acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între Subiect (gramatică) și Tranzitivitate (gramatică)
Subiect (gramatică) și Tranzitivitate (gramatică) au 27 lucruri în comun (în Uniunpedie): Afix, Caz (gramatică), Cazul dativ, Complement direct, Complement indirect, Context (lingvistică), Cuvânt, Desinență, Diateză (dezambiguizare), Infinitiv, Ion Bărbuță, Lexic, Limba engleză, Limba franceză, Limba maghiară, Limba română, Limba sârbă, Limbă (comunicare), Mioara Avram, Parte de vorbire, Prepoziție, Pronume personal, Propoziție gramaticală, Sintaxă, Substantiv, Verb, Verb copulativ.
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Afix și Subiect (gramatică) · Afix și Tranzitivitate (gramatică) ·
Caz (gramatică)
În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Caz (gramatică) și Subiect (gramatică) · Caz (gramatică) și Tranzitivitate (gramatică) ·
Cazul dativ
În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).
Cazul dativ și Subiect (gramatică) · Cazul dativ și Tranzitivitate (gramatică) ·
Complement direct
În gramatica tradițională, complementul direct este partea de propoziție care exprimă ființa sau lucrul asupra căruia se răsfrânge direct o acțiune exercitată de cele mai multe ori de un verb, sau lucrul rezultat dintr-o acțiuneConstantinescu-Dobridor 1998, articolul Dubois 2002, p. 332.
Complement direct și Subiect (gramatică) · Complement direct și Tranzitivitate (gramatică) ·
Complement indirect
În sintaxa tradițională a unor limbi, complementul indirect, numit și obiect indirect sau complement de obiect indirect, este o parte de propoziție secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutuluiAvram 1997, p. 374–379.
Complement indirect și Subiect (gramatică) · Complement indirect și Tranzitivitate (gramatică) ·
Context (lingvistică)
Termenul context se referă la origine la textul scris.
Context (lingvistică) și Subiect (gramatică) · Context (lingvistică) și Tranzitivitate (gramatică) ·
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Cuvânt și Subiect (gramatică) · Cuvânt și Tranzitivitate (gramatică) ·
Desinență
În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.
Desinență și Subiect (gramatică) · Desinență și Tranzitivitate (gramatică) ·
Diateză (dezambiguizare)
Termenul diateză poate însemna.
Diateză (dezambiguizare) și Subiect (gramatică) · Diateză (dezambiguizare) și Tranzitivitate (gramatică) ·
Infinitiv
În numeroase limbi, modul infinitiv este o formă a verbelor prin care se denumește acțiunea exprimată de acestea într-o manieră generală, în general fără a preciza timpul, numărul sau persoana.
Infinitiv și Subiect (gramatică) · Infinitiv și Tranzitivitate (gramatică) ·
Ion Bărbuță
Ion Bărbuță (n. 23 iulie 1960, satul Geamăna, raionul Anenii-Noi) este un lingvist din Republica Moldova.
Ion Bărbuță și Subiect (gramatică) · Ion Bărbuță și Tranzitivitate (gramatică) ·
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Lexic și Subiect (gramatică) · Lexic și Tranzitivitate (gramatică) ·
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Limba engleză și Subiect (gramatică) · Limba engleză și Tranzitivitate (gramatică) ·
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Limba franceză și Subiect (gramatică) · Limba franceză și Tranzitivitate (gramatică) ·
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Limba maghiară și Subiect (gramatică) · Limba maghiară și Tranzitivitate (gramatică) ·
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Limba română și Subiect (gramatică) · Limba română și Tranzitivitate (gramatică) ·
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Limba sârbă și Subiect (gramatică) · Limba sârbă și Tranzitivitate (gramatică) ·
Limbă (comunicare)
Limbile lumii O limbă reprezintă un sistem abstract, complex, de comunicare verbală între oameni.
Limbă (comunicare) și Subiect (gramatică) · Limbă (comunicare) și Tranzitivitate (gramatică) ·
Mioara Avram
Mioara Avram (n. 4 februarie 1932, Tulcea, d. 12 iulie 2004, București) a fost o lingvistă română.
Mioara Avram și Subiect (gramatică) · Mioara Avram și Tranzitivitate (gramatică) ·
Parte de vorbire
În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Parte de vorbire și Subiect (gramatică) · Parte de vorbire și Tranzitivitate (gramatică) ·
Prepoziție
În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.
Prepoziție și Subiect (gramatică) · Prepoziție și Tranzitivitate (gramatică) ·
Pronume personal
În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.
Pronume personal și Subiect (gramatică) · Pronume personal și Tranzitivitate (gramatică) ·
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Propoziție gramaticală și Subiect (gramatică) · Propoziție gramaticală și Tranzitivitate (gramatică) ·
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Sintaxă și Subiect (gramatică) · Sintaxă și Tranzitivitate (gramatică) ·
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Subiect (gramatică) și Substantiv · Substantiv și Tranzitivitate (gramatică) ·
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Subiect (gramatică) și Verb · Tranzitivitate (gramatică) și Verb ·
Verb copulativ
În sintaxa propoziției, un verb copulativ este un verb care, fiind la un mod personal, leagă subiectul de un cuvânt de natură nominală (substantiv, pronume, adjectiv, numeral), sau folosit cu valoare nominală (verb la participiu, la infinitiv sau la supin, adverb), având funcția de nume predicativ.
Subiect (gramatică) și Verb copulativ · Tranzitivitate (gramatică) și Verb copulativ ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Subiect (gramatică) și Tranzitivitate (gramatică)
- Ceea ce au în comun cu Subiect (gramatică) și Tranzitivitate (gramatică)
- Similarități între Subiect (gramatică) și Tranzitivitate (gramatică)
Comparație între Subiect (gramatică) și Tranzitivitate (gramatică)
Subiect (gramatică) are 70 de relații, în timp ce Tranzitivitate (gramatică) are 48. Așa cum au în comun 27, indicele Jaccard este 22.88% = 27 / (70 + 48).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Subiect (gramatică) și Tranzitivitate (gramatică). Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
