acces mai rapid decât browser-ul!
88 relaţii: Africa, Alessandro Volta, Alpi, America de Nord, America Latină, An bisect, Asia, Austria, Împăratul Ninkō, Bătălia de la Hohenlinden, Bătălia de la Marengo, Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, Calendarul gregorian, Casa Albă, China, Element galvanic, Elisabeta de Savoia, Ernst Frederick, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld, Țara Românească, Europa, Fizică, Friedrich Wöhler, Germania, Italia, Jakuchū Itō, Jean Baptiste Vallin de La Mothe, Jean-Étienne Championnet, John Adams, Joseph von Führich, Listă de conducători de stat din 1800, Louise de Saxa-Gotha-Altenburg, Ludovic al XV-lea al Franței, Marți, Marie Adélaïde a Franței, Millard Fillmore, Napoleon I, Oceania, Papa Pius al VII-lea, Papă, Paul Friedrich, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin, Pauline de Württemberg, Populația Pământului, Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha, Sándor Abday, Thomas Babington Macaulay, Viena, Wilhelm I de Württemberg, William Cowper, 1 noiembrie, 10 septembrie, ..., 13 aprilie, 14 iulie, 14 iunie, 14 martie, 15 mai, 15 septembrie, 16 martie, 1716, 1724, 1729, 1731, 1732, 1750, 1762, 1831, 1842, 1846, 1856, 1859, 1873, 1874, 1876, 1882, 2 februarie, 21 decembrie, 24 aprilie, 25 aprilie, 25 octombrie, 27 februarie, 29 septembrie, 3 decembrie, 31 iulie, 4 septembrie, 7 ianuarie, 7 mai, 8 septembrie, 9 februarie, 9 ianuarie. Extinde indicele (38 Mai Mult) »
Africa
Africa este al doilea continent ca mărime de pe Terra și cel mai populat după Asia.
Nou!!: 1800 și Africa · Vezi mai mult »
Alessandro Volta
Alessandro Volta a fost un fizician italian, a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unității de tensiune electrică (volt).
Nou!!: 1800 și Alessandro Volta · Vezi mai mult »
Alpi
Alpii în Valea Chamonix Alpii - harta fizică Alpii - harta fizică și granițele țărilor pe teritoriul cărora se află Alpii sunt un lanț muntos din Europa, care se întinde din Austria și Slovenia până în sud-estul Franței, trecând prin nordul Italiei, sudul Elveției, Liechtenstein și sudul Germaniei.
Nou!!: 1800 și Alpi · Vezi mai mult »
America de Nord
Harta politică a Americii de Nord America de Nord este un continent din emisfera nordică, situat aproape în exclusivitate în emisfera vestică, mărginit la est de Oceanul Atlantic, la vest de Oceanul Pacific, la nord de Oceanul Arctic și la sud de Marea Caraibelor și de America de Sud. America de Nord are o suprafață de 24.709.000 km², care reprezintă aproximativ 4,8% din suprafața Terrei, sau 16,5% din uscat. Populația continentului a fost estimată în iulie 2008 la aproape 529 de milioane de oameni. Este al treilea continent ca suprafață, după Asia și Africa și al patrulea ca populație după Asia, Africa și Europa. Dacă se consideră continentul american ca un întreg, cuprinzând atât America de Nord și Centrală (în emisfera nordică a planetei noastre), cât și America de Sud (care este situată în emisfera sudică a Terrei), atunci America are o suprafață totală de peste 42.000.000 km2, care este foarte apropiată de cea a Asiei. Ambele Americi sunt situate în emisfera vestică a planetei noastre.
Nou!!: 1800 și America de Nord · Vezi mai mult »
America Latină
America Latină este denumirea generică a țărilor care ocupă America de Sud, America Centrală, partea sudică a Americii de Nord și Arhipelagul Antilelor.
