De ieșirePrimite

🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!

Cuprins

1. 342 relaţii: Acoperământ de mormânt, Acoperământ de pristol, Acoperământ de tetrapod, Adjud, Aer (obiect de cult), Alexandru Boldur, Alexandru cel Bun, Alexandru D. Xenopol, Alexandru I. Gonța, Alexăndrel, Alodiu, Altar, Arbaletă, Arc (armă), Arcadă, Archebuză, Argint, Arhitectură bisericească, Armată, Armă, Armă albă, Armă de foc, Armură, Arta bizantină, Asediile cetății Chilia, Asediu, Atena, Atestare documentară, Azarie (cronicar), Bac (navigație), Bacău, Baia, Suceava, Basarab cel Tânăr Țepeluș, Bătălia de la Baia, Bătălia de la Cătlăbuga, Bătălia de la Codrii Cosminului, Bătălia de la Șcheia, Bătălia de la Lipnic, Bătălia de la Râmnic (1481), Bătălia de la Soci, Bătălia de la Valea Albă, Bătălia de la Vaslui, Bătinești, Vrancea, Bederniță, Beilerbei, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad, Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți, Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț, Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Reuseni, ... Extinde indicele (292 Mai Mult) » « Shrink index

Acoperământ de mormânt

Acoperamântul Mariei de Mangop Acoperământul de mormânt este un obiect de cult, confecționat din țesături și broderii, cu dimensiuni, decorații și semnificații distincte, destinate să împodobească pietrele tombale ale mormintelor aflate în biserici, aparținând elitei ocietății feudale - domni și boieri mari.

Vedea Ștefan cel Mare și Acoperământ de mormânt

Acoperământ de pristol

Acoperământul de pristol sau acoperământul de altar este un obiect textil de cult, confecționat din țesături și broderii, cu dimensiuni, decorații și semnificații distincte, determinate de funcțiile liturgice și caracteristicile corespunzătoare ale pristolului, peste care este așternut.

Vedea Ștefan cel Mare și Acoperământ de pristol

Acoperământ de tetrapod

Acoperământul de tetrapod este un obiect de cult, confecționat din țesături și broderii, cu dimensiuni, decorații și semnificații distincte, determinate destinat acopeririii tetrapoduui.

Vedea Ștefan cel Mare și Acoperământ de tetrapod

Adjud

Adjud (în trecut, Adjudu Nou, în maghiară Egyedhalma) este un municipiu în județul Vrancea, Moldova, România, format din localitățile componente Adjud (reședința) și Burcioaia, și din satele Adjudu Vechi și Șișcani.

Vedea Ștefan cel Mare și Adjud

Aer (obiect de cult)

Aerul este un obiect de cult care constă într-o bucată de stofă sau de pânză, de formă dreptunghiulară, cu laturile mai mici de 0,70 m, de obicei pictată sau țesută cu imaginea lui Hristos mort, cu care se acoperă vasele liturgice.

Vedea Ștefan cel Mare și Aer (obiect de cult)

Alexandru Boldur

Alexandru Boldur în Chișinău, România, 1937, anul în care fost editată „Istoria Basarabiei, volumul 1”. Alexandru Boldur, născut pe 23 februarie 1886, la Chișinău, decedat pe 18 octombrie 1982, București a fost licențiat în drept, istorie și arheologie.

Vedea Ștefan cel Mare și Alexandru Boldur

Alexandru cel Bun

Alexandru cel Bun a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432.

Vedea Ștefan cel Mare și Alexandru cel Bun

Alexandru D. Xenopol

Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași – d. 27 februarie 1920, București) a fost un istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român.

Vedea Ștefan cel Mare și Alexandru D. Xenopol

Alexandru I. Gonța

Alexandru I. Gonța (n. 10 august 1918, Glodeni, județul Bălți, azi în Republica Moldova – d. 24 ianuarie 1977, București) a fost un istoric și cercetător român, considerat drept unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei medievale românești din aria est – carpatică.

Vedea Ștefan cel Mare și Alexandru I. Gonța

Alexăndrel

Alexandru al II-lea al Moldovei, numit și Alexăndrel (în poloneză „Olehno”), a fost domnul Moldovei de trei ori.

Vedea Ștefan cel Mare și Alexăndrel

Alodiu

Titlul alodiu constituie proprietatea asupra proprietăților imobiliare (terenuri, clădiri și obiecte), care este independentă de orice proprietar superior.

Vedea Ștefan cel Mare și Alodiu

Altar

Altar antic Altarul (în; în; în latina ecleziastică: altare) este un loc destinat închinării zeităților sau lui Dumnezeu în diferite religii.

Vedea Ștefan cel Mare și Altar

Arbaletă

Arbaletă grea, expusă în muzeul castelului Morges din Elveţia Arbaletă modernă, din materiale compozite, folosită cu scop sportiv Arbaleta este o armă din Evul Mediu constând dintr-un arc montat pe un suport, care servea la aruncat săgeți sau proiectile.

Vedea Ștefan cel Mare și Arbaletă

Arc (armă)

Arcul este la origine o armă primitivă de aruncat săgeți, alcătuită dintr-o vergea elastică ușor încovoiată și o coardă prinsă de extremitățile vergii.

Vedea Ștefan cel Mare și Arc (armă)

Arcadă

Succesiune de arcade: Apeduct roman în Segovia Arcada este un element arhitectural format din unul sau din mai multe arce și din elementele care le susțin (coloane, stâlpi, ziduri).

Vedea Ștefan cel Mare și Arcadă

Archebuză

Archebuză într-un muzeu. Archebuză germană. Archebuza este o veche armă de foc, predecesoare a muschetei.

Vedea Ștefan cel Mare și Archebuză

Argint

Argintul este elementul chimic cu numărul atomic 47.

Vedea Ștefan cel Mare și Argint

Arhitectură bisericească

Arhitectura bisericească sau arhitectura ecleziastică se referă la arhitectura lăcașelor de cult creștine.

Vedea Ștefan cel Mare și Arhitectură bisericească

Armată

O armată este o forță puternic înarmată, extrem de organizată, destinată în primul rând războiului, cunoscută și colectiv ca forțe armate.

Vedea Ștefan cel Mare și Armată

Armă

arme albe. O armă este un obiect conceput pentru a fi folosit în luptă, cu scopul de a răni, ucide, dezarma sau imobiliza un adversar sau o victimă.

Vedea Ștefan cel Mare și Armă

Armă albă

Armă albă se numește o armă destinată luptei corp la corp.

Vedea Ștefan cel Mare și Armă albă

Armă de foc

Pistol Makarov O armă de foc este un dispozitiv care poate fi utilizat ca armă.

Vedea Ștefan cel Mare și Armă de foc

Armură

Armură este un termen general desemnând orice fel de îmbrăcăminte și/sau piese speciale de îmbrăcăminte de tip militar realizate cu scopul de a proteja corpul sau porțiuni ale corpului combatanților angajați în lupte și conflicte militare.

Vedea Ștefan cel Mare și Armură

Arta bizantină

Hagia Sophia-mozaic datat în sec. al XII-lea. Arta bizantină s-a dezvoltat pe teritoriile Imperiului Bizantin începând cu anul 476 până în anul 1453.

Vedea Ștefan cel Mare și Arta bizantină

Asediile cetății Chilia

Portul Chilia (sec. XV) În secolul XV, cetatea Chilia, un important centru economic și strategic al vremii, a fost obiect de dispută între puterile din regiune.

Vedea Ștefan cel Mare și Asediile cetății Chilia

Asediu

Asediul este o acțiune militară asupra unui oraș (sau unui castel), cu intenția de a-l ocupa prin forță, de cele mai multe ori fiind acompaniat de un asalt și de utilizarea artileriei.

Vedea Ștefan cel Mare și Asediu

Atena

Atena (în greaca modernă Αθήνα, Athina, în greaca clasică Ἀθῆναι, Athēnai) este capitala Greciei.

Vedea Ștefan cel Mare și Atena

Atestare documentară

Atestarea documentară a unei localități se referă la prima menționare scrisă a acelei localități.

Vedea Ștefan cel Mare și Atestare documentară

Azarie (cronicar)

Azarie a fost un călugăr și cronicar moldovean din secolul al XVI-lea, ucenic și continuator al cronicarului Macarie, episcop de Roman.

Vedea Ștefan cel Mare și Azarie (cronicar)

Bac (navigație)

râului Charente la Roffit. Pictură din 1866. Muzeul de artă din Angoulême Bac ce traversează lacul Lipno (Cehia) Bac se numește o ambarcațiune cu fundul și capetele plate, cu care se fac scurte traversări de fluvii, râuri, canale sau de lacuri ori care este folosită pentru serviciile auxiliare ale unei nave.

Vedea Ștefan cel Mare și Bac (navigație)

Bacău

Bacău (în, supranumit și „orașul lui Bacovia”) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Bacău

Baia, Suceava

Baia (Moldvabánya,, Civitas Moldaviae) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Suceava, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Baia, Suceava

Basarab cel Tânăr Țepeluș

Basarab cel Tânăr Țepeluș a fost domnul Țării Românești între noiembrie 1477 - septembrie 1481 și între noiembrie 1481 - martie 1482.

Vedea Ștefan cel Mare și Basarab cel Tânăr Țepeluș

Bătălia de la Baia

Bătălia de la Baia (în, Bătălia de la Baia Moldovei) a avut loc în noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467 între oastea Moldovei condusă de Ștefan cel Mare și oastea Regatului Ungariei condusă de Matia Corvin.

Vedea Ștefan cel Mare și Bătălia de la Baia

Bătălia de la Cătlăbuga

Bătălia de la Cătlăbuga a avut loc pe 16 noiembrie 1485 între trupele lui Ștefan cel Mare și forțe ale Imperiului Otoman care apărau cetatea Chilia (azi în Ucraina).

Vedea Ștefan cel Mare și Bătălia de la Cătlăbuga

Bătălia de la Codrii Cosminului

Bătălia de la Codrii Cosminului (1497) poloneză: bitwa pod Koźminem) a avut drept combatanți pe Ștefan cel Mare, domnitor moldovean și regele Ioan I Albert al Uniunii Polono-Lituaniene. Bătălia a avut loc în Codrii Cosminului, la circa 100 km nord de capitala de atunci Suceava (în poloneză Suczawa), între actualele comune Voloca pe Derelui și Valea Cosminului din raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, având ca rezultat o victorie importantă a moldovenilor.

Vedea Ștefan cel Mare și Bătălia de la Codrii Cosminului

Bătălia de la Șcheia

Bătălia de la Șcheia a avut loc pe 6 martie 1486 între trupele lui Ștefan cel Mare și forțe ale Imperiului Otoman care înaintau pe valea Siretului spre Suceava, având ca scop instaurarea pe tron a pretendetului Hronoda (Hroiot).

