Cuprins
38 relaţii: Alani, Alemani, Atlantida, Charles Upson Clark, Comuna Ploscuțeni, Vrancea, Constantin cel Mare, Cronologia istoriei românilor, Druid, Eusebiu de Nicomidia, Evul Mediu Timpuriu, Heruli, Imperiul Roman, Isauria, Istaspe (tatăl lui Darius I), Istoria Augustă, Istoria Istanbulului, Istoriografie, Khabur (Eufrat), Leptis Magna, Literatura latină, Lusus Troiae, Marcianopolis, Marele Palat din Constantinopol, Napei, Obeliscurile Romei, Palatul lui Dioclețian din Split, Patera (Tezaurul de la Pietroasa), Poggio Bracciolini, Relațiile sino-romane, Sargeți, Serica, Stilul hermeneutic, Tezaurul de la Pietroasa, Valul lui Athanaric, Vithimiris, 2484 Quirinal Ave., 330, 395.
Alani
Alanii (sau Alauni, Halani, Așii, Iașii, Iazygii) sunt un popor de origine sarmată, inițial un popor nomad, de origine indo-europeană.
Vedea Ammianus Marcellinus și Alani
Alemani
Spaţiu geografic ocupat de către alemani, şi locurile unde au avut loc bătălii romano-alemanice, secolele III-VI. Alemanii sau alamanii au fost inițial o alianță a triburilor germanice situate în jurul Rinului superior din sudul Germaniei de azi.
Vedea Ammianus Marcellinus și Alemani
Atlantida
Hartă a lui Athanasius Kircher, cu Atlantida în mijlocul Oceanului Atlantic. Din ''Mundus Subterraneus'', Amsterdam, 1669. Harta e cu sudul în sus. Atlantida (în greacă,, "insula lui Atlas") este numele unei insule legendare menționate pentru prima oară în două dialoguri ale lui Platon, Timaios și Critias.
Vedea Ammianus Marcellinus și Atlantida
Charles Upson Clark
Charles Upson Clark (n. 14 ianuarie 1875, Springfield, Massachusetts – d. 9 septembrie 1960, New York) a fost un istoric american, profesor la Columbia University.
Vedea Ammianus Marcellinus și Charles Upson Clark
Comuna Ploscuțeni, Vrancea
Ploscuțeni este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Argea și Ploscuțeni (reședința).
Vedea Ammianus Marcellinus și Comuna Ploscuțeni, Vrancea
Constantin cel Mare
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut sub numele Constantin cel Mare (greacă: Κωνσταντῖνος ὁ Μέγας) sau Constantin I, a fost Împărat Roman între 306 și 337.
Vedea Ammianus Marcellinus și Constantin cel Mare
Cronologia istoriei românilor
Această listă tabelară cuprinde un șir de evenimente istorice importante din istoria românilor.
Vedea Ammianus Marcellinus și Cronologia istoriei românilor
Druid
Un druid era un membru de rang înalt al clasei preoților în culturile celtice antice.
Vedea Ammianus Marcellinus și Druid
Eusebiu de Nicomidia
Eusebiu de Nicomidia, cunoscut și ca Eusebiu al Nicomidiei, a fost o personalitate influentă a creștinismului timpuriu, care s-a bucurat de mare trecere la curtea împăraților romani Constantin cel Mare și Constanțiu al II-lea.
Vedea Ammianus Marcellinus și Eusebiu de Nicomidia
Evul Mediu Timpuriu
Soția lui Iustinian, Teodora, și curtea sa, într-un mozaic din secolul al VI-lea de la Basilica San Vitale din Ravenna. un manuscris din secolul al VIII-lea (Biblioteca Vaticanului, Reg. Lat. 316. foll. 131v/132r). Evul Mediu Timpuriu reprezintă o perioadă din istoria lumii de după căderea Imperiului Roman de Apus, ce se întinde pe aproximativ cinci secole, între 500 și 1000 d.
Vedea Ammianus Marcellinus și Evul Mediu Timpuriu
Heruli
Imperiul Roman sub Hadrian (117-138), care indică amplasarea tribului herulilor, în ceea ce este considerat a fi teritoriul lor de origine, insulele daneze și provincia Skane, Suedia Herulii (scris diferit în latină și greacă) au fost un popor germanic nomad, care au fost subjugați de ostrogoți, huni, și est-romanii bizantini în secolele al III-lea și al V-lea.