Nou!!: 1800 și America Latină · Vezi mai mult »
An bisect
Anii bisecți sunt ani care au o zi în plus față de cei obișnuiți (sau, în cazul calendarelor lunisolare, o lună în plus) adăugată pentru a păstra anul calendaristic sincronizat cu anul astronomic sau cu.
Nou!!: 1800 și An bisect · Vezi mai mult »
Asia
Asia Poziţia Asiei pe harta lumii Asia este cel mai întins continent de pe Pământ și, de asemenea, cel mai populat.
Nou!!: 1800 și Asia · Vezi mai mult »
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Nou!!: 1800 și Austria · Vezi mai mult »
Împăratul Ninkō
Împăratul Ninkō (16 martie 1800 – 21 februarie 1846) a fost al 120-lea împărat al Japoniei,Imperial Household Agency (Kunaichō): potrivit ordinii tradiționale de succesiune.
Nou!!: 1800 și Împăratul Ninkō · Vezi mai mult »
Bătălia de la Hohenlinden
Bătălia de la Hohenlinden s-a dat la 3 decembrie 1800 în timpul Războaielor Revoluției Franceze.
Nou!!: 1800 și Bătălia de la Hohenlinden · Vezi mai mult »
Bătălia de la Marengo
Bătălia de la Marengo a avut loc pe 14 iunie 1800 în apropierea localității italiene Alessandria și a constituit bătălia cea mai importantă a Războiului celei de-a doua Coaliții.
Nou!!: 1800 și Bătălia de la Marengo · Vezi mai mult »
Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii
Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii (în, cunoscută sub forma prescurtată adesea folosită de Library of Congress) este biblioteca publică cea mai mare și importantă, fiind de fapt biblioteca națională a Statelor Unite ale Americii.
Nou!!: 1800 și Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii · Vezi mai mult »
Calendarul gregorian
Calendarul gregorian este varianta de calendar cu cea mai mare răspândire.
Nou!!: 1800 și Calendarul gregorian · Vezi mai mult »
Casa Albă
Casa Albă (în engleză The White House) este reședința oficială și principalul loc de muncă al președintelui Statelor Unite ale Americii.
Nou!!: 1800 și Casa Albă · Vezi mai mult »
China
Schimbările teritoriale ale Chinei de-a lungul istoriei sale. China (scris cu caractere chineze tradiționale: 中國; scris cu caractere chineze simplificate: 中国) reprezintă o regiune culturală puternic legată de civilizația antică ce a dominat aceste locuri.
Nou!!: 1800 și China · Vezi mai mult »
Element galvanic
Schema unui element galvanic Elementul galvanic (sau celulă galvanică, pilă electrică sau celulă voltaică) este un generator electrochimic de curent continuu bazat pe transformarea spontană a energiei chimice în energie electrică.
Nou!!: 1800 și Element galvanic · Vezi mai mult »
Elisabeta de Savoia
Elisabeta de Savoia (Maria Francesca Elisabetta Carlotta Giuseppina; 13 aprilie 1800 – 25 decembrie 1856) a fost prințesă de Savoia și mătușa și soacra lui Vittorio Emanuele al II-lea, primul rege al Italiei.
Nou!!: 1800 și Elisabeta de Savoia · Vezi mai mult »
Ernst Frederick, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld
Ernest Frederic, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld (8 martie 1724 – 8 septembrie 1800), a fost Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld.
Nou!!: 1800 și Ernst Frederick, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld · Vezi mai mult »
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Nou!!: 1800 și Țara Românească · Vezi mai mult »
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Nou!!: 1800 și Europa · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: 1800 și Fizică · Vezi mai mult »
Friedrich Wöhler
Friedrich Wöhler a fost un chimist german, cunoscut pentru sinteza ureei, dar și pentru izolarea unor elemente chimice.
Nou!!: 1800 și Friedrich Wöhler · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: 1800 și Germania · Vezi mai mult »
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Nou!!: 1800 și Italia · Vezi mai mult »
Jakuchū Itō
Hortensie şi doi cocoşi (n. 1 martie 1716; d. 10 septembrie 1800) a fost un pictor japonez.
