acces mai rapid decât browser-ul!
64 relaţii: August al II-lea al Poloniei, Austria, Austria Germană, Austria Inferioară, Austria Superioară, Burgundia, Calc (lingvistică), Cantoanele Elveției, Cantonul Aargau, Cantonul Basel-Oraș, Cantonul Lucerna, Cantonul Nidwald, Cantonul Obwald, Cantonul Schwyz, Cisleithania, Comitatul Gorizia, Comitatul Princiar Tirol, Consiliul Imperial (Austria), Craina, Dieta Țării (Austro-Ungaria), Dieta Imperială a Sfântului Imperiu Roman, Districtele Elveției, Ducatul Bucovinei, Ducatul Carintia, Ducatul Salzburg, Ducatul Stiria, Elveția, Țară a Coroanei (Austria), Executiv, Franz Joseph al Austriei, Friedrich al III-lea, Elector de Saxonia, Guvernator, K. k., Kassel, Konstanz, Landesausschuss (Austria), Landeschef, Landeshauptmann, Limba germană, Limba latină, Limba neerlandeză, Litoralul austriac, Locotenent, Mandat, Marburg, Margraviatul Istriei, Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman, Ministerpräsident, Monarh, Monarhia Habsburgică, ..., Monarhie, Moravia, Patenta din Februarie, Principatul Saxoniei, Principe elector, Provinciile Unite, Regatul Boemiei, Regatul Galiției și Lodomeriei, Regență, Silezia austriacă, Triest, Vorarlberg, 1849, 1861. Extinde indicele (14 Mai Mult) »
August al II-lea al Poloniei
Frederic Augustus I sau August al II-lea cel Puternic (12 mai 1670 – 1 februarie 1733) a fost Elector de Saxonia (ca Frederic Augustus I) și rege al Poloniei și Mare Duce de Lituania (ca Augustus II).
Nou!!: Statthalter și August al II-lea al Poloniei · Vezi mai mult »
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Nou!!: Statthalter și Austria · Vezi mai mult »
Austria Germană
Republica Austria Germană (sau Deutsch-Österreich) a fost un stat succesor al Imperiului Austro-Ungar în urma dezmembrării acestuia la sfârșitul Primului Război Mondial.
Nou!!: Statthalter și Austria Germană · Vezi mai mult »
Austria Inferioară
Austria Inferioară sau, mai rar, Austria de Jos este unul dintre statele federale din Austria.
Nou!!: Statthalter și Austria Inferioară · Vezi mai mult »
Austria Superioară
Austria Superioară sau, mai rar, Austria de Sus (Germană:,, bavareză: Obaöstarreich) este unul dintre cele nouă state federale ale Austriei.
Nou!!: Statthalter și Austria Superioară · Vezi mai mult »
Burgundia
Burgundia (în) a fost una dintre cele 26 regiuni ale Franței de până la reforma administrativ-teritorială din 2014.
Nou!!: Statthalter și Burgundia · Vezi mai mult »
Calc (lingvistică)
În practica traducerii, cuvântul „calc” se referă la traducerea literală (cuvânt cu cuvânt) al cărei rezultat nu este totdeauna corect conform normelor varietății standard a limbii țintă.
Nou!!: Statthalter și Calc (lingvistică) · Vezi mai mult »
Cantoanele Elveției
Cantoanele Elveției Cele 26 de cantoane și semicantoane elvețiene sunt statele Confederației Elvețiene.
Nou!!: Statthalter și Cantoanele Elveției · Vezi mai mult »
Cantonul Aargau
(în, în, în, în) este unul dintre cantoanele Elveției.
Nou!!: Statthalter și Cantonul Aargau · Vezi mai mult »
Cantonul Basel-Oraș
Cantonul Basel-Oraș (germ.Kanton Basel-Stadt; (franz. Bâle-Ville, ital. Basilea-Città, retorom. Basilea-Citad) este un semicanton, unde se vorbește germana, care este situat în partea de nord-vest a Elveției. Cantonul este ca suprafață cel mai mic, dar cu densitatea populației cea mai mare din Elveția.
Nou!!: Statthalter și Cantonul Basel-Oraș · Vezi mai mult »
Cantonul Lucerna
Lucerna (în germană Luzern) este un canton al Elveției.
Nou!!: Statthalter și Cantonul Lucerna · Vezi mai mult »
Cantonul Nidwald
Cantonul Nidwald este un semicanton al Elveției, care împreună cu semicantonul Obwald formează regiunea Unterwald, amplasată în zona centrală a Elveției.