Vedea Ștefan cel Mare și Bătălia de la Șcheia

Bătălia de la Lipnic

Pe 20 august 1470 (după alte surse 1469), la Lipnic (Lipinți), localitate în prezent situată în Raionul Ocnița, Republica Moldova a avut loc o bătălie, în care oastea moldovenească, condusă de Ștefan cel Mare, a învins tătarii Hoardei de Aur.

Vedea Ștefan cel Mare și Bătălia de la Lipnic

Bătălia de la Râmnic (1481)

Bătălia de la Râmnic a avut loc pe 8 iunie 1481 lângă Râmnicu Sărat între armatele Moldovei și Țării Românești.

Vedea Ștefan cel Mare și Bătălia de la Râmnic (1481)

Bătălia de la Soci

Bătălia de la Soci a avut loc la 7 martie 1471 la Soci, lângă Râmnicu SăratBucurești - Materiale de istorie și muzeografie, Nr.

Vedea Ștefan cel Mare și Bătălia de la Soci

Bătălia de la Valea Albă

Bătălia de la Valea Albă a fost un eveniment important din istoria medievală a Moldovei.

Vedea Ștefan cel Mare și Bătălia de la Valea Albă

Bătălia de la Vaslui

Bătălia de la Vaslui, menționată uneori drept Bătălia de la Podul Înalt, a avut loc în data de 10 ianuarie 1475 lângă orașul Vaslui, între armatele aliate creștine moldo-maghiaro-polone sub comanda lui Ștefan cel Mare și oastea otomano-munteană sub conducerea lui Hadâm Suleiman Pașa.

Vedea Ștefan cel Mare și Bătălia de la Vaslui

Bătinești, Vrancea

Bătinești este un sat în comuna Țifești din județul Vrancea, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Bătinești, Vrancea

Bederniță

Bederniță rusească de la Mănăstirea Ipatiev. Bedernița este o piesă din veșmintele arhiereului, în formă de romb și având brodată pe ea cu fir scena Învierii sau o cruce, care se leagă cu un șnur după gât și care atârnă la nivelul genunchiului drept, simbolizând sabia spirituală cu care trebuie înarmat arhiereul; se acordă și preoților pentru merite deosebite, o dată cu rangul onorific de iconom stavrofor.

Vedea Ștefan cel Mare și Bederniță

Beilerbei

Beilerbei (în limba بكلربكی, Beylerbeyi sau în limba turcă veche Beglerbeg) a fost denumirea celui mai înalt rang militar din lumea islamică medievală (Imperiul Selgiucid, Imperiul Savafid și Imperiul Otoman).

Vedea Ștefan cel Mare și Beilerbei

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Borzești este o biserică ortodoxă ctitorită de Ștefan cel Mare împreună cu fiul său cel mare Alexandru (d. 1496) între 9 iulie 1493 și 12 octombrie 1494.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad

Biserica episcopală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Vad, comuna Vad, județul Cluj, a fost construită în secolul al XV-lea.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad

Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți

Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți este o biserică ctitorită în anul 1487 de către domnitorul moldovean Ștefan cel Mare în satul Pătrăuți din comuna omonimă (județul Suceava).

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți

Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț

Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Volovăț este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare între anii 1500-1502 în satul Volovăț (județul Suceava), aflat la 4 km sud-vest de orașul Rădăuți.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț

Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Reuseni

Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Reuseni este un lăcaș de cult ortodox situat în satul Reuseni (comuna Udești), la o distanță de aproximativ 15 km sud-est de municipiul Suceava.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Reuseni

Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești

Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Ştefăneşti Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Ștefănești este o biserică ortodoxă construită în anul 1640 în orașul Ștefănești (județul Botoșani).

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești

Biserica de lemn din Șcheia

Biserica de lemn din Şcheia. Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” este o biserică ortodoxă din satul Șcheia, din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de aproximativ 35 km de municipiul Iași).

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica de lemn din Șcheia

Biserica Mirăuți

Biserica „Sfântul Gheorghe” din Suceava, cunoscută și sub denumirea de Biserica Mirăuți, este o biserică ortodoxă construită în secolul al XIV-lea și apoi reconstruită în secolul al XVII-lea în municipiul Suceava.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Mirăuți

Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Piatra Neamț

Biserica Sf. Ioan Botezătorul (1497-1498) Turnul clopotniţă (1499) Biserica Nașterea Sf.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Piatra Neamț

Biserica ortodoxă din Feleacu

Biserica „Cuvioasa Parascheva" (a fost biserică greco-catolică în perioada 1700-1948, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului"; din 1949 ortodoxă, cu hramul schimbat în „Cuvioasa Parascheva") din satul Feleacu, construită în 1516, a fost ridicată pe locul alteia mai vechi, cel mai probabil făcută din lemn.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica ortodoxă din Feleacu

Biserica Ortodoxă Română

Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Ortodoxă Română

Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău

Biserica „Sf.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău

Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie

Biserica "Sfântul Ilie" din Sfântu Ilie este o biserică ctitorită în anul 1488 de către domnitorul Ștefan cel Mare în satul Sfântu Ilie din comuna Șcheia (județul Suceava).

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie

Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi

Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Dorohoi este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1495 în localitatea Dorohoi (astăzi municipiu în județul Botoșani).

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi

Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași

Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” din Iași este o biserică ortodoxă din municipiul Iași, construită de Ștefan cel Mare în perioada 1491-1492 și refăcută în anii 1884-1904 de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, prin demolare și reconstruire pe aceeași fundație și aproximativ în forma sa inițială, înlăturându-se adaosurile ulterioare.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași

Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți

Biserica „Sfântul Procopie” din Bădeuți a fost o biserică ortodoxă ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1487 în satul Bădeuți (înglobat astăzi din punct de vedere administrativ orașului Milișăuți din județul Suceava).

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți

Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia

Biserica "Sf. Voievozi" din Scânteia văzută de pe latura sudică. Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia este un lăcaș de cult ortodox construit în satul Scânteia din comuna omonimă (aflată în județul Iași, la o distanță de aproximativ 35 km de municipiul Iași).

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia

Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui

Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Vaslui, cunoscută și ca Biserica Domnească din Vaslui, este o biserică ortodoxă ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1490, la Vaslui.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui

Biserică (edificiu)

Biserica Sagrada Familia din Barcelona, proiectată de arhitectul Antoni Gaudi Biserică – în sens arhitectural, este un edificiu construit și amenajat pentru practicarea de activități religioase, în special pentru oferirea serviciilor cu caracter confesional.

Vedea Ștefan cel Mare și Biserică (edificiu)

Blană

Blana este un strat de păr des sau de lână, care crește pe pielea unui animal.

Vedea Ștefan cel Mare și Blană

Bogdan al II-lea

Bogdan al II-lea a fost domn al Moldovei între 12 octombrie 1449 - 17 octombrie 1451.

Vedea Ștefan cel Mare și Bogdan al II-lea

Bogdan al III-lea

Bogdan al III-lea cel Orb a fost domn al Moldovei între 2 iulie 1504 și 20 aprilie 1517.

Vedea Ștefan cel Mare și Bogdan al III-lea

Boier

Boieri ruși într-o pictură de Andrei Riabușkin (1861–1904) Marele Vornic al Țării Românești, boierul Șerban Grădișteanu, într-o pictură de Gheorghe Tattarescu (1818-1894) Boierul era un mare stăpân de pământ care deținea și o funcție înaltă în stat; nobil, persoană din aristocrația feudală est-europeană.

Vedea Ștefan cel Mare și Boier

Bombardă

„Bombardă de mână”, 1390–1400 Bombardă expusă la Muzeul Militar din Paris Bombardă în poziţie de tragere Bombarda este o armă de foc de artilerie, strămoșul tunului, formată, inițial, dintr-o țeavă de bronz, întărită cu cercuri de oțel, mai târziu integral de oțel, cu care, în Evul Mediu, se aruncau ghiulele de metal (bronz sau plumb) sau de piatră asupra cetăților asediate și asupra altor fortificații, folosind praf de pușcă pentru propulsarea proiectilelor.

Vedea Ștefan cel Mare și Bombardă

Borzești, Bacău

Borzești (în) este o localitate componentă a municipiului Onești din județul Bacău, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Borzești, Bacău

Brașov

Brașov (în, în dialectul săsesc Kruhnen, în, în, Brassovia) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov.

Vedea Ștefan cel Mare și Brașov

Brăila

Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Brăila

Broderie

Broderia este o cusătură în relief (reprezentând flori sau alte ornamente), executată pe un material textil.

Vedea Ștefan cel Mare și Broderie

Bruxelles

Bruxelles (valonă: Brussele) este capitala Belgiei, sediul guvernului și parlamentului federal, precum și a mai multor entități federale: Regiunea Capitalei Bruxelles, Regiunea Flandra și comunitățile franceză și flamandă.

Vedea Ștefan cel Mare și Bruxelles

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

Vedea Ștefan cel Mare și București

Buzdugan (dezambiguizare)

Buzdugan se poate referi la.

Vedea Ștefan cel Mare și Buzdugan (dezambiguizare)

Caligrafie

Dacă ceremonia ceaiului, ceremonia florilor, origami sunt atitudini și manifestări artistice mai ușor accesibile străinului dornic de a se apropia de cultura extrem-orientală, caligrafia cunoaște, firesc, o altă abordare, fapt datorat specificului ei legat de caracteristicile unui anumit tip de scriere.

Vedea Ștefan cel Mare și Caligrafie

Candelă (obiect de cult)

Candela este un obiect de cult reprezentând o lampă primitivă, cu ulei și fitil, care se pune la icoanele sau mormintele din interiorul bisericii.

Vedea Ștefan cel Mare și Candelă (obiect de cult)

Canonizare

Procesul de canonizare este ultima fază în cadrul procesului de recunoaștere a sfințeniei unei persoane în Biserică.

Vedea Ștefan cel Mare și Canonizare

Catedrala Episcopală din Huși

Biserica "Sf.

Vedea Ștefan cel Mare și Catedrala Episcopală din Huși

Cazimir al IV-lea al Poloniei

Cazimir al IV-lea Iagello (în; în) (n. 30 noiembrie 1427 - d. 7 iunie 1492) a fost Mare Duce al Lituaniei din 1440 și Rege al Poloniei din 1447, până la moartea sa.

Vedea Ștefan cel Mare și Cazimir al IV-lea al Poloniei

Cădelniță

Cădelniță aurită de la Mănăstirea Putna, 1470 Cădelnița este un vas făcut din metal sau din porțelan, în care se arde tămâie.

Vedea Ștefan cel Mare și Cădelniță

Cățuie

Cățuia (gr. κατζιον - "lopățică pentru jeratic") este un mic obiect din metal sau din lut în care se aprinde tămâia în biserică sau în casă.

Vedea Ștefan cel Mare și Cățuie

Căsătorie

Căsătorie la starea civilă Căsătoria este o uniune legalizată prin care două persoane sau mai mult de doi parteneri (în țările care recunosc poligamia) s-au decis să întemeieze o familie, să trăiască și să-și împartă veniturile și bunurile materiale în comun.

