Similarități între Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Lotharingia
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Lotharingia au 12 lucruri în comun (în Uniunpedie): Arnulf de Carintia, Carol al III-lea, împărat carolingian, Carol cel Pleșuv, Francia de Mijloc, Francia Occidentală, Francia Răsăriteană, Germania, Imperiul Carolingian, Lothar I, împărat carolingian, Ludovic al II-lea, împărat carolingian, Otto I al Sfântului Imperiu Roman, Tratatul de la Verdun.
Arnulf de Carintia
Arnulf de Carintia (în, în) (850 - 8 decembrie 899) a fost rege al Franciei Răsăritene din 887 și împărat al Imperiului Carolingian din 894 până la moartea sa.
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Arnulf de Carintia · Arnulf de Carintia și Lotharingia ·
Carol al III-lea, împărat carolingian
Carol cel Gros Carol al III-lea, numit cel Gras, a fost rege al Alemaniei din 876, Rege al Italiei din 879, Împărat al Occidentului din 881, rege al Franciei Răsăritene din 882 și rege al Franciei Occidentale din 884.
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Carol al III-lea, împărat carolingian · Carol al III-lea, împărat carolingian și Lotharingia ·
Carol cel Pleșuv
Carol cel Pleșuv, ilustrat pe o monedă, după 848 Carol al II-lea cel Pleșuv, a fost rege al Franciei Occidentale (astăzi Franța) (843-877) și împărat al Occidentului (875-877).
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Carol cel Pleșuv · Carol cel Pleșuv și Lotharingia ·
Francia de Mijloc
Francia de Mijloc este numele regatului creat pentru împăratul Lothair I, aflată între Francia Răsăriteană și Francia Occidentală.
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Francia de Mijloc · Francia de Mijloc și Lotharingia ·
Francia Occidentală
Francia Occidentală era teritoriul aflat sub controlul lui Carol cel Pleșuv după Tratatul de la Verdun din 843, care împărțea Imperiul Carolingian al francilor în trei părți, Francia Occidentală, Francia de Mijloc și Francia Răsăriteană.
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Francia Occidentală · Francia Occidentală și Lotharingia ·
Francia Răsăriteană
Francia Răsăriteană a fost dată lui Ludovic Germanul după Tratatul de la Verdun din 843, care diviza Imperiul carolingian al francilor în trei secțiuni, Francia Occidentală, Francia Orientală și Francia de Mijloc.
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Francia Răsăriteană · Francia Răsăriteană și Lotharingia ·
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Germania · Germania și Lotharingia ·
Imperiul Carolingian
Imperiul Carolingian (800–888) este un termen istoriografic care se referă la regatul francilor condus de dinastia Carolingiană în Evul Mediu Timpuriu.
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Imperiul Carolingian · Imperiul Carolingian și Lotharingia ·
Lothar I, împărat carolingian
Lothar I (în latina medievală: Lotharius) (795 - 855) a fost rege al Italiei (818–855) și împărat carolingian (840–855).
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Lothar I, împărat carolingian · Lothar I, împărat carolingian și Lotharingia ·
Ludovic al II-lea, împărat carolingian
Ludovic al II-lea numit cel Tânăr a fost rege al Italiei din 844 și împărat carolingian al Occidentului din 850 până la moartea sa.
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Ludovic al II-lea, împărat carolingian · Lotharingia și Ludovic al II-lea, împărat carolingian ·
Otto I al Sfântului Imperiu Roman
Otto I, pictură de Lucas Cranach cel Bătrân Otto I cel Mare (n. 23 noiembrie 912 – d. 7 mai 973, Memleben), fiul lui Henric I regele germanilor și al Matildei de Ringelheim, a fost duce al saxonilor, rege romano-german și primul împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Otto I al Sfântului Imperiu Roman · Lotharingia și Otto I al Sfântului Imperiu Roman ·
Tratatul de la Verdun
Împărțirea moștenirii lui Ludovic cel Pios prin Tratatul de la Verdun (843) Prin Tratatul de la Verdun din 843 cei trei fii rămași în viață ai lui Ludovic cel Pios, nepoții lui Carol cel Mare, și-au împărțit teritoriile sale, Imperiul Carolingian, în trei regate.
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Tratatul de la Verdun · Lotharingia și Tratatul de la Verdun ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Lotharingia
- Ceea ce au în comun cu Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Lotharingia
- Similarități între Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Lotharingia
Comparație între Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Lotharingia
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman are 68 de relații, în timp ce Lotharingia are 40. Așa cum au în comun 12, indicele Jaccard este 11.11% = 12 / (68 + 40).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Împărați ai Sfântului Imperiu Roman și Lotharingia. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: