naturali ai lui Saturn, Sateliții naturali ai lui Uranus, Satelit al unei planete minore, Satelit natural, Saturn, Science, Scoarță (dezambiguizare), Secolul al XIX-lea, Secvența principală, Sedna, Semiaxa mare, Sfera lui Hill, Sferă, Silicat, Sirius, Sistem, Sistem binar, Sistem planetar, Sistem stelar, Soare, Sondă spațială, Spațiul interplanetar, Stea, Steaua lui Barnard, Stockholm, Sublimare, Supernovă, Tau Ceti, Tectonică, Telescop, Temperatură, Titan (satelit), Triton (satelit), Troian (asteroid), Umbriel (satelit), Unitate astronomică, Uniunea Astronomică Internațională, Univers observabil, Universitatea Cornell, Uranus, Valles Marineris, Vânt solar, Vega, Venus, Viață, Voyager 1, Voyager 2, Vreme, Vulcan, Wolf 359, Zonă locuibilă circumstelară, 10199 Chariklo, 1930, 20 ianuarie, 2006, 2016, 2060 Chiron.