Vedea Ștefan cel Mare și Căsătorie

Ceară

Ceară de albine Replica lui Benny Hill, expusă în ''Muzeul figurilor de ceară'' din Londra Ceară (din) este o denumire generică pentru o serie de produse naturale, de origine animală, vegetală, minerală, sau sintetice, care au proprietatea de a fi plastice, insolubile în apă, de a se înmuia și a se topi la temperaturi destul de joase.

Vedea Ștefan cel Mare și Ceară

Ceaslov

Ceaslov în limba română Ceaslov (1858) Ceaslovul (în greacă: ῾Ωρολόγιον, horologion; în slavonă: Часocлoвъ, chasoslov), sau Cartea Orelor, conține textele slujbelor din ciclul zilnic (grecește: akolouthies, ἀκολουθίες), așa cum sunt ele slujite în Bisericile Ortodoxe și în Biserica Greco-Catolică.

Vedea Ștefan cel Mare și Ceaslov

Ceramică

Ceramica (din Keràmion) este un material obținut prin modelarea și arderea argilelor.

Vedea Ștefan cel Mare și Ceramică

Cernăuți

Cernăuți (în, în, în, în) este un oraș și centru administrativ, politic și economic al regiunii cu același nume din vestul Ucrainei (Nordul Bucovinei).

Vedea Ștefan cel Mare și Cernăuți

Cerneală

Cerneala este un amestec lichid de substanțe, variat colorat, care conține uleiuri sicative, uleiuri polimerizate, albumine și coloranți, folosită pentru scris, tipărit, ștampilat și gravat.

Vedea Ștefan cel Mare și Cerneală

Cetatea Albă

Cetatea Albă (în, în) este un oraș în raionul omonim din regiunea istorică Bugeac, în Ucraina de astăzi (regiunea Odesa).

Vedea Ștefan cel Mare și Cetatea Albă

Cetatea Chilia

Cetatea Chilia este o cetate în sudul Bugeacului pe malul stâng al Dunării, actualmente în regiunea Odesa, Ucraina.

Vedea Ștefan cel Mare și Cetatea Chilia

Cetatea Crăciuna

Cetatea Crăciuna este o cetate muntenească aflată astăzi pe teritoriul județului Vrancea.

Vedea Ștefan cel Mare și Cetatea Crăciuna

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei – vedere panoramică (2016) Cetatea de Scaun a Sucevei – perspectivă aeriană (2015) Cetatea de Scaun a Sucevei, întâlnită și sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievală aflată la marginea de est a orașului Suceava (în nord-estul României).

Vedea Ștefan cel Mare și Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea Hotin

Cetatea Hotin (în, în, în) este o cetate localizată pe malul abrupt al Nistrului în orașul Hotin din regiunea Cernăuți.

Vedea Ștefan cel Mare și Cetatea Hotin

Cetatea Neamț

Cetatea Neamț (cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamțului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României).

Vedea Ștefan cel Mare și Cetatea Neamț

Cetatea Nouă a Romanului

Rămășiță din zidul cetății Cetatea Nouă a Romanului este situată la 5 kilometri de orașul Roman pe malul stâng al râului Siret în comuna Gâdinți din județul Neamț.

Vedea Ștefan cel Mare și Cetatea Nouă a Romanului

Cetatea Orhei

Orhei a fost o veche cetate moldoveană, amplasată de-a lungul apelor Răutului, la 15 km est de actualul oraș Orhei, între prezentele sate Trebujeni și Butuceni.

Vedea Ștefan cel Mare și Cetatea Orhei

Cetatea Soroca

Cetatea Soroca este o cetate moldovenească din secolul al XV-lea, clădită din lemn de Ștefan cel Mare, în fața vadului peste Nistru, și reconstruită în piatră de către Petru Rareș, la mijlocul secolului al XVI-lea.

Vedea Ștefan cel Mare și Cetatea Soroca

Cetatea Veche a Romanului

Cetatea Veche a Romanului este prima cetate a orașului Roman, construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, pe platoul înalt de pe malul stâng al râului Moldova.

Vedea Ștefan cel Mare și Cetatea Veche a Romanului

Chișinău

Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova.

Vedea Ștefan cel Mare și Chișinău

Chilia Nouă

Chilia Nouă (în) este un oraș-port dunărean situat pe malul stâng, nordic al Brațului Chilia, și aflat în prezent în Ucraina, Regiunea Odesa.

Vedea Ștefan cel Mare și Chilia Nouă

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, (în, în, în) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Cluj-Napoca

Cnezatul Moscovei

Cnezatul (Principatul/Ducatul) Moscovei (în limba rusă Княжество Московское) sau Marele Cnezat (Principat/Ducat) al Moscovei (Великое Княжество Московское sau Țaratul Rus (Царство Русское) sunt numele sub care este cunoscut statul rus care a existat între secolele al XIV-lea și al XVII-lea.

Vedea Ștefan cel Mare și Cnezatul Moscovei

Codrii Cosminului

Codrii Cosminului Codrii Cosminului reprezintă o zonă de vegetație de mare importanță istorică.

Vedea Ștefan cel Mare și Codrii Cosminului

Cojoc

Cojocul este un tip de haină de iarnă tradițională românească.

Vedea Ștefan cel Mare și Cojoc

Colomeea

armata română a ocupat Pocuția Fostă marcă poştală austriacă cu supratipar românesc '''C.M.T.''' (Comandamanentul Militar Teritorial) emisă în anul 1919 la Colomeea, când armata română a ocupat Pocuţia Colomeea (în, în poloneză Kołomyja) este un oraș în regiunea Ivano-Frankovsk din Ucraina, situat pe râul Prut.

Vedea Ștefan cel Mare și Colomeea

Comerciant

Negustori in portul Danzig (secolul XVII) Un comerciant (denumit și negustor) este o persoană care tranzacționează mărfuri produse de alte persoane, în special unul care tranzacționează cu țări străine.

Vedea Ștefan cel Mare și Comerciant

Concubinaj

Concubinajul este acea relație interumană în care doi adulți hotărăsc să trăiască și să se gospodărească în comun.

Vedea Ștefan cel Mare și Concubinaj

Conspirație

Conspirația (latină: con.

Vedea Ștefan cel Mare și Conspirație

Constantin C. Giurescu

Profesorul C.C. Giurescu, ministrul F.R.N., în 1939 Profesorul C.C. Giurescu, ministrul FRN, prezidând ședința festivă a CAPIR (Confederația Asociațiunilor de Profesioniști Intelectuali din România) din noiembrie 1939. Decorarea prof. C.C. Giurescu de către Emil Bodnăraș (8 dec.

Vedea Ștefan cel Mare și Constantin C. Giurescu

Constantin Lecca

Constantin Lecca a fost un profesor, pictor, tipograf, editor, scriitor și traducător român din secolul al XIX-lea, care s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase și al picturii cu tematică istorică – care de altfel l-a și consacrat.

Vedea Ștefan cel Mare și Constantin Lecca

Contrafort

Contrafort într-un exemplu de arhitectură civilă Un contrafort (la plural, contraforți) este în arhitectură și construcții o lucrare de zidărie, având aspectul unei porțiuni dintr-un zid, care mărește rezistența exteriorului unei clădiri, structuri sau edificiu, având efectul similar de preluare a sarcinilor și tensiunilor construcției aidoma arcelor și bolților.

Vedea Ștefan cel Mare și Contrafort

Crimeea

Imagine din satelit a Peninsulei Crimeea Peninsula Crimeea, cunoscută sub denumirea de Crimeea, se află pe coasta de nord a Mării Negre.

Vedea Ștefan cel Mare și Crimeea

Cuțit

Cuțitul este un instrument folosit pentru tăiat.

Vedea Ștefan cel Mare și Cuțit

Cultura bizantină

Mozaic bizantin (sec. V) În Evul Mediu Timpuriu numit și Antichitatea Târzie, odată cu decăderea Imperiului Roman de Apus teritoriile sale au suferit o răspândire a analfabetismului, o decădere sau distrugere a bibliotecilor și lipsa cărților.

Vedea Ștefan cel Mare și Cultura bizantină

Cumnat

Un cumnat este fratele sau sora unuia dintre soți în raport cu celălalt soț (în),Cambridge Dictionaries Online.

Vedea Ștefan cel Mare și Cumnat

Cutumă (drept)

Cutuma în drept este o normă juridică consfințită printr-o practică îndelungată.

Vedea Ștefan cel Mare și Cutumă (drept)

Defensivă

Defensiva este operațiunea militară desfășurată cu scopul de a preveni un atac, de a reduce pierderile și a evita cucerirea unui anumit teritoriu.

Vedea Ștefan cel Mare și Defensivă

Dinastia Mușatinilor

Mușatinii sunt una dintre cele mai importante dinastii domnitoare a Moldovei.

Vedea Ștefan cel Mare și Dinastia Mușatinilor

Divorț

Divorțul reprezintă actul de desfacere a unei căsătorii în mod legal.

Vedea Ștefan cel Mare și Divorț

Dolheștii Mari, Suceava

Dolheștii Mari este satul de reședință al comunei Dolhești din județul Suceava, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Dolheștii Mari, Suceava

Doljești, Neamț

Doljești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Neamț, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Doljești, Neamț

Domn

Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești Domnul era conducătorul statului, în Țara Românească și în Moldova, în timpul Evului mediu.

Vedea Ștefan cel Mare și Domn

Dregătorie

Dregătoriile au fost înființate treptat, odată cu organizarea Țării Românești și Moldovei, ca state nou înființate.

Vedea Ștefan cel Mare și Dregătorie

Drum

Drumul este o cale de comunicație terestră, alcătuită dintr-o bandă îngustă și continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat.

Vedea Ștefan cel Mare și Drum

Dveră

Dvera este un obiect de cult, din categoria vălurilor de tâmplă care constă dintr-o draperie, cu dimensiuni și forme variabile, fie pătrate, fie dreptunghiulare, brodată cu diferite reprezentări iconografice și simbolice - Buna Vestire, Nașterea lui Iisus, Răstignirea, Învierea, Adormirea Maicii Domnului etc.

Vedea Ștefan cel Mare și Dveră

Elena (fiica lui Ștefan cel Mare)

Elena - cunoscută după căsătorie ca Elena Stefanovna (Елена Стефановна), numită ulterior de către ruși și Elena Voloșanka (Елена Волошанка), (n. 1464-1466 – d. 18 ianuarie 1505, Moscova) a fost fiica lui Ștefan cel Mare și a Evdochiei Olelkovici.

Vedea Ștefan cel Mare și Elena (fiica lui Ștefan cel Mare)

Epitaf (obiect de cult)

Epitaful (gr. Επιτάφιος, epitaphios, sau Επιτάφιον, epitaphion; sl. Плащаница, plașcianița; ar. نعش, naash) este o icoană, astăzi cel mai adesea găsit sub forma unei pânze mari pictate sau brodate, bogat ornamentată, care este utilizată în timpul slujbelor din Sfânta și Marea Vineri și Sâmbăta Mare.