Vedea Ammianus Marcellinus și Heruli
Imperiul Roman
Imperiul Roman este termenul utilizat, în mod convențional, pentru a descrie statul roman post-republican caracterizat de o formă de guvernământ autocratică și de stăpânirea unui imens teritoriu în jurul Mării Mediterane cu capitala la Roma.
Vedea Ammianus Marcellinus și Imperiul Roman
Isauria
Isauria (sau; în) este o regiune istorică stâncoasă din sudul provinciei antice Asia Minor, cu o întindere foarte diferită în cursul istoriei, dar care acoperă în general partea centrală a Munților Taurus.
Vedea Ammianus Marcellinus și Isauria
Istaspe (tatăl lui Darius I)
Vishtaspa (fl. 550 î.Hr.), cunoscut sub numele grecizat de Hystaspes (Ὑστάσπης) și românizat de Istaspe, a fost un satrap persan al Bactriei și Persidei și tatăl lui Darius I, regele Imperiului Ahemenid, și al lui Artabanus, un sfetnic de încredere al fratelui său (Darius) și, mai târziu, al nepotului său (fiul și succesorul lui Darius, Xerxes I).
Vedea Ammianus Marcellinus și Istaspe (tatăl lui Darius I)
Istoria Augustă
Istoria Augustă (lat. Historia Augusta) este o colecție târzie de biografii romane, în latină, ale Împăraților și ale unor apropiați ai acestora precum și ale unor uzurpatori din perioada 117 - 284.
Vedea Ammianus Marcellinus și Istoria Augustă
Istoria Istanbulului
Cea mai mare parte a surselor antice atribuie fondarea coloniei grecești Byzantion unui personaj legendar pe nume Byzas, navigator și războinic încercat, plecat din cetatea Megara cu populație doriană.
Vedea Ammianus Marcellinus și Istoria Istanbulului
Istoriografie
Istoriografia este știința auxiliară a istoriei care se ocupă cu: 1.
Vedea Ammianus Marcellinus și Istoriografie
Khabur (Eufrat)
Râul Khabur este cel mai mare afluent peren al Eufratului din Siria.
Vedea Ammianus Marcellinus și Khabur (Eufrat)
Leptis Magna
Leptis Magna (Teatrul) Leptis Magna (în), cunoscut și sub denumirile Lectis Magna (scris uneori Lepcis Magna), Lpqy sau Neapolis, a fost un oraș important al Imperiului Roman.
Vedea Ammianus Marcellinus și Leptis Magna
Literatura latină
Literatura Republicii Romane și cea a Imperiului Roman au fost scrise în limba latină.
Vedea Ammianus Marcellinus și Literatura latină
Lusus Troiae
etrusc cu o legenda pe care se citește ''Truia'', cumva cu trimitere spre jocurile Troiei Labirint cretan Lusus Troiae („Jocul Troiei”) a fost un eveniment ecvestru care se desfășura în Roma antică.
Vedea Ammianus Marcellinus și Lusus Troiae
Marcianopolis
Marcianopolis (în, în, iar în) a fost un oraș roman situat în provincia romană Moesia.
Vedea Ammianus Marcellinus și Marcianopolis
Marele Palat din Constantinopol
Poziția palatului în centrul vechiului Constantinopol. Marele Palat din Constantinopol (în greacă: Μέγα Παλάτιον, în turcă: Büyük Saray) - cunoscut și ca Sfântul Palat (în latină: Sacrum Palatium, în greacă: Ιερόν Παλάτιον) - a fost sediul împăraților bizantini și centrul administrativ al imperiului pentru mai mult de 800 de ani.
Vedea Ammianus Marcellinus și Marele Palat din Constantinopol
Napei
Napeii au fost un trib căruia diverși specialiști îi atribuie origini diferite.
Vedea Ammianus Marcellinus și Napei
Obeliscurile Romei
În Roma sunt înălțate 13 obeliscuri.
Vedea Ammianus Marcellinus și Obeliscurile Romei
Palatul lui Dioclețian din Split
Palatul lui Dioclețian (în) este reședința imperială fortificată construită de împăratul Dioclețian pe coasta Dalmației pentru a-și petrece viața după abdicarea sa în anul 305.