Nou!!: Statthalter și Cantonul Nidwald · Vezi mai mult »
Cantonul Obwald
Cantonul Obwald (Obwald e numele francez; pronunția în limba germană) este un canton al Elveției.
Nou!!: Statthalter și Cantonul Obwald · Vezi mai mult »
Cantonul Schwyz
Schwyz este un cuvânt german cu pronunția (v. AFI);; în franceză: Schwytz sau Schwyz; în italiană: Svitto; în retoromană: Sviz.
Nou!!: Statthalter și Cantonul Schwyz · Vezi mai mult »
Cisleithania
Mica stemă a țărilor austriece începând cu 1915: vulturul bicefal cu scutul roșu-alb-roșu pe piept, purtând coroana lui Rudolf, având în ghiare globus cruciger, sabia imperială și sceptrul Cisleithania (în roșu) în Austro-Ungaria Cisleithania (în spațiul german: Cisleithanien sau Zisleithanien; în latină: Cisleithania, adică "Țara de dincoace de Leitha") a fost o denumire folosită neoficial de către funcționari și juriști după întemeierea Dublei Monarhii în 1867, pentru a se referi la părțile nordice și vestice ale Austro-Ungariei.
Nou!!: Statthalter și Cisleithania · Vezi mai mult »
Comitatul Gorizia
Stema Comitatului Princiar Gorizia și GradiscaHugo Gerard Ströhl, 1890 Comitatul Gorizia (în albastru) la sfârșitul secolului al XVIII-lea Comitatul Gorizia (în), devenit în 1365 Comitatul Princiar Gorizia (în) și prin extindrea din 1747, Comitatul Princiar Gorizia și Gradisca (în), a fost un stat apărut în Evul Mediu în partea de sud-est a spațiului alpin.
Nou!!: Statthalter și Comitatul Gorizia · Vezi mai mult »
Comitatul Princiar Tirol
Stema Comitatului Princiar Tirol Comitatul Princiar Tirol în Austro-Ungaria Comitatul Princiar Tirol (în, în) (pînă în 1861 Comitatul Princiar Tirol cu Țara Vorarlberg — Gefürstete Grafschaft Tirol mit dem Lande Vorarlberg) a fost o monarhie din Mitteleuropa, căreia îi aparținea regiunea Tirol și, pînă în 1861, Vorarlberg.
Nou!!: Statthalter și Comitatul Princiar Tirol · Vezi mai mult »
Consiliul Imperial (Austria)
Parcul parlamentului Consiliul Imperial (în) a fost din 1861 parlamentul Imperiului Austriac și din 1867 până în 1918 parlamentul jumătății cisleithanice a dublei monarhii Austro-Ungaria.
Nou!!: Statthalter și Consiliul Imperial (Austria) · Vezi mai mult »
Craina
Sloveniei. Regiunea este împărțită în:2a: Gorenjska (Craina de Sus)2b: Notranjska (Craina Interioară) 2c: Dolenjska (Craina de Jos) și Bela krajina (Craina Albă). Bela krajina (Craina Albă) Craina (4) în Austro-Ungaria Stema Ducatului Crainei (1849–1918) Alb-albastru-roșu, culorile Crainei din 1916 Craina (în, în, în, în, în) a fost din 973 (după alte surse din 976) o marcă vecină Ducatului Carintia.
Nou!!: Statthalter și Craina · Vezi mai mult »
Dieta Țării (Austro-Ungaria)
Dietele Țărilor (adunări legislative proprii fiecăreia dintre țările Coroanei; în la singular și Landtage la plural) au existat în țările Coroanei Imperiului Austriac și, din 1867, ale jumătății austriece a Austro-Ungariei, cel mai târziu începând cu 1861; din 1910 a existat o dietă și în Bosnia și Herțegovina care era administrată în comun de Cisleithania și Transleithania.
Nou!!: Statthalter și Dieta Țării (Austro-Ungaria) · Vezi mai mult »
Dieta Imperială a Sfântului Imperiu Roman
Ședință a Dietei Imperiale în Regensburg în anul 1640 (după o gravură de Matthäus Merian) Termenul de Dietă Imperială (în) se referea inițial la adunarea Stărilor Imperiale ale Sfântului Imperiu Roman.
Nou!!: Statthalter și Dieta Imperială a Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Districtele Elveției
Harta Elveției (1 ianuarie 2022) Spre deosebire de statele cu o organizare centralizată, Elveția este un stat federal, organizat pe cantoane, districte și comune.