Vedea Ștefan cel Mare și Epitaf (obiect de cult)

Epitrahil

Epitrahilul răsăritean, aici colorat verde, pentru a se arăta locul său printre celelalte veșminte liturgice. Epitrahilul sau patrafir este în riturile creștine cel mai important veșmânt liturgic.

Vedea Ștefan cel Mare și Epitrahil

Țara de Jos

Principatului Moldovei. Țara de Jos (sau Moldova de Jos) a fost una dintre cele trei regiuni geografico-culturale ale Principatului Moldovei, care s-a întins pe cel mai dens populat teritoriu, jucând rolul principal în structura administrativ-teritorială a principatului.

Vedea Ștefan cel Mare și Țara de Jos

Țara Românească

Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei).

Vedea Ștefan cel Mare și Țara Românească

Țuțora, Iași

Țuțora este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Iași, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Țuțora, Iași

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Vedea Ștefan cel Mare și Europa

Evdochia Olelkovici

Evdochia din Kiev, cunoscută și ca Evdokia, (n. prima parte a sec. al XV-lea – d. 25 noiembrie 1467, Suceava) a fost prima soție a voievodului Ștefan cel Mare.

Vedea Ștefan cel Mare și Evdochia Olelkovici

Exil

Exilul este o formă de pedepsire prin care o persoană (sau un grup de persoane) este forțată să-si părăsească căminul, sau o măsură prin care i se interzice întoarcerea acasă sub amenințarea închisorii sau a pedepsei cu moartea.

Vedea Ștefan cel Mare și Exil

Expoziție universală

Prima expoziție universală Expozițiile universale sunt cele mai mari expoziții organizate începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, si după 1931 sub supravegherea si egida Bureau International des Expositions (BIE).

Vedea Ștefan cel Mare și Expoziție universală

Ștefan cel Mare

Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504.

Vedea Ștefan cel Mare și Ștefan cel Mare

Ștefan Lăcustă

Ștefan Lăcustă a fost domn al Moldovei (18 septembrie 1538 - decembrie 1540).

Vedea Ștefan cel Mare și Ștefan Lăcustă

Feodosia

Feodosia (în; în; în tătară crimeeană și turcă: Kefe), numită și Teodosia (din), este un port și stațiune, un oraș de importanță regională în Crimeea pe litoralul Mării Negre.

Vedea Ștefan cel Mare și Feodosia

Ferecătură

Ferecătura Tetraevangheliarului de la Humor, 1490 Ferecătură este un obiect de cult, confecționat din metal, reprezentând îmbrăcămintea de aur, argint și pietre prețioase a unei cărți bisericești.

Vedea Ștefan cel Mare și Ferecătură

Feudă

Țăranii aduc dijma nobillului Feudă (it. feudo, lat. feudum, fr: seigneurie), termen uzual în evul mediu, prin care se înțelege, moșie, domeniu, provincie pe care vasalul o primea în stăpânire de la seniorul său, în schimbul anumitor obligații și pe care o lucra cu țăranii iobagi, Proprietate funciară sau venit fix, primit de un vasal de la seniorul său în schimbul recunoașterii suzeranității acestuia, pentru faptul că îi păstra credință și se obliga să-i presteze anumite servicii.

Vedea Ștefan cel Mare și Feudă

Fortificație

Desene privind diferite tipuri de fortificaţii Fortificațiile sunt construcții militare de pământ, de piatră, de beton armat, care întăresc un oraș, o linie de luptă, făcute cu scopul de a apăra luptătorii, în caz de război, împotriva proiectilelor și a bombelor de avion și pentru a înlesni acțiunea de observare și de folosire a mijloacelor de luptă proprii.

Vedea Ștefan cel Mare și Fortificație

Frate

Surori coreene gemene Fratele, respectiv sora, în cazul persoanelor de sex feminin, e acea persoană care față de altă persoană împarte un părinte sau ambii părinți, care la rândul lor pot fi biologici sau adoptivi.

Vedea Ștefan cel Mare și Frate

Frescă

''Facerea lui Adam'', frescă de Michelangelo (1475-1574) Cupola bisericii Wieskirche, de Johann Baptist Zimmermann (1745–1754) Frescă (în italiană "Affresco", plur. "Affreschi", derivat din cuvântul fresco.

Vedea Ștefan cel Mare și Frescă

Galiția

Galiția (în, pronunțat; în; în) este o regiune istorică și geografică ce se întinde pe ceea ce este astăzi sud-estul Poloniei și vestul Ucrainei, și care multă vreme a făcut parte din Uniunea Polono-Lituaniană.

Vedea Ștefan cel Mare și Galiția

Ghioagă

Trupele moldovenești purtând ghioage în luptă - Chronica Hungarorum Carte de Ioannes de Thurocz Ghioage tradiționale purtate de Malanca Ghioaga este o armă veche de luptă, alcătuită dintr-un fel de ciomag (de lemn sau de fier) cu capătul bombat și ghintuit.

Vedea Ștefan cel Mare și Ghioagă

Graniță

Granița dintre Olanda și Belgia trece prin localitatea Baarle Graniță (sau frontieră) reprezintă limita naturală sau convențională care desparte două state.

Vedea Ștefan cel Mare și Graniță

Greci pontici

Coloniile grecești de la Marea Neagră, secolele VIII-III î.Hr. Grecii pontici (în, Póntioi, Ellinopóntioi; în, în) sunt un grup etnic grec care a trăit în mod tradițional în regiunea Pontus, pe malul Mării Negre și în Munții Pontici din nord-estul Anatoliei.

Vedea Ștefan cel Mare și Greci pontici

Grigore Ureche

Facsimil Letopisețul Țării Moldovei Grigore Ureche (n. cca. 1590 – d. 1647) a fost primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat.

Vedea Ștefan cel Mare și Grigore Ureche

Hadâm Suleiman Paşa

Hadâm Suleiman Paşa (Hadim Suleiman Pasha, uneori cu varianta Hadân sau Hadin, sau Soliman Pașa) a fost un beilerbei al Rumeliei în timpul sultanului Mahomed al II-lea.

Vedea Ștefan cel Mare și Hadâm Suleiman Paşa

Halebardă

Halebarde suedeze din secolul XVI-lea Halebardier din Garda Elveţiană Pontificală Halebarda este o armă albă de infanterie compusă din.

Vedea Ștefan cel Mare și Halebardă

Hanatul Crimeii

Hanatul Crimeii (rusă – Крымское ханство; tătară crimeeană – Qırım Hanlığı; turcă – Kırım Hanlığı; ucraineană – Кримське ханство) a fost un stat al tătarilor din Crimeea care a existat între 1441 – 1783.

Vedea Ștefan cel Mare și Hanatul Crimeii

Hatman

În Evul Mediu, la începutul secolului al XVI–lea, hatmanul era un boier de divan în Moldova, însărcinat de domn cu comanda întregii oștiri, având în același timp și funcția de pârcălab și portar al Sucevei sau chiar mare spătar.

Vedea Ștefan cel Mare și Hatman

Hârlău

Hârlău este un oraș în județul Iași, Moldova, România, format din localitatea componentă Hârlău (reședința), și din satul Pârcovaci.

Vedea Ștefan cel Mare și Hârlău

Hotin

Hotin (în, în, în) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), fosta reședință a raionului omonim.

Vedea Ștefan cel Mare și Hotin

Hrisov

Hrisov este denumirea care se dădea în Evul Mediu unui act domnesc, emis în Țara Românească, Moldova și în alte țări, care servea ca titlu de proprietate, de privilegiu etc.

Vedea Ștefan cel Mare și Hrisov

Iași

Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Iași

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Vedea Ștefan cel Mare și Imperiul Otoman

Insula Patmos

Insula Patmos (în, în, în) este o insuliță din Marea Egee.

Vedea Ștefan cel Mare și Insula Patmos

Ioan Albert al Poloniei

Ioan I Albert, în) a fost rege al Poloniei (1492–1501) și duce de Głogów (1491–1498).

Vedea Ștefan cel Mare și Ioan Albert al Poloniei

Ioan de Hunedoara

Ioan de Hunedoara (sârbă Janko Sibinjanin, slovacă Ján Huňadi) cunoscut și ca Iancu de Hunedoara (alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin, n. ca. 1407 – d. 11 august 1456) a fost ban al Severinului între 1438-1441, voievod al Transilvaniei între 1441-1446, guvernator și regent al Ungariei între 1446-1453 și căpitan general al regatului între 1453-1456, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin.

Vedea Ștefan cel Mare și Ioan de Hunedoara

Ioan Țamblac

Ioan Țamblac a fost un diplomat moldovean din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, rudă cu fostul mitropolit Grigore Țamblac și „unchi” al domnitorului după cum se auto-prezenta.

Vedea Ștefan cel Mare și Ioan Țamblac

Ioan Tăutu

Ioan Tăutu, fragment din tabloul votiv al Bisericii "Sf. Nicolae" din Bălinești Ioan Tăutu (n. ? - d. 1511) a fost un mare logofăt moldovean în timpul domnitorilor Ștefan cel Mare (1457-1504) și Bogdan al III-lea cel Orb (1504-1517).

Vedea Ștefan cel Mare și Ioan Tăutu

Ivan al III-lea al Rusiei

Ivan al III-lea cel Mare (n. 22 ianuarie 1440; d. 27 octombrie 1505) a fost din 1462 până în 1503 suveran a întregii Rusii.

Vedea Ștefan cel Mare și Ivan al III-lea al Rusiei

Jan Długosz

Jan Długosz (în latină Ioannes Dlugossius, Longinus, n. 1 decembrie 1415, Stara Brzeźnica d. 19 mai 1480, Cracovia) a fost un cronicar polonez, istoric, creatorul uneia din cele mai semnificative opere de istoriografie medievală a Europei, arhiepiscop, geograf, diplomat, educatorul fiilor regelui Cazimir al IV-lea.

Vedea Ștefan cel Mare și Jan Długosz

Joia Mare

Joia Mare (sau Joia Patimilor) este sărbătoarea creștină care cade în joia de dinainte de Paști.

Vedea Ștefan cel Mare și Joia Mare

Joldești, Botoșani

Joldești este un sat în comuna Vorona din județul Botoșani, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Joldești, Botoșani

Județele României

Împărțirea României în 41 de județe este unul dintre nivelurile de organizare administrativă a teritoriului României, anume nivelul NUTS III, cele 4 macro-regiuni formând nivelul NUTS I, cele 8 regiuni de dezvoltare nivelul NUTS II, iar municipiile și comunele, nivelul NUTS IV.

Vedea Ștefan cel Mare și Județele României

Județul Bacău

Bacău este un județ în regiunea Moldova din România, cu reședința la Bacău.

Vedea Ștefan cel Mare și Județul Bacău

Laiotă Basarab

Laiotă Basarab a fost domn al Țării Românești între 27 aprilie 1544 și 2 iunie 1544.

Vedea Ștefan cel Mare și Laiotă Basarab

Lance

Lancea este o armă albă folosită de infanteriști și cavaleriști în bătăliile din Antichitate sau Evul Mediu.