Nou!!: 1800 și Jakuchū Itō · Vezi mai mult »
Jean Baptiste Vallin de La Mothe
Jean Baptiste Vallin de La Mothe (n. 1728 la Angoulême, Charente, Franța d. 7 mai 1800 la Angoulême, Charente, Franța) a fost un arhitect francez.
Nou!!: 1800 și Jean Baptiste Vallin de La Mothe · Vezi mai mult »
Jean-Étienne Championnet
Jean-Étienne Vachier, numit Championnet (n. 13 aprilie 1762 Alixan, lângă Valence; d. 9 ianuarie 1800 Antibes) a fost un general francez.
Nou!!: 1800 și Jean-Étienne Championnet · Vezi mai mult »
John Adams
* Acest articol se referă la primul vicepreședinte american și al doilea președinte al Statelor Unite ale Americii.
Nou!!: 1800 și John Adams · Vezi mai mult »
Joseph von Führich
Joseph Von Führich sau Josef Ritter Von Führich (n. 9 februarie 1800, în Kratzau, Boemia -- d. 13 martie 1876, Viena) a fost un pictor austriac adept al mișcării artiștilor germani de la începutul secolului al XIX-lea reuniți în Mișcarea Nazarinenilor.
Nou!!: 1800 și Joseph von Führich · Vezi mai mult »
Listă de conducători de stat din 1800
1796 - 1797 - 1798 - 1799 - 1800 - 1801 - 1802 - 1803 - 1804 Aceasta este o listă a conducătorilor de stat din anul 1800.
Nou!!: 1800 și Listă de conducători de stat din 1800 · Vezi mai mult »
Louise de Saxa-Gotha-Altenburg
Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (21 decembrie 1800 – 30 august 1831) a fost soția lui Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha.
Nou!!: 1800 și Louise de Saxa-Gotha-Altenburg · Vezi mai mult »
Ludovic al XV-lea al Franței
Ludovic al XV-lea, cunoscut ca Ludovic cel Mult Iubit (le Bien-Aimé), a fost rege al Franței de la 1 septembrie 1715 până la moartea sa în 1774.
Nou!!: 1800 și Ludovic al XV-lea al Franței · Vezi mai mult »
Marți
Marți este în mod tradițional a doua zi a săptămânii (pentru țările în care săptămâna începe lunea), care cade între zilele de luni și miercuri.
Nou!!: 1800 și Marți · Vezi mai mult »
Marie Adélaïde a Franței
Marie Adélaïde de France (n. 23 martie 1732; d. 27 februarie 1800) a fost a patra fiică și al șaselea copil al regelui Ludovic al XV-lea al Franței și a reginei Maria Leszczyńska.
Nou!!: 1800 și Marie Adélaïde a Franței · Vezi mai mult »
Millard Fillmore
Millard Fillmore a fost cel de-al doisprezecelea vicepreședinte și cel de-al treisprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii, servind un singur mandat prezidențial incomplet între 1850 și 1853, fiind totodată ultimul membru al partidului Whig care a ocupat funcția cea mai înaltă de stat în Statele Unite.
Nou!!: 1800 și Millard Fillmore · Vezi mai mult »
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Nou!!: 1800 și Napoleon I · Vezi mai mult »
Oceania
Imagine satelitară a Oceaniei. Cele cinci mari ansambluri ale Oceaniei. Oceania este numele dat ansamblului insulelor din Oceanul Pacific împreună cu apele lor teritoriale.
Nou!!: 1800 și Oceania · Vezi mai mult »
Papa Pius al VII-lea
Stema Papei Pius al VII-lea Pius al VII-lea OSB, cu numele la naștere Barnaba Niccolò Maria Luigi Chiaramonti a fost un episcop al Romei și papă al Bisericii Universale, de la 14 martie 1800, până la moartea sa în 1823.
Nou!!: 1800 și Papa Pius al VII-lea · Vezi mai mult »
Papă
Stema papalității de la Roma și a statului Vatican. Papa Romei este episcopul Romei și liderul spiritual al Bisericii Romano-Catolice și al Bisericilor Catolice de Rit Oriental, care formează împreună Biserica Catolică.
Nou!!: 1800 și Papă · Vezi mai mult »
Paul Friedrich, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin
Paul Friedrich (15 septembrie 1800 – 7 martie 1842) a fost Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin din 1837 până în 1842.
Nou!!: 1800 și Paul Friedrich, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin · Vezi mai mult »
Pauline de Württemberg
Ducesa Pauline Therese Luise de Württemberg (4 septembrie 1800 - 10 martie 1873) a fost fiica lui Louis de Württemberg și a Henriettei de Nassau-Weilburg.
Nou!!: 1800 și Pauline de Württemberg · Vezi mai mult »
Populația Pământului
Populația Pământului (populația globului pământesc sau populația mondială) reprezintă numărul total de oameni care trăiesc pe Pământ într-un anumit moment.
Nou!!: 1800 și Populația Pământului · Vezi mai mult »
Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha
Printul Albert de Saxa-Coburg și Gotha (Francis Augustus Charles Albert Emanuel; n. 26 august 1819 - d. 14 decembrie 1861), a fost soțul Reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei.
Nou!!: 1800 și Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha · Vezi mai mult »
Sándor Abday
Sándor Abday (n. 2 februarie 1800, Kaposvár – d. 18 noiembrie 1882, Satu Mare) a fost un scriitor, actor și dramaturg maghiar.
Nou!!: 1800 și Sándor Abday · Vezi mai mult »
Thomas Babington Macaulay
Lordul Thomas Macaulay Thomas Babington Macaulay at vârsta de 49 de ani – gravură de W. Holl, după un desen de George Richmond Thomas Babington, Primul Lord Macaulay, (n. 25 octombrie 1800, Leicestershire, d. 28 decembrie 1859, Kensington) a fost un poet, istoric și politician liberal englez, membru al Consiliului Privat al Regatului Unit (Privy Council of the United Kingdom).
Nou!!: 1800 și Thomas Babington Macaulay · Vezi mai mult »
Viena
Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.
Nou!!: 1800 și Viena · Vezi mai mult »
Wilhelm I de Württemberg
Wilhelm I (27 septembrie 1781 - 25 iunie 1864) a fost al doilea rege de Württemberg din 30 octombrie 1816 până la moartea sa.
Nou!!: 1800 și Wilhelm I de Württemberg · Vezi mai mult »
William Cowper
William Cowper William Cowper (n. 26 noiembrie 1731, Berkhamsted, Herford — d. 25 aprilie 1800, East Dereham, Norfolk) a fost un avocat și poet englez.