Nou!!: Statthalter și Districtele Elveției · Vezi mai mult »
Ducatul Bucovinei
Ducatul Bucovinei a fost un ținut din componența Imperiului austriac începând din anul 1849 și un ținut al coroanei cisleithaniene a Austro–Ungariei din 1867 până în 1918.
Nou!!: Statthalter și Ducatul Bucovinei · Vezi mai mult »
Ducatul Carintia
Ducatul Carintia (în) a fost un ducat care a aparținut câteva secole de Austria.
Nou!!: Statthalter și Ducatul Carintia · Vezi mai mult »
Ducatul Salzburg
Ducatul Salzburg în Austro-Ungaria Ducatul Salzburg (în în perioada 1849–1918; în perioada 1803–1806 era Principatul / Kurfürstentum Salzburg al Sfântului Imperiu Roman) își are originea în Principatul arhiepiscopal Slazburg (Fürsterzbistum Salzburg).
Nou!!: Statthalter și Ducatul Salzburg · Vezi mai mult »
Ducatul Stiria
Ducatul Stiria (în; în; în) a fost un ducat aflat în sudul Austriei și în nordul Sloveniei din zilele noastre.
Nou!!: Statthalter și Ducatul Stiria · Vezi mai mult »
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Nou!!: Statthalter și Elveția · Vezi mai mult »
Țară a Coroanei (Austria)
Țările Coroanei (în) este un termen al cărui sens a variat în timp.
Nou!!: Statthalter și Țară a Coroanei (Austria) · Vezi mai mult »
Executiv
Puterea executivă din stat, reprezentată de guvern și administrația publică, este una din cele trei puteri independente din statele democratice moderne, conform principiului tripartit al separării puterilor în stat, promovat de către baronul de Montesquieu.
Nou!!: Statthalter și Executiv · Vezi mai mult »
Franz Joseph al Austriei
Franz Joseph I al Austriei (în, în, în, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în), (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost: împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe al Transilvaniei, marchiz al Moraviei, mare voievod al Voievodatului Serbia etc.
Nou!!: Statthalter și Franz Joseph al Austriei · Vezi mai mult »
Friedrich al III-lea, Elector de Saxonia
Friedrich al III-lea, cunoscut drept Frederic cel Înțelept, a fost principe elector de Saxonia din 1486 până la moartea sa.
Nou!!: Statthalter și Friedrich al III-lea, Elector de Saxonia · Vezi mai mult »
Guvernator
Togoland (ca. 1885), ce ulterior devine colonie pentru francezi și britanici Guvernator (franc.: Gouverneur, engl.: Governor, span.: Gobernador, rus.: Губернатор, germ.: Regent) este conducătorul unei provincii delimitate militare sau civile.
Nou!!: Statthalter și Guvernator · Vezi mai mult »
K. k.
Expresia cezaro-crăiesc sau chezaro-crăiesc (în, de unde și prescurtarea k. k. sau k.k.) a fost folosită în Imperiul Austriac, până la Compromisul austro-ungar din 1867, pentru autoritățile și instituțiile statale ale întregului imperiu.
Nou!!: Statthalter și K. k. · Vezi mai mult »
Kassel
Kassel (până în 1926 s-a numit oficial Cassel) este un district urban al Germaniei, centru administrativ a regiunii Kassel și districtului Kassel.
Nou!!: Statthalter și Kassel · Vezi mai mult »
Konstanz
Konstanz (în română, rar: Constanța, în franceză și engleză: Constance, în) este un oraș important din sudul Germaniei, situat la locul de ieșire a Rinului din lacul Bodensee, direct la frontiera cu Elveția.
Nou!!: Statthalter și Konstanz · Vezi mai mult »
Landesausschuss (Austria)
Landesausschuss-ul (în traducere directă, comitetul țării) era în Imperiul Austriac și în jumătatea vestică a Dublei Monarhii Austro Ungaria un organ permanent al Dietei Țării cu atribuții executive, premergător al guvernelor federate (Landesregierungen) instaurate în 1920.
Nou!!: Statthalter și Landesausschuss (Austria) · Vezi mai mult »
Landeschef
Între 1868 și 1918, Landeschef a fost termenul oficial generic pentru Statthalter sau Landespräsident, adică pentru reprezentanții împăratului și ai guvernului central în țările Coroanei din Austro-Ungaria.