Vedea Ștefan cel Mare și Lance

Lăpușna

Lăpușna este un toponimic, care se poate referi la.

Vedea Ștefan cel Mare și Lăpușna

Lăpușna, Hîncești

Lăpușna este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Hîncești, Republica Moldova.

Vedea Ștefan cel Mare și Lăpușna, Hîncești

Lemn

right right Nigeriei ce este expusă în Los Angeles County Museum of Art din Statele Unite ale Americii Lemnul este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuști etc., fiind compus în majoritate din celuloză și lignină și în mică parte din gume, rășini, materii tanante și materii colorante.

Vedea Ștefan cel Mare și Lemn

Lențești

Lențești, întâlnit și sub forma Lencăuți (în; în sau Lențeștii de Jos și Lențeștii de Sus) este astăzi un microraion (cartier) al orașului Cernăuți, situat în partea de nord a acestuia, pe malul stâng al râului Prut.

Vedea Ștefan cel Mare și Lențești

Letopisețul Țării Moldovei

Fragment din Letopisețul Țării Moldovei, 1642 Letopisețul Tarii Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viața domnilor careia scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă este o lucrare descriptivă și epică elaborată de către Grigore Ureche între (1642 - 1647), ce se referă la principalele evenimente istorice care s-au produs în Principatul Moldovei, între anii de domnie ai lui Dragoș I și Aron Vodă (1359 - 1594), adică pe o perioadă totală de 235 de ani, constituind în acest fel un izvor istoric foarte util.

Vedea Ștefan cel Mare și Letopisețul Țării Moldovei

Liov

Liov, numit și Lvov (în, în, în, în), este cel mai mare și cel mai important oraș din vestul Ucrainei.

Vedea Ștefan cel Mare și Liov

Lista bisericilor ctitorite de Ștefan cel Mare

Aceasta este o listă a bisericilor ctitorite de către domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504).

Vedea Ștefan cel Mare și Lista bisericilor ctitorite de Ștefan cel Mare

Lista domnilor Moldovei

Aceasta este lista completă a domniilor în Moldova de la descălecatul lui Dragoș, până la Alexandru Ioan Cuza, prin care se realizează unirea din 1859 cu Țara Românească.

Vedea Ștefan cel Mare și Lista domnilor Moldovei

Liteni (Moara), Suceava

Liteni (Liteny) este un sat în comuna Moara din județul Suceava, Bucovina, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Liteni (Moara), Suceava

Logofăt

Logofătul era în Evul Mediu, în Țara Românească și Moldova, un mare dregător, șef de Cancelarie Domnească.

Vedea Ștefan cel Mare și Logofăt

Macarie (cronicar)

Macarie (n. sfârșitul sec. XV – d. 1 ianuarie 1558) a fost un episcop și cronicar român, autorul unei cronici a Moldovei de la moartea lui Ștefan cel Mare și până la domnia lui Petru Rareș.

Vedea Ștefan cel Mare și Macarie (cronicar)

Mahomed al II-lea

Mahomed al II-lea (limba turcă otomană: محمد بن مراد,; cunoscut sub numele de Fatih Sultan Mehmed (Sultanul Mahomed Cuceritorul), scurt Fâtih (Cuceritorul); cunoscut în Europa sub numele de Grand Turco sau Turcarum Imperator) a fost al șaptelea sultan al Imperiului Otoman.

Vedea Ștefan cel Mare și Mahomed al II-lea

Mangop

Mangop (numele turco-tătar din Evul Mediu al cetății Doros, capitala principatului bizantin din Crimeea, în, în) a fost o fortăreață din Crimeea, situată pe un platou la circa 14,5 km est de Sevastopol.

Vedea Ștefan cel Mare și Mangop

Manuscris

Un manuscris, într-o formă mai veche și manuscript, reprezintă în sens general orice text scris de mână.

Vedea Ștefan cel Mare și Manuscris

Marele Ducat al Lituaniei

Marele Ducat al Lituaniei (în limba lituaniană: Lietuvos Didžioji Kunigaikštystė, în limba belarusă: Вялі́кае Кня́ства Літо́ўскае, în limba ucraineană: Велике Князівство Литовське, în limba poloneză: Wielkie Księstwo Litewskie), mai exact Marele Principat al Lituaniei, a fost un stat din Europa Răsăriteană care a existat între secolele al XIII-lea și al XVIII-lea.

Vedea Ștefan cel Mare și Marele Ducat al Lituaniei

Maria de Mangop

Mormântul Mariei de Mangop şi a fiilor lui Ştefan cel Mare: Bogdan şi Petru, din gropniţa bisericii mănăstirii Putna Maria din Mangop (sau Maria Paleologu; n. sec. XIV – d. 1477) a fost o nobilă bizantină, principesă de Theodoro, a doua soție a voievodului Ștefan cel Mare.

Vedea Ștefan cel Mare și Maria de Mangop

Maria Oltea

Maria Oltea (n. 1405-1407 – d. 1464) cunoscută și sub numele de Doamna Oltea a fost mama lui Ștefan cel Mare, fiind înmormântată la Mănăstirea Probota.

Vedea Ștefan cel Mare și Maria Oltea

Maria Rareș

Maria Rareș - cunoscută și ca Răreșoaia - a fost o persoană nedocumentată istoric, mamă a domnitorului Petru Rareș, presupus fiu natural al acesteia cu Ștefan cel Mare.

Vedea Ștefan cel Mare și Maria Rareș

Maria Voichița

Doamna Maria Voichița a fost cea de a treia soție a domnului Ștefan cel Mare, doamnă a Țării Moldovei între 1480 și 1511, având 26 de ani de căsnicie cu Ștefan cel Mare.

Vedea Ștefan cel Mare și Maria Voichița

Matia Corvin

Matia Corvin (în, în, în, în), născut Matia de Hunedoara, cunoscut și ca Mateiaș în cronicile Moldovei sau Matei Corvin, a fost. A condus Regatul Ungariei între anii 1458–1490. A fost botezat după Sfântul Matia, apostolul, nu după Matei Evanghelistul.

Vedea Ștefan cel Mare și Matia Corvin

München

München este capitala landului federal Bavaria (Bayern) din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1.526.056 locuitori (31 decembrie 2017).

Vedea Ștefan cel Mare și München

Măciucă

O măciucă reprezintă o armă albă cu un mâner subțire și un capăt gros, făcută din lemn.

Vedea Ștefan cel Mare și Măciucă

Mănăstire

O mănăstire (din limba greacă μοναστήριον, monastērion - "locuință izolată") este un așezământ religios în care trăiesc, după anumite reguli ascetice, călugări sau călugărițe, sau un ansamblu de clădiri care alcătuiesc un astfel de așezământ.

Vedea Ștefan cel Mare și Mănăstire

Mănăstirea Căpriana

Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Republica Moldova.

Vedea Ștefan cel Mare și Mănăstirea Căpriana

Mănăstirea Dobrovăț

Mănăstirea Dobrovăț este o mănăstire de călugări amplasată în zona Dobrovăț-Ruși a unicului sat al comunei Dobrovăț (județul Iași, România) și este penultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare, acesta murind înainte de terminarea construcției, ultima fiind Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Reuseni (județul Suceava).

Vedea Ștefan cel Mare și Mănăstirea Dobrovăț

Mănăstirea Neamț

Biserica Sf. Gheorghe, încorporată în zidul de incintă (vedere din curtea mănăstirii) Agheasmatarul, amplasat în fața intrării Mănăstirea Neamț este o mănăstire ortodoxă de călugări din România, situată în comuna Vânători-Neamț, satul Mănăstirea Neamț, județul Neamț.

Vedea Ștefan cel Mare și Mănăstirea Neamț

Mănăstirea Popăuți

Mănăstirea Popăuți este o mănăstire de călugări amplasată în municipiul Botoșani, pe Str.

Vedea Ștefan cel Mare și Mănăstirea Popăuți

Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este un lăcaș monahal creștin ortodox, important centru cultural, religios și artistic.

Vedea Ștefan cel Mare și Mănăstirea Putna

Mănăstirea Războieni

Mănăstirea Războieni este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1496 în satul Războieni din județul Neamț.

Vedea Ștefan cel Mare și Mănăstirea Războieni

Mănăstirea Tazlău

Mănăstirea Tazlău este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Tazlău, comuna Tazlău.

Vedea Ștefan cel Mare și Mănăstirea Tazlău

Mănăstirea Voroneț

Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi localitate componentă a orașului Gura Humorului.

Vedea Ștefan cel Mare și Mănăstirea Voroneț

Mănăstirea Zografu

Mănăstirea Zografu (în) este o mănăstire de pe Muntele Athos.

Vedea Ștefan cel Mare și Mănăstirea Zografu

Medic

Un medic este o persoană activă în medicină, cum ar fi un doctor, student la medicină, paramedic sau personal medical de urgență.

Vedea Ștefan cel Mare și Medic

Medicină

Statuie de marmură care il înfățișează pe Asklepos, zeul grec al medicinei Medicina (latinescul: ars medicina medicina.

Vedea Ștefan cel Mare și Medicină

Mercenar

Un mercenar este o persoană care este special recrutată în țară sau în străinătate pentru a lupta într-un conflict armat care ia parte la ostilități în special în vederea obținerii unui avantaj personal și căreia îi este efectiv promisă, de către o parte la conflict sau în numele ei, o remunerație superioară aceleia promise sau plătite combatanților având un grad și o funcție analoge în forțele armate ale acestei părți; care nu este nici resortisant al unei părți la conflict și nici rezident al teritoriului controlat de o parte la conflict; care nu este membru al forțelor armate ale unei părți la conflict și care nu a fost trimisă de către un stat, altul decât o parte la conflict, în misiune oficială ca membru al forțelor armate ale statului respectiv.

Vedea Ștefan cel Mare și Mercenar

Miklós Istvánffy

Baronul Miklós Istvánffy de Baranyavár et Kisasszonyfalva (în) a fost un politician, istoric umanist și poet maghiar, care a servit ca guvernator palatin al Ungariei (în) din 19 ianuarie 1582 până în august 1608.

Vedea Ștefan cel Mare și Miklós Istvánffy

Miniatură

O miniatură (din latinescul minium, însemnând "plumb roșu", care era utilizat drept pigment pentru vopseaua folosită în procesul de realizare al picturilor) este o pictură sau un desen, executat manual, care decorează manuscrisele antice și medievale, precum și o literă ornată care împodobește titlul sau începuturile capitolelor în vechile manuscrise sau în incunabule.

Vedea Ștefan cel Mare și Miniatură

Monedă

O monedă (plural: monedeAcademia Română, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, 2021 (DOOM3) nu moneziAcademia Română, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, 2005 (DOOM2)) este, în general, un lingou de metal de formă discoidală, folosită ca o formă de bani.

Vedea Ștefan cel Mare și Monedă

Monopol

Monopolul reprezintă capacitatea unei entități de a decide, în mod majoritar, asupra altei entități, posibil contrar tendințelor entropice normale.