Nou!!: 1800 și William Cowper · Vezi mai mult »
1 noiembrie
---- 1 noiembrie este a 305-a zi a calendarului gregorian și a 306-a zi în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 1 noiembrie · Vezi mai mult »
10 septembrie
---- 10 septembrie este a 253-a zi a calendarului gregorian și a 254-a zi în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 10 septembrie · Vezi mai mult »
13 aprilie
---- 13 aprilie este a 103-a zi a calendarului gregorian și ziua a 104-a în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 13 aprilie · Vezi mai mult »
14 iulie
---- 14 iulie este a 195-a zi a calendarului gregorian și a 196-a zi în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 14 iulie · Vezi mai mult »
14 iunie
---- 14 iunie este a 165-a zi a calendarului gregorian și ziua a 166-a în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 14 iunie · Vezi mai mult »
14 martie
---- 14 martie este a 73-a zi a calendarului gregorian și ziua a 74-a în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 14 martie · Vezi mai mult »
15 mai
---- 15 mai este a 135-a zi a calendarului gregorian și ziua a 136-a în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 15 mai · Vezi mai mult »
15 septembrie
---- 15 septembrie este a 258-a zi a calendarului gregorian și a 259-a zi în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 15 septembrie · Vezi mai mult »
16 martie
---- 16 martie este a 75-a zi a calendarului gregorian și ziua a 76-a în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 16 martie · Vezi mai mult »
1716
1716 (MDCCXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: 1800 și 1716 · Vezi mai mult »
1724
1724 (MDCCXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: 1800 și 1724 · Vezi mai mult »
1729
1729 (MDCCXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: 1800 și 1729 · Vezi mai mult »
1731
1731 (MDCCXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: 1800 și 1731 · Vezi mai mult »
1732
1732 (MDCCXXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: 1800 și 1732 · Vezi mai mult »
1750
1750 (MDCCL) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: 1800 și 1750 · Vezi mai mult »
1762
1762 (MDCCLXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: 1800 și 1762 · Vezi mai mult »
1831
1831 (MDCCCXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: 1800 și 1831 · Vezi mai mult »
1842
1859 (MDCCCXLII) a fost un an al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: 1800 și 1842 · Vezi mai mult »
1846
1846 (MDCCCXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: 1800 și 1846 · Vezi mai mult »
1856
1856 (MDCCCLVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: 1800 și 1856 · Vezi mai mult »
1859
1859 (MDCCCLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: 1800 și 1859 · Vezi mai mult »
1873
1873 (MDCCCLXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: 1800 și 1873 · Vezi mai mult »
1874
1874 (MDCCCLXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: 1800 și 1874 · Vezi mai mult »
1876
1876 (MDCCCLXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: 1800 și 1876 · Vezi mai mult »
1882
1882 (MDCCCLXXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: 1800 și 1882 · Vezi mai mult »
2 februarie
---- 2 februarie este a 33-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: 1800 și 2 februarie · Vezi mai mult »
21 decembrie
---- 21 decembrie este a 355-a zi a calendarului gregorian și a 356-a zi în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 21 decembrie · Vezi mai mult »
24 aprilie
---- 24 aprilie este a 114-a zi a calendarului gregorian și ziua a 115-a în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 24 aprilie · Vezi mai mult »
25 aprilie
---- 25 aprilie este a 115-a zi a calendarului gregorian și ziua a 116-a în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 25 aprilie · Vezi mai mult »
25 octombrie
---- 25 octombrie este a 298-a zi a calendarului gregorian și a 299-a zi în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 25 octombrie · Vezi mai mult »
27 februarie
---- 27 februarie este a 58-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: 1800 și 27 februarie · Vezi mai mult »
29 septembrie
---- 29 septembrie este a 272-a zi a calendarului gregorian și a 273-a zi în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 29 septembrie · Vezi mai mult »
3 decembrie
---- 3 decembrie este a 337-a zi a calendarului gregorian și a 338-a zi în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 3 decembrie · Vezi mai mult »
31 iulie
---- 31 iulie este a 212-a zi a calendarului gregorian și a 213-a zi în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 31 iulie · Vezi mai mult »
4 septembrie
---- 4 septembrie este a 247-a zi a calendarului gregorian și a 248-a zi în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 4 septembrie · Vezi mai mult »
7 ianuarie
---- 7 ianuarie este a șaptea zi a calendarului gregorian.
Nou!!: 1800 și 7 ianuarie · Vezi mai mult »
7 mai
---- 7 mai este a 127-a zi a calendarului gregorian și ziua a 128-a în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 7 mai · Vezi mai mult »
8 septembrie
---- 8 septembrie este a 251-a zi a calendarului gregorian și a 252-a zi în anii bisecți.
Nou!!: 1800 și 8 septembrie · Vezi mai mult »
9 februarie
---- 9 februarie este a 40-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: 1800 și 9 februarie · Vezi mai mult »
9 ianuarie
---- 9 ianuarie este a noua zi a calendarului gregorian.
Nou!!: 1800 și 9 ianuarie · Vezi mai mult »