Vedea Ammianus Marcellinus și Palatul lui Dioclețian din Split
Patera (Tezaurul de la Pietroasa)
Patera cu figuri mitologice este un vas component al Tezaurului de la Pietroasa, care este datat în secolul al IV-lea e.n. și a fost descoperit în anul 1837 în județul Buzău, comuna Pietroasele, Dealul Istrița, de către doi pietrari Ion Lemnaru și Stan Avram.
Vedea Ammianus Marcellinus și Patera (Tezaurul de la Pietroasa)
Poggio Bracciolini
Gian Francesco Poggio Bracciolini (n. 11 februarie 1380 – d. 30 octombrie 1459) a fost un filozof umanist italian.
Vedea Ammianus Marcellinus și Poggio Bracciolini
Relațiile sino-romane
Relațiile sino-romane cuprind contactele de cele mai multe ori indirecte, fluxul de mărfuri, informații și ocazionalele călători efectuate între Imperiul Roman și Imperiul Han din China, precum și, mai târziu, între Imperiul Roman de Răsărit și diversele dinastii chineze.
Vedea Ammianus Marcellinus și Relațiile sino-romane
Sargeți
Sargeții sunt considerați de Ptolemeu și de Ammianus Marcellinus ca fiind neamuri iraniene scito-sarmate din regiunea Donului.
Vedea Ammianus Marcellinus și Sargeți
Serica
latină din 1406 realizată de Jacobus Angelus după manuscrisele grecești ale ''Geografiei'' lui Ptolemeu din secolul al II-lea, redescoperite de Maximus Planudes spre sfârșitul secolului al XIII-lea. Serica este marcată în extremitatea de nord-est a lumii. Serica era una din cel mai estice țări ale Asiei cunoscute de antici greci și romani.
Vedea Ammianus Marcellinus și Serica
Stilul hermeneutic
Carta originală S 416, scrisă de " Æthelstan A " în stil hermeneutic în 931 Stilul hermeneutic este un stil de latină în perioadele romane ulterioare și medievale timpurii, caracterizat prin utilizarea extensivă a cuvintelor neobișnuite și ezoterice, în special derivate din greacă.
Vedea Ammianus Marcellinus și Stilul hermeneutic
Tezaurul de la Pietroasa
Tezaurul de la Pietroasa este un tezaur arheologic format din mai multe obiecte din aur, descoperit în anul 1837, în Postul Paștelui, pe Dealurile Istriței, după cum se arată în unele declarații ale celor care l-au găsit, țăranii pietrari Ion Lemnaru și socrul său Stan Avram, în localitatea, undeva pe Valea Urgoaia, actuala Vale Pietroasele, sub platoul denumit pe atunci Via Ardelenilor, sub un piemont de viță de vie, la circa un kilometru de situl castrului roman aflat în centrul satului Pietroasa.
Vedea Ammianus Marcellinus și Tezaurul de la Pietroasa
Valul lui Athanaric
Valul lui Athanaric (sau Atanaric) a fost un zid de apărare, aflat între localitățile Ploscuțeni pe Siret și Stoicani pe Prut, pe o distanță de 90 de km, separând Câmpia Română de Podișul Moldovei.
Vedea Ammianus Marcellinus și Valul lui Athanaric
Vithimiris
Vithimiris a fost un rege al greuthungilor (trib gotic) care a domnit o perioadă nespecificată în sud-estul Ucrainei de astăzi.
Vedea Ammianus Marcellinus și Vithimiris
2484 Quirinal Ave.
2484 Quirinal Ave. este un roman ucronic steampunk scris de Sebastian A. Corn (pseudonimul literar al lui Florin Chirculescu).
Vedea Ammianus Marcellinus și 2484 Quirinal Ave.
330
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 280 Anii 290 Anii 300 Anii 310 Anii 320 - Anii 330 - Anii 340 Anii 350 Anii 360 Anii 370 Anii 380 Ani: 325 326 327 328 329 - 330 - 331 332 333 334 335 ----.
Vedea Ammianus Marcellinus și 330
395
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 340 Anii 350 Anii 360 Anii 370 Anii 380 - Anii 390 - Anii 400 Anii 410 Anii 420 Anii 430 Anii 440 Ani: 390 391 392 393 394 - 395 - 396 397 398 399 400 ----.
Vedea Ammianus Marcellinus și 395