Vedea Ștefan cel Mare și Monopol

Moscova

Moscova (în) este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km².

Vedea Ștefan cel Mare și Moscova

Munții Carpați

Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.

Vedea Ștefan cel Mare și Munții Carpați

Muntele Athos

Muntele Athos sau Atos (în greaca modernă Άγιοv Όρος - Sfântul Munte) este un munte (2.033 m) și o peninsulă (cu lungimea de 60 km și o lățime ce variază între 8 și 12 km, aria totală fiind de 360 km pătrați) în nord-estul Greciei, în regiunea grecească Macedonia Centrală, unde își au locul 20 de mănăstiri, 12 schituri și o mulțime de chilii călugărești ortodoxe, în care trăiesc mai mult de 1.500 de monahi ortodocși (datele recensământului grec din 2011 indică o populație de 1.830 călugări).

Vedea Ștefan cel Mare și Muntele Athos

Munteni

Munteni se poate referi la.

Vedea Ștefan cel Mare și Munteni

Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României este cel mai important muzeu al statului român.

Vedea Ștefan cel Mare și Muzeul Național de Istorie a României

Naos

Naos (sin. navă) este partea principală a unei biserici, situată în mijlocul clădirii, între altar și pronaos (din ngr. naós).

Vedea Ștefan cel Mare și Naos

Nicolae Iorga

Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.

Vedea Ștefan cel Mare și Nicolae Iorga

Nistru

Nistrul (în, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină; a nu se confunda cu fluviul Nipru) este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră.

Vedea Ștefan cel Mare și Nistru

Ofensivă

Ofensiva este forma principală a acțiunilor de luptă ale forțelor armate, constând în luarea inițiativei operațiilor prin care se urmărește distrugerea forței inamicului și cucerirea terenului pe care îl ocupă.

Vedea Ștefan cel Mare și Ofensivă

Ogivă

Ogive încrucişate Ogiva (în, din, în traducere „a întări”) desemnează arcul ascuțit ca modalitate de susținere a bolții unei construcții, soluție arhitecturală caracteristică perioadei goticului (cca 1140 - 1550).

Vedea Ștefan cel Mare și Ogivă

Omofor

Sfântul Nicolae cu omofor Omoforul este un veșmânt liturgic specific episcopilor de rit bizantin, echivalentul palliumului din Biserica Latină.

Vedea Ștefan cel Mare și Omofor

Omor

Rata omuciderilor din România (2011) Victimă a unei omucideri în Rio de Janeiro, Brazilia Omorul (numit și asasinat sau omucidere) este o infracțiune în care o persoană ia viața unei alte persoane, cu intenție.

Vedea Ștefan cel Mare și Omor

Orar (obiect de cult)

Doi ipodiaconi purtând orar în timpul citirii Evangheliei de către preot. Orarul este un veșmânt bisericesc în formă de fâșie lungă și îngustă de stofă, purtat de diacon peste stihar în timpul slujbei religioase.

Vedea Ștefan cel Mare și Orar (obiect de cult)

Orbic, Bacău

Orbic este un fost sat din județul Bacău, Moldova, România, în prezent încadrat în orașul Buhuși, fiind un cartier al acestuia.

Vedea Ștefan cel Mare și Orbic, Bacău

Orhei

Orhei este un oraș cu statut de municipiu din partea centrală a Republicii Moldova, situat la 48 km spre nord de Chișinău, pe malul râului Răut.

Vedea Ștefan cel Mare și Orhei

Pașă

Pașa, cunoscut și ca bashaw, (în limba turca pașa Online Etymology Dictionary. 2001.) a fost un înalt titlu în sistemul politic imperial otoman, care se acorda de obicei guvernatorilor, generalilor și altor demnitari de rang înalt.

Vedea Ștefan cel Mare și Pașă

Palatul Culturii din Iași

Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică, construită, în perioada 1906 - 1925, în perimetrul fostei curți domnești medievale moldovenești, pe locul fostului palat domnesc.

Vedea Ștefan cel Mare și Palatul Culturii din Iași

Papă

Stema papalității de la Roma și a statului Vatican. Papa Romei este episcopul Romei și liderul spiritual al Bisericii Romano-Catolice și al Bisericilor Catolice de Rit Oriental, care formează împreună Biserica Catolică.

Vedea Ștefan cel Mare și Papă

Paris

Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.

Vedea Ștefan cel Mare și Paris

Pasul Oituz

Pasul Oituz este o trecătoare situată pe drumului național 11 în grupa centrală a Carpaților Orientali, între Munții Nemira – la nord și Munții Brețcului (subunitate a Carpaților de Curbură) la sud, la altitudinea de 866 m., Ing.

Vedea Ștefan cel Mare și Pasul Oituz

Pârcălab

Pârcălabul (sau burgrav, din, „greavul (contele) cetății”, pătruns în limba română prin intermediul cuvântului maghiar porkoláb) a fost în evul mediu un dregător cu atribuții militare, desemnat să guverneze o cetate, un ținut sau un județ.

Vedea Ștefan cel Mare și Pârcălab

Pește

Morfologia externă a unui pește osos. 1.Opercul 2,5. Linia laterală 3.4. Înotătoare dorsale 6.Înotătoare codală 7. Înotătoare anală 8. Solzi 9. Înotătoare abdominală 10. Înotătoare pectorale Peștele este un animal vertebrat, craniat, ce trăiește în mediu acvatic.

Vedea Ștefan cel Mare și Pește

Pergament

Document scris pe pergament Un pergament rulat și o călimară plină cu cerneală în care se află o pană pentru scris Pergamentul este o piele de animal prelucrată special pentru a se putea scrie pe ea.

Vedea Ștefan cel Mare și Pergament

Persia

Persia se poate referi la.

Vedea Ștefan cel Mare și Persia

Petre P. Panaitescu

Petre P. Panaitescu (n. 13 martie 1900, Iași – d. 14 noiembrie 1967, București) a fost un istoric și filolog român, membru corespondent (din 1934) al Academiei Române.

Vedea Ștefan cel Mare și Petre P. Panaitescu

Petru Aron

Imaginea lui Petru Aron pe un timbru poștal din Republica Moldova Petru Aron. Portret fantezist din sec XIX Petru Aron a fost domn al Moldovei prima oară între octombrie 1451 și februarie 1452, a doua oară între august 1454 și februarie 1455, respectiv a treia oară între mai 1455 și aprilie 1457.

Vedea Ștefan cel Mare și Petru Aron

Petru Rareș

Sigiliul lui Petru Rareș (1533) Petru Rareș (n. 1483 – d. 3 septembrie 1546, Suceava) a fost domn al Moldovei de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și 18 septembrie 1538, iar a doua oară între 19 februarie 1541 și 3 septembrie 1546.

Vedea Ștefan cel Mare și Petru Rareș

Pocrovăț

Pocrovățul este un obiect de cult care constă într-o bucată de pânză, de formă dreptunghiulară, de mici dimensiuni, folosită pentru acoperirea altor obiecte de cult, în religia creștină.

Vedea Ștefan cel Mare și Pocrovăț

Pocuția

Harta Pocuției istorice (albastru-verde), după Jancu J. Nistor, ''Die moldauischen Ansprüche auf Pokutien'', Viena 1910 Pocuția (în ucraineană Покуття, în poloneză Pokucie) este o subregiune istorică a Galiției, cuprinsă între râurile Bîstriția din Galiția (afluent al Nistrului) și Ceremuș (afluent al Prutului), în zilele noastre parte a Ucrainei.

Vedea Ștefan cel Mare și Pocuția

Pod

Saligny de la Cernavodă Podul este o construcție, din categoria lucrări de artă, realizată de ingineri constructori, destinată să treacă un obstacol (strâmtoare, râu, o vale, căi de comunicații) trecând deasupra acestora.

Vedea Ștefan cel Mare și Pod

Portar (dregător)

Portarul în Țara Românească se ocupa de hotărnicirea moșiilor, de primirea soliilor la curte.

Vedea Ștefan cel Mare și Portar (dregător)

Portic

Un portic este un pridvor care duce la intrarea unei clădiri, sau extins ca o colonadă, cu o structură de acoperiș peste o pasarelă, susținută de coloane sau închisă de pereți.

Vedea Ștefan cel Mare și Portic

Potir

Potir din sec. al XIV-lea, cu cele trei elemente caracteristice: picior, nod (nodus) şi cupă (cuppa) Potirul (din) este un vas liturgic din care este băut vinul euharistic.

Vedea Ștefan cel Mare și Potir

Principatul Moldovei

Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri.

Vedea Ștefan cel Mare și Principatul Moldovei

Principatul Teodoro

coloniile genoveze. Principatul Teodoro (greacă) sau Gothia a fost un mic stat grecesc din sudul peninsulei Crimeea, apărut în 1204 ca succesor al Imperiului Bizantin și cucerit în 1475 de turcii otomani.

Vedea Ștefan cel Mare și Principatul Teodoro

Pumnal

Pumnal scos din teacă Pumnalul este o armă albă, cu lamă dreaptă, scurtă, cu două tăișuri și cu vârful ascuțit.

Vedea Ștefan cel Mare și Pumnal

Radu cel Frumos

Radu cel Frumos (cca. 1437/1439 – ianuarie 1475) a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475).

Vedea Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos

Râul Șomuzul Mare

Râul Șomuzul Mare este un curs de apă, afluent al râului Siret.

Vedea Ștefan cel Mare și Râul Șomuzul Mare

Râul Moldova

Râul Moldova este un râu din regiunile istorice Bucovina și Moldova ale României, afluent de dreapta al râului Siret, izvorăște din Obcina Feredeu și Obcina Mestecăniș, străbate județele Suceava și Neamț, și se varsă în Siret lângă localitatea Roman.

Vedea Ștefan cel Mare și Râul Moldova

Râul Prut

Prutul (în) este un râu având lungimea de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est.

Vedea Ștefan cel Mare și Râul Prut

Râul Putna (dezambiguizare)

Râul Putna se poate referi la.

Vedea Ștefan cel Mare și Râul Putna (dezambiguizare)

Râul Siret

Râul Siret (în, în (în traducere „Dragul”), în, în) este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României și se varsă în Dunăre.

Vedea Ștefan cel Mare și Râul Siret

Răzeși

Răzeși este denumirea dată oamenilor liberi, în Evul Mediu, în Moldova.

Vedea Ștefan cel Mare și Răzeși

Regatul Poloniei (1385-1569)

Regatul Poloniei Jagiellonilor a fost forma Regatului Poloniei după accesul la tron al lui Vladislav al II-lea Jagiello, Mare Duce de Lituania.

Vedea Ștefan cel Mare și Regatul Poloniei (1385-1569)

Regatul Ungariei (1000–1538)

Regatul Ungariei în Evul Mediu a fost o monarhie multientnică din Europa Centrală.

Vedea Ștefan cel Mare și Regatul Ungariei (1000–1538)

Regiunea Cernăuți

Cernăuți (în) este o regiune din vestul Ucrainei.