Nou!!: Statthalter și Landeschef · Vezi mai mult »
Landeshauptmann
Un landeshauptmann este șeful guvernului unui land austriac (în Austria, în Tirolul de Sud aparține Italiei și în Trentino).
Nou!!: Statthalter și Landeshauptmann · Vezi mai mult »
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Nou!!: Statthalter și Limba germană · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Statthalter și Limba latină · Vezi mai mult »
Limba neerlandeză
Limba neerlandeză (numită informal olandeză; autonim: Nederlands) este o limbă germanică, inclusă în subgrupa limbilor vest-germanice.
Nou!!: Statthalter și Limba neerlandeză · Vezi mai mult »
Litoralul austriac
Litoralul austriac (1897) Litoralul austriac (în, adesea e folosită denumirea la plural Österreichischen Küstenlande a cărei traducere exactă este Țările de coastă austriece; în, în, în, în) au fost, începând cu sec.
Nou!!: Statthalter și Litoralul austriac · Vezi mai mult »
Locotenent
Însemnul de locotenent în Armata Română. Termenul de Locotenent reprezintă denumirea unui grad militar inferior gradului de căpitan și superior celui de sublocotenent.
Nou!!: Statthalter și Locotenent · Vezi mai mult »
Mandat
Împuternicire Un mandat este o împuternicire scrisă pentru a reprezenta o persoană fizică sau juridică și a acționa în numele ei în executarea unui contract comercial sau de altă natură sau a unei chestiuni juridice, uneori împotriva voinței celeilalte părți.
Nou!!: Statthalter și Mandat · Vezi mai mult »
Marburg
Marburg este un oraș universitar în landul Hessen, Germania.
Nou!!: Statthalter și Marburg · Vezi mai mult »
Margraviatul Istriei
Margraviatul Istriei în Austro-Ungaria. Hartă contemporană Margraviatului Istriei Margraviatul Istriei (în, în, în, în) a fost o monarhie de pe coasta Adriaticii, care a existat pe teritoriul peninsulei Istria.
Nou!!: Statthalter și Margraviatul Istriei · Vezi mai mult »
Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman
Maximilian I (n. 22 martie 1459 - d. 12 ianuarie 1519) a fost Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1508 până la moartea sa.
Nou!!: Statthalter și Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Ministerpräsident
Ministerpräsident, cuvânt german cu traducerea „președintele miniștrilor” și semnificația „prim-ministru”, este președintele cabinetului de miniștri în fiecare din landurile Germaniei precum și în regiunile din Belgia (Flandra, Valonia etc.). Uneori în română se spune și „ministru-prezident”.
Nou!!: Statthalter și Ministerpräsident · Vezi mai mult »
Monarh
Un conducător suprem al unei monarhii-suveran.
Nou!!: Statthalter și Monarh · Vezi mai mult »
Monarhia Habsburgică
Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.
Nou!!: Statthalter și Monarhia Habsburgică · Vezi mai mult »
Monarhie
Monarhia este o formă de guvernământ în care puterea este simbolizată de o singură persoană numită monarh (rege, împărat, principe, duce, etc.). Monarhia poate fi constituțională sau absolută, electivă sau ereditară.
Nou!!: Statthalter și Monarhie · Vezi mai mult »
Moravia
Moravia (Morava în cehă; Mähren în germană) este o regiune în centrul Europei, în estul Republicii Cehe.
Nou!!: Statthalter și Moravia · Vezi mai mult »
Patenta din Februarie
Patenta din Februarie Distribuția mandatelor în Reichsrat Patenta din Februarie a fost așezământul constituțional al Imperiului austriac, promulgat de împăratul Francisc Iosif în data de 26 februarie 1861.
Nou!!: Statthalter și Patenta din Februarie · Vezi mai mult »
Principatul Saxoniei
Principatul Elector al Saxoniei (de asemenea Kursachsen), uneori referită ca Saxonia Inferioară, a fost stat al Sfântului Imperiu Roman.
Nou!!: Statthalter și Principatul Saxoniei · Vezi mai mult »
Principe elector
Principi electori aflați în deliberare (de la stânga la dreapta: Arhiepiscopul de Köln, Arhiepiscopul de Mainz, Arhiepiscopul de Trier, Contele Palatinatului, Ducele Saxoniei, Margravul de Brandenburg și Regele Boemiei). Principii electori ai Sfântului Imperiu Roman (în; în, (la plural Kurfürsten) au fost cei șapte membri ai colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman: trei arhiepiscopi (de Mainz, Köln și Trier) și patru principi laici. Începând din secolul al XIII-lea principii electori aveau competența de alegere a regelui Romanilor, care urma să fie încoronat de către papă ca Sfânt Împărat Roman. Carol Quintul a fost ultimul monarh încoronat ca împărat (ales rege romano-german în 1519, încoronat în 1530). Succesorii săi au fost aleși ca împărați în mod direct de colegiul electoral, purtând titlul de „Împărat Ales al Romanilor” (în; în). Începând cu 1440 toți împărații cu excepția unuia singur (Carol al VII-lea din Casa de Wittelsbach) au provenit din Casa de Habsburg a Arhiducatului Austriei, iar principii electori doar ratificau succesiunea Habsburgilor. Principele elector avea un mare prestigiu și se considera că pe scară ierarhică se afla, ca demnitate, imediat după rege sau împărat. Principii electori aveau privilegii speciale care nu erau împărțite cu ceilalți principi ai imperiului. Ei continuau să-și păstreze titlurile originale alături de titlul de principe elector. Urmașul la tron al unui principe elector laic era cunoscut sub titlul de prinț elector (Kurprinz).
Nou!!: Statthalter și Principe elector · Vezi mai mult »
Provinciile Unite
Republica celor Șapte Provincii Unite ale Țărilor de Jos (neerlandeză: Republiek der Zeven Verenigde Nederlanden) a fost numele republicii Țărilor de Jos din 1581 până în 1795.
Nou!!: Statthalter și Provinciile Unite · Vezi mai mult »
Regatul Boemiei
Regatul Boemiei (cehă: České království; germană: Königreich Böhmen; latină: Regnum Bohemiae) a fost un stat situat în regiunea Boemia din Europa Centrală, cea mai mare parte pe al cărui teritoriu se află în prezent Cehia.
Nou!!: Statthalter și Regatul Boemiei · Vezi mai mult »
Regatul Galiției și Lodomeriei
Regatul Galiției și Lodomeriei (în limbile germană: Königreich Galizien und Lodomerien mit dem Großherzogtum Krakau und den Herzogtümern Auschwitz und Zator; maghiară: Galícia és Lodoméria királysága Krakkó nagyhercegségével és Auschwitz és Zator hercegséggel; poloneză: Królestwo Galicji i Lodomerii wraz z Wielkim Księstwem Krakowskim i Księstwem Oświęcimia i Zatoru; ucraineană: Королівство Галичини і Лодомерії) a fost un regat dependent sau încorporat (din 1804) succesiv de Monarhia Habsburgică, Imperiul Austriac și Austro-Ungaria în perioada 1772 – 1918.
Nou!!: Statthalter și Regatul Galiției și Lodomeriei · Vezi mai mult »
Regență
Regența (în franceză Régence) reprezintă o perioadă tranzitorie în care o persoană (de obicei din cadrul familiei regale) exercită puterea în numele monarhului care fie este minor, absent, incapabil de a guverna singur sau nu-și poate asuma responsabilitățile unui rege.
Nou!!: Statthalter și Regență · Vezi mai mult »
Silezia austriacă
Sileziei rămase în Imperiul austriac după cel de-al doilea război al Sileziei (Hartă din 1746) #galben — Principatul Neisse #albastru — Ducatul Jägerndorf #roșu — Ducatul Troppau #turcoaz — Ducatul Freudenthal #galben închis — Ducatul Teschen Structura administrativă a Sileziei austriece 1900 Localizarea Sileziei austriece (în roșu) în Austro-Ungaria. Silezia austriacă, numită oficial Ducatul Sileziei de Sus și de Jos, era o parte a Țărilor Coroanei boeme încorporată în Monarhia Habsburgică.
Nou!!: Statthalter și Silezia austriacă · Vezi mai mult »
Triest
Triest (în, latină Tergeste, slovenă și croată Trst, germană Triest) este un oraș în nord-estul Italiei, capitală a regiunii Friuli-Venezia Giulia și a provinciei Trieste.
Nou!!: Statthalter și Triest · Vezi mai mult »
Vorarlberg
Vorarlberg este cel mai vestic stat federal al Austriei.
Nou!!: Statthalter și Vorarlberg · Vezi mai mult »
1849
1849 (MDCCCXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Statthalter și 1849 · Vezi mai mult »
1861
1861 (MDCCCLXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Statthalter și 1861 · Vezi mai mult »