Vedea Ștefan cel Mare și Regiunea Cernăuți

Renașterea

Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci Renașterea a debutat în secolele XIV-XVI, perioada Evului Mediu Târziu, în Florența - Italia și s-a răspândit în restul Europei.

Vedea Ștefan cel Mare și Renașterea

Reuseni, Suceava

Reuseni (Reusseny) este un sat în comuna Udești din județul Suceava, Bucovina, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Reuseni, Suceava

Ripidă

Ripidă de la Mănăstirea Putna, 1497 Ripida este un obiect de cult, confecționat din metal sau de lemn, în formă de paletă, împodobit cu imaginea unui serafim sau cu scene biblice, folosit în cursul unor ceremonii religioase.

Vedea Ștefan cel Mare și Ripidă

Roman, România

Roman este un municipiu în județul Neamț, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Roman, România

Rucaviță

Rucavița este un obiect de cult reprezentând fiecare dintre cele două bucăți de stofă cu care se strâng mânecile stiharului, purtate de preot în timpul slujbei bisericești.

Vedea Ștefan cel Mare și Rucaviță

Rumelia

Hartă a Rumeliei la 1801. Rumelia (turca otomană: رومايلى; turcă otomană Ansiklopedisi: Rūm-ili, Rūm-ėli, despre „Țara romanilor” de la termenul Rum: „Roman”) a descris turcii încă din secolul al XV-lea, din Peninsula Hemus, zisă turcește Peninsula Balcanică, parte a Imperiului Otoman.

Vedea Ștefan cel Mare și Rumelia

Sabie

Sabie franceză de ofițer de marină, din secolul al XIX-lea Katana, ''kai gunto'', din secolul al XX-lea O sabie este o armă albă având o lamă lungă de oțel curbată, ascuțită la vârf și pe una dintre laturi (cu tăișul pe o singură parte) și fixată într-un mâner.

Vedea Ștefan cel Mare și Sabie

Sare

Termenul „sare” se poate referi la.

Vedea Ștefan cel Mare și Sare

Sâneață

Sâneața era o pușcă primitivă cu cremene.

Vedea Ștefan cel Mare și Sâneață

Scriptorie

O scriptorie (sau scriptoriu) era un atelier de copiști, de obicei dintr-o mănăstire, din Evul Mediu.

Vedea Ștefan cel Mare și Scriptorie

Scut

lombard din secolul al VII-lea '''Scuturi folosite în heraldică''':1. Scut francez: vechi2. Scut francez: modern3 și 4. Scuturi pentru doamne și domnișoare5. Scut de turnir6. Scut italian7. Scut elvețian8. Scut englez9. Scut german10. Scut polonez11. Scut spaniol, portughez și flamand.

Vedea Ștefan cel Mare și Scut

Secure

Secure (din) se numește o unealtă asemănătoare cu un topor, formată dintr-un corp de oțel cu tăiș fixat pe o coadă scurtă de lemn, folosită la doborâtul copacilor, la despicatul lemnelor etc.

Vedea Ștefan cel Mare și Secure

Sfatul domnesc

Sfatul domnesc a avut denumiri diferite determinate de evoluția și componența sa precum și de influențele străine asupra limbii folosite în cancelaria domnească.

Vedea Ștefan cel Mare și Sfatul domnesc

Sfeșnic

Sfeșnicul este un obiect a cărui funcție este de a servi drept suport pentru lumânări sau candele.

Vedea Ștefan cel Mare și Sfeșnic

Sigismund I al Poloniei

Sigismund I (în, în trad. Sigismund I cel Bătrân) (n. 1 ianuarie 1467 în Kozienice - d. 1 aprilie 1548 în Cracovia) a fost rege al Poloniei (Uniunea statală polono-lituaniană) în 1506-1548.

Vedea Ștefan cel Mare și Sigismund I al Poloniei

Silistra

Silistra sau Dârstor este un oraș port la Dunăre, în nord-estul Bulgariei.

Vedea Ștefan cel Mare și Silistra

Simeon Olelkovici

Simeon Olelkovici (Сямён Алелькавіч, Семен Олелькович, Семён Олелькович, Simonas Olelkaitis; 1420–1470) a fost ultimul mare cneaz al Kievului, între 1454-1470 și cneaz al între 1443-1455.

Vedea Ștefan cel Mare și Simeon Olelkovici

Siret

Siret (în, în, în, în, în) este un oraș în județul Suceava, Bucovina, România, format din localitățile componente Mănăstioara, Pădureni și Siret (reședința).

Vedea Ștefan cel Mare și Siret

Spadă

Spadă Spadă este o denumire generică pentru armele individuale de luptă corp la corp, pentru lovit și împuns, antice, medievale și moderne cu lamă dreaptă prevăzută cu două tăișuri.

Vedea Ștefan cel Mare și Spadă

Spătar (dregător)

Spătar (C. Rezachevici, Marile dregătorii ale Moldovei și Țării Românești, în Magazin istoric, Anul V, Nr.1 (46) ianuarie 1971.

Vedea Ștefan cel Mare și Spătar (dregător)

Stareț

Un stareț sau egumen (gr. ἠγούμενος) este capul și părintele spiritual al unei comunități monahale.

Vedea Ștefan cel Mare și Stareț

Suceava

Suceava (în, în germana veche sau medievală: Sedschopff) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Suceava

Suliță

Sulița este o armă albă de atac, formată dintr-o prăjină de lemn lungă de circa 1,50 - 2 metri, terminată cu un vârf de fier ascuțit de diferite forme (piramidal, conic, în formă de frunză etc.), folosită în antichitate și în evul mediu, mai ales de infanteriști, la aruncat.

Vedea Ștefan cel Mare și Suliță

Taxă

Taxa reprezintă acele obligații bănești pe care trebuie să le achite persoanele fizice și juridice pentru diferite prestații efectuate de autoritățile publice și constă în sumele de bani prevăzute de hotărâri sau ordonanțe guvernamentale.

Vedea Ștefan cel Mare și Taxă

Târgu Neamț

Târgu Neamț (în ebraică și idiș טרגו ניאמץ, în maghiară Németvásár, în latină Ante Castrum Nempch) este un oraș în județul Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Blebea, Humulești, Humuleștii Noi și Târgu Neamț (reședința).

Vedea Ștefan cel Mare și Târgu Neamț

Târgu Trotuș, Bacău

Târgu Trotuș (în, în trecut Tatros városában) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Târgu Trotuș, Bacău

Tămășeni, Neamț

Tămășeni (în) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Neamț, Moldova, România.

Vedea Ștefan cel Mare și Tămășeni, Neamț

Tătari

Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.

Vedea Ștefan cel Mare și Tătari

Temperament

Emotigramele temperamentelor coleric, melancolic, flegmatic și sangvinic Temperamentul sau caracterul unei ființe, ne arată felul cum reacționează, sau cum se comportă în anumite situații de schimbare a unor elemente din mediul înconjurător.

Vedea Ștefan cel Mare și Temperament

Tetravanghel

Minatură din Tetraevanghelul țarului Ioan Alexandru (sec. al XIV-lea) Tetravanghelul (în greacă tetraevanghélion: tetra.

Vedea Ștefan cel Mare și Tetravanghel

Tighina

Tighina (în turcă Bender însemnă „port”; în, în), este un oraș cu statut de municipiu din Republica Moldova, regiunea istorică Basarabia.

Vedea Ștefan cel Mare și Tighina

Topor

Toporul ca unealtă pentru spart lemne Panoplie de topoare folosite ca arme Topor de piatră Toporul este o unealtă formată dintr-un corp de oțel cu tăiș și cu un orificiu la partea opusă, în care se fixează o coadă de lemn tare, folosit pentru tăiat copaci sau pentru despicat lemne și ca unealtă a pompierilor pentru stingerea incendiilor.

Vedea Ștefan cel Mare și Topor

Transilvania

Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.

Vedea Ștefan cel Mare și Transilvania

Tribut

Tributul (din limba latină tributum) reprezintă o obligație în bani sau bunuri plătită de o entitate politică sau statală unei alteia în semn de respect sau, așa cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei, ca o recunoaștere supunerii sau ca dovadă a loialității.

Vedea Ștefan cel Mare și Tribut

Tun

Un tun în Copenhaga, Danemarca Tunul este o armă de artilerie ce folosește praf de pușcă sau alt explozibil pentru propulsarea proiectilului, fiind un armament cu un calibru mare, cu țevi de lungimi diferite pentru a stabiliza traiectoria proiectilului.

Vedea Ștefan cel Mare și Tun

Uniunea statală polono-lituaniană

Uniunea statală polono-lituaniană, numită în mod oficial „Republica celor două națiuni” ori „Federația celor două națiuni” (în, în, în, în), a fost o federație monarhică formată în 1569 de Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei și care a existat până la ultima împărțire a Poloniei din 1795.

Vedea Ștefan cel Mare și Uniunea statală polono-lituaniană

Vad

Vad (.

Vedea Ștefan cel Mare și Vad

Vadul lui Vodă

Vadul lui Vodă este un oraș din sectorul Ciocana, municipiul Chișinău, Republica Moldova.

Vedea Ștefan cel Mare și Vadul lui Vodă

Valea Cosminului, Adâncata

Valea Cosminului (în, în și în) este o comună în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina, formată numai din satul de reședință.

Vedea Ștefan cel Mare și Valea Cosminului, Adâncata

Vamă

Vămile, impozitele sau taxele vamale ale societății din Kinsale (1788) Ofițeri de la Biroul de Vamă și Protecția Frontierelor SUA îmbarcându-se într-o navă Vama este autoritate de stat învestită cu aplicarea reglementărilor vamale, respectiv cu exercitarea controlului asupra intrării și ieșirii din țară a mărfurilor, a mijloacelor de transport și a altor bunuri, în vederea identificării și stabilirii drepturilor vamale cuvenite statului.

Vedea Ștefan cel Mare și Vamă

Vasalitate

Charles d'Orléans primește omagiul unui vasal (manuscris medieval) Vasalitatea (din franceză vassalitéIoan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române) a reprezentat, în contextul sistemului feudal al Europei medievale, un raport de subordonare privată stabilit între un senior și un mare feudal sau monarh – în calitate de senior suzeran.

Vedea Ștefan cel Mare și Vasalitate

Vaslui

Vaslui este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România, format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Vaslui (reședința) și Viișoara.

Vedea Ștefan cel Mare și Vaslui

Vatican

Vatican, oficial Statul Cetății Vaticanului, (în, în) este un mic stat suveran al cărui teritoriu constă dintr-o enclavă în orașul Roma, Italia.

Vedea Ștefan cel Mare și Vatican

Văl de tâmplă

Vălul de tâmplă este un obiect de cult, care constă dintr-o draperie, cu dimensiuni și forme variabile, fie pătrată, fie dreptunghiulară, brodat cu diferite reprezentări iconografice și simbolice.

Vedea Ștefan cel Mare și Văl de tâmplă

Vecin (țăran)

Vecin este numele sub care era cunoscut țăranul dependent (cu persoana și cu bunurile sale) de boier în Principatul Moldovei, între secolele XVI și XVIII.

Vedea Ștefan cel Mare și Vecin (țăran)

Veneția

Bazilica San Marco thumb Veneția (în, în venețiană Venèxia sau Venèzsia sau) este principalul oraș al regiunii Veneto și al Italiei nord-orientale.

Vedea Ștefan cel Mare și Veneția

Viena

Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.

Vedea Ștefan cel Mare și Viena

Vistier

Vistierul este un termen care desemna o dregătorie în Evul Mediu românesc.

Vedea Ștefan cel Mare și Vistier

Vlad Călugărul

Vlad Călugărul a fost fiul lui Vlad Dracul, fiind frate după tată cu Vlad Țepeș.

Vedea Ștefan cel Mare și Vlad Călugărul

Vlad Dracul

Vlad Dracul (alternativ: Vlad II, n. cca. 1392/1394 – d. 7 decembrie 1447) a fost domnul Țării Românești între 1436 și 1442 și din 1443 până în 1447.

Vedea Ștefan cel Mare și Vlad Dracul

Vlad Țepeș

Vlad Țepeș, denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.

Vedea Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș

Voloca pe Derelui, Adâncata

Voloca pe Derelui, întâlnit și sub forma Voloca (în, transliterat Voloka, în și în) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina).

Vedea Ștefan cel Mare și Voloca pe Derelui, Adâncata

Vornic

Vornic (din slavonă dvorĭnikŭ) reprezenta statutul de mare dregător, însărcinat cu supravegherea Curții Domnești.

Vedea Ștefan cel Mare și Vornic

Zavesă

Zavesa este un obiect de cult, din categoria vălurilor de tâmplă care constă dintr-o draperie, cu dimensiuni și forme variabile, fie pătrate, fie dreptunghiulare, brodată cu diferite reprezentări iconografice și simbolice - Buna Vestire, Nașterea lui Iisus, Răstignirea, Învierea, Adormirea Maicii Domnului etc.

Vedea Ștefan cel Mare și Zavesă

10 ianuarie

---- 10 ianuarie este a zecea zi a calendarului gregorian.

Vedea Ștefan cel Mare și 10 ianuarie

11 februarie

---- 11 februarie este a 42-a zi a calendarului gregorian.

Vedea Ștefan cel Mare și 11 februarie

12 aprilie

---- 12 aprilie este a 102-a zi a calendarului gregorian și ziua a 103-a în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 12 aprilie

12 iulie

---- 12 iulie este a 193-a zi a calendarului gregorian și a 194-a zi în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 12 iulie

12 octombrie

---- 12 octombrie este a 285-a zi a calendarului gregorian și a 286-a zi în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 12 octombrie

14 aprilie

---- 14 aprilie este a 104-a zi a calendarului gregorian și ziua a 105-a în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 14 aprilie

14 decembrie

---- 14 decembrie este a 348-a zi a calendarului gregorian și a 349-a zi în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 14 decembrie

14 septembrie

---- 14 septembrie este a 257-a zi a calendarului gregorian și a 258-a zi în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 14 septembrie

1438

1438 (MCDXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Ștefan cel Mare și 1438

1439

1439 (MCDXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Ștefan cel Mare și 1439

1449

1449 (MCDXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Ștefan cel Mare și 1449

1450

Imperiul Bizantin în 14501450 (MCDL) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Ștefan cel Mare și 1450

1451

1451 (MCDLI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Ștefan cel Mare și 1451

1457

1457 (MCDLVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Ștefan cel Mare și 1457

1463

1463 (MCDLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Ștefan cel Mare și 1463

1465

1465 (MCDLXV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Ștefan cel Mare și 1465

1466

1466 (MCDLVI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Ștefan cel Mare și 1466

1467

1467 (MCDLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Ștefan cel Mare și 1467

1469

1469 (MCDLXIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Ștefan cel Mare și 1469

1472

1472 (MCDLXXII) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Ștefan cel Mare și 1472

1475

1475 (MCDLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Ștefan cel Mare și 1475

1477

1477 (MCDLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Ștefan cel Mare și 1477

1497

1497 (MCDXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Ștefan cel Mare și 1497

15 decembrie

---- 15 decembrie este a 349-a zi a calendarului gregorian și a 350-a zi în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 15 decembrie

15 octombrie

---- 15 octombrie este a 288-a zi a calendarului gregorian și a 289-a zi în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 15 octombrie

1504

1504 (MDIV) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Ștefan cel Mare și 1504

1511

1511 (MDXI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Ștefan cel Mare și 1511

19 decembrie

---- 19 decembrie este a 353-a zi a calendarului gregorian și a 354-a zi în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 19 decembrie

1992

1992 (MCMXCII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Ștefan cel Mare și 1992

2 iulie

---- 2 iulie este a 183-a zi a calendarului gregorian și a 184-a zi în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 2 iulie

4 noiembrie

---- 4 noiembrie este a 308-a zi a calendarului gregorian și a 309-a zi în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 4 noiembrie

5 iulie

---- 5 iulie este a 186-a zi a calendarului gregorian și a 187-a zi în anii bisecți.

Vedea Ștefan cel Mare și 5 iulie

Cunoscut ca Bătălia de la Doljești, Bătălia de la Orbic, Stefan Cel Mare, Ştefan cel Mare şi Sfânt.

, Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești, Biserica de lemn din Șcheia, Biserica Mirăuți, Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Piatra Neamț, Biserica ortodoxă din Feleacu, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău, Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie, Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți, Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia, Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui, Biserică (edificiu), Blană, Bogdan al II-lea, Bogdan al III-lea, Boier, Bombardă, Borzești, Bacău, Brașov, Brăila, Broderie, Bruxelles, București, Buzdugan (dezambiguizare), Caligrafie, Candelă (obiect de cult), Canonizare, Catedrala Episcopală din Huși, Cazimir al IV-lea al Poloniei, Cădelniță, Cățuie, Căsătorie, Ceară, Ceaslov, Ceramică, Cernăuți, Cerneală, Cetatea Albă, Cetatea Chilia, Cetatea Crăciuna, Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Hotin, Cetatea Neamț, Cetatea Nouă a Romanului, Cetatea Orhei, Cetatea Soroca, Cetatea Veche a Romanului, Chișinău, Chilia Nouă, Cluj-Napoca, Cnezatul Moscovei, Codrii Cosminului, Cojoc, Colomeea, Comerciant, Concubinaj, Conspirație, Constantin C. Giurescu, Constantin Lecca, Contrafort, Crimeea, Cuțit, Cultura bizantină, Cumnat, Cutumă (drept), Defensivă, Dinastia Mușatinilor, Divorț, Dolheștii Mari, Suceava, Doljești, Neamț, Domn, Dregătorie, Drum, Dveră, Elena (fiica lui Ștefan cel Mare), Epitaf (obiect de cult), Epitrahil, Țara de Jos, Țara Românească, Țuțora, Iași, Europa, Evdochia Olelkovici, Exil, Expoziție universală, Ștefan cel Mare, Ștefan Lăcustă, Feodosia, Ferecătură, Feudă, Fortificație, Frate, Frescă, Galiția, Ghioagă, Graniță, Greci pontici, Grigore Ureche, Hadâm Suleiman Paşa, Halebardă, Hanatul Crimeii, Hatman, Hârlău, Hotin, Hrisov, Iași, Imperiul Otoman, Insula Patmos, Ioan Albert al Poloniei, Ioan de Hunedoara, Ioan Țamblac, Ioan Tăutu, Ivan al III-lea al Rusiei, Jan Długosz, Joia Mare, Joldești, Botoșani, Județele României, Județul Bacău, Laiotă Basarab, Lance, Lăpușna, Lăpușna, Hîncești, Lemn, Lențești, Letopisețul Țării Moldovei, Liov, Lista bisericilor ctitorite de Ștefan cel Mare, Lista domnilor Moldovei, Liteni (Moara), Suceava, Logofăt, Macarie (cronicar), Mahomed al II-lea, Mangop, Manuscris, Marele Ducat al Lituaniei, Maria de Mangop, Maria Oltea, Maria Rareș, Maria Voichița, Matia Corvin, München, Măciucă, Mănăstire, Mănăstirea Căpriana, Mănăstirea Dobrovăț, Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Popăuți, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Războieni, Mănăstirea Tazlău, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Zografu, Medic, Medicină, Mercenar, Miklós Istvánffy, Miniatură, Monedă, Monopol, Moscova, Munții Carpați, Muntele Athos, Munteni, Muzeul Național de Istorie a României, Naos, Nicolae Iorga, Nistru, Ofensivă, Ogivă, Omofor, Omor, Orar (obiect de cult), Orbic, Bacău, Orhei, Pașă, Palatul Culturii din Iași, Papă, Paris, Pasul Oituz, Pârcălab, Pește, Pergament, Persia, Petre P. Panaitescu, Petru Aron, Petru Rareș, Pocrovăț, Pocuția, Pod, Portar (dregător), Portic, Potir, Principatul Moldovei, Principatul Teodoro, Pumnal, Radu cel Frumos, Râul Șomuzul Mare, Râul Moldova, Râul Prut, Râul Putna (dezambiguizare), Râul Siret, Răzeși, Regatul Poloniei (1385-1569), Regatul Ungariei (1000–1538), Regiunea Cernăuți, Renașterea, Reuseni, Suceava, Ripidă, Roman, România, Rucaviță, Rumelia, Sabie, Sare, Sâneață, Scriptorie, Scut, Secure, Sfatul domnesc, Sfeșnic, Sigismund I al Poloniei, Silistra, Simeon Olelkovici, Siret, Spadă, Spătar (dregător), Stareț, Suceava, Suliță, Taxă, Târgu Neamț, Târgu Trotuș, Bacău, Tămășeni, Neamț, Tătari, Temperament, Tetravanghel, Tighina, Topor, Transilvania, Tribut, Tun, Uniunea statală polono-lituaniană, Vad, Vadul lui Vodă, Valea Cosminului, Adâncata, Vamă, Vasalitate, Vaslui, Vatican, Văl de tâmplă, Vecin (țăran), Veneția, Viena, Vistier, Vlad Călugărul, Vlad Dracul, Vlad Țepeș, Voloca pe Derelui, Adâncata, Vornic, Zavesă, 10 ianuarie, 11 februarie, 12 aprilie, 12 iulie, 12 octombrie, 14 aprilie, 14 decembrie, 14 septembrie, 1438, 1439, 1449, 1450, 1451, 1457, 1463, 1465, 1466, 1467, 1469, 1472, 1475, 1477, 1497, 15 decembrie, 15 octombrie, 1504, 1511, 19 decembrie, 1992, 2 iulie, 4 noiembrie, 5 iulie.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Informațiile se bazează pe articolele de Wikipedia și alte proiecte Wikimedia, și sunt disponibile sub licența Creative Commons Atribuire-Distribuire în Condiții Identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate