Cuprins
54 relaţii: Analiza matematică, Aplicație multiliniară alternată, Aritate, Împărțirea cu zero, Calcul diferențial, Constantă (matematică), Continuitate uniformă, Derivată, Derivată parțială, Ecuație diferențială ordinară, Expresie nedefinită, Șir (matematică), Formula lui Euler, Funcție algebrică, Funcție algebrică de gradul al șaselea, Funcție algebrică de gradul al patrulea, Funcție algebrică de gradul al treilea, Funcție Bessel, Funcție continuă, Funcție hiperbolică, Funcție simetrică, Glosar de algebră, Glosar de analiză matematică, Hiperbolă unitate, Identitate (matematică), Integrală multiplă, La stânga și la dreapta, Leonhard Euler, Limită (matematică), Listă de funcții matematice, Logaritm iterat, Lungime de undă, Notația Big O, Notație infixată, Notație prefixată, Număr complex, Pierre-Simon de Laplace, Planul complex, Problema valorii inițiale, Programare funcțională, Restricție (matematică), Serie de puteri, Serie Fourier, Simetrie de translație, Singularitate (matematică), Structură algebrică, Teorema lui Abel, Transformare, Transformata Fourier, Transformată Laplace, ... Extinde indicele (4 Mai Mult) »
Analiza matematică
Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.
Vedea Argumentul unei funcții și Analiza matematică
Aplicație multiliniară alternată
În algebra liniară o aplicație multiliniară alternată este o aplicație multiliniară cu toate argumentele aparținând aceluiași spațiu vectorial (de exemplu, o formă biliniară sau o) care ia valoarea zero ori de câte ori în vreo pereche de argumente acestea sunt egale.
Vedea Argumentul unei funcții și Aplicație multiliniară alternată
Aritate
Aritatea este numărul termenilor componenți (argumente sau operanzi) ai unei funcții, operații sau relații în logică, matematică sau informatică.
Vedea Argumentul unei funcții și Aritate
Împărțirea cu zero
Împărțirea cu zero sau împărțirea la zero este împărțirea în care împărțitorul (sau divizorul) este zero.
Vedea Argumentul unei funcții și Împărțirea cu zero
Calcul diferențial
punctul marcat În matematică calculul diferențial este un subdomeniu al calculului infinitezimal care studiază variațiile locale ale funcțiilor.
Vedea Argumentul unei funcții și Calcul diferențial
Constantă (matematică)
În matematică cuvântul constantă are mai multe sensuri.
Vedea Argumentul unei funcții și Constantă (matematică)
Continuitate uniformă
În matematică, și mai ales în analiză, condiția ca o funcție să fie uniform continuă este mai puternică decât continuitatea simplă, sau așa-zisă continuitate punctuală, și mai puțin puternică decât condiția de a fi lipschitziană.
Vedea Argumentul unei funcții și Continuitate uniformă
Derivată
curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).
Vedea Argumentul unei funcții și Derivată
Derivată parțială
În matematică, derivata parțială a unei funcții de mai multe variabile este derivata în raport cu una din acele variabile, în condițiile în care celelalte variabile sunt ținute constante (spre deosebire de derivata totală, la care toate variabilele pot varia).
Vedea Argumentul unei funcții și Derivată parțială
Ecuație diferențială ordinară
În matematică, o ecuație diferențială ordinară este o ecuație diferențială care descrie o relație prestabilită între o funcție necunoscută, argumentele acesteia și derivatele ordinare ale sale.
Vedea Argumentul unei funcții și Ecuație diferențială ordinară
Expresie nedefinită
În matematică, termenul nedefinit este adesea folosit pentru a se referi la o expresie căreia nu i se atribuie o interpretare sau o valoare (cum ar fi o nedeterminare, care are tendința de a presupune valori diferite).
Vedea Argumentul unei funcții și Expresie nedefinită
Șir (matematică)
Sir Cauchy În matematică, un șir, numit și șir infinit, este o funcție definită pe mulțimea numerelor naturale.
Vedea Argumentul unei funcții și Șir (matematică)
Formula lui Euler
Formula lui Euler sau reprezentarea exponențială a unui număr complex spune că orice număr real poate fi asociat unui număr complex de pe cercul unitate: unde.
Vedea Argumentul unei funcții și Formula lui Euler
Funcție algebrică
În matematică, o funcție algebrică este o funcție care poate fi definită ca rădăcină a unei ecuații polinomiale.
Vedea Argumentul unei funcții și Funcție algebrică
Funcție algebrică de gradul al șaselea
complexe este egal cu 6 minus numărul rădăcinilor reale. În algebră funcție de gradul al șaselea este o funcție algebrică definită de un polinom de gradul șase.
Vedea Argumentul unei funcții și Funcție algebrică de gradul al șaselea
Funcție algebrică de gradul al patrulea
maximul local se afla sub aceasta, sau dacă nu existau un maxim local și un minim sub axa ''x'', ar exista doar 2 rădăcini reale (și două rădăcini complexe). Dacă toate cele 3 extreme locale ar fi deasupra axei ''x'' sau dacă nu ar exista un maxim local și un minim deasupra axei ''x'', nu ar exista nicio rădăcină reală (ci 4 rădăcini complexe).
Vedea Argumentul unei funcții și Funcție algebrică de gradul al patrulea
Funcție algebrică de gradul al treilea
Acest articol tratează funcția cubică de o variabilă.
Vedea Argumentul unei funcții și Funcție algebrică de gradul al treilea
Funcție Bessel
În matematică, prin funcții Bessel se înțeleg soluțiile canonice Z(z) ale ecuației diferențiale a lui Bessel (cu z real sau complex): pentru o valoare arbitrară α reală sau complexă, numită ordinul funcției Bessel.
Vedea Argumentul unei funcții și Funcție Bessel
Funcție continuă
În analiza matematică, o funcție se numește continuă într-un punct dacă o modificare mică a argumentului în jurul punctului dat produce o modificare mică a imaginii funcției și, mai mult, se poate limita oricât de mult variația valorii funcției prin limitarea variației argumentului.
Vedea Argumentul unei funcții și Funcție continuă
Funcție hiperbolică
Sinus, cosinus și tangentă hiperbolică În matematică, funcțiile hiperbolice sunt analoagele funcțiilor trigonometrice, dar definite folosind hiperbola în locul cercului.
Vedea Argumentul unei funcții și Funcție hiperbolică
Funcție simetrică
În matematică, o funcție de n variabile este simetrică dacă valoarea ei este aceeași, indiferent de ordinea argumentelor sale.
Vedea Argumentul unei funcții și Funcție simetrică
Glosar de algebră
Prezentul glosar de algebră conține termeni din domeniul algebrei și a altor domenii fundamentale ale matematicii ca: aritmetică, teoria numerelor, teoria probabilităților, statistica și logica.
Vedea Argumentul unei funcții și Glosar de algebră
Glosar de analiză matematică
Prezentul glosar de analiză matematică conține termeni din domeniul calculului diferențial și integral, dar și din domenii conexe ca: topologie, calcul numeric, calcul variațional, calcul vectorial.
Vedea Argumentul unei funcții și Glosar de analiză matematică
Hiperbolă unitate
Hiperbola unitate este cu albastru, conjugata sa este cu verde, iar asimptotele sunt cu roșu în geometrie hiperbola unitate este mulțimea punctelor (x,y) din planul cartezian care satisfac x^2 - y^2.
Vedea Argumentul unei funcții și Hiperbolă unitate
Identitate (matematică)
numerele reale În matematică funcția identitate, sau aplicația identitate, sau transformarea identică, este o funcție a cărei valoare este egală cu cea a argumentului.
Vedea Argumentul unei funcții și Identitate (matematică)
Integrală multiplă
O integrală dublă interpretată ca volumul de sub o suprafaţă. Regiunea dreptunghiulară de la baza corpului este domeniul de integrare, iar suprafaţa este graficul funcţiei de două variabile care este integrată. Noțiunea de integrală multiplă este similară cu noțiunea de integrală definită, extinsă la funcții de mai multe variabile reale, de exemplu, f(x,y) sau f(x,y,z).
Vedea Argumentul unei funcții și Integrală multiplă
La stânga și la dreapta
În algebră termenii la stânga și la dreaptaDumitru Bușneag (coord.), Florentina Boboc, Dana Piciu,, Craiova: Ed.
Vedea Argumentul unei funcții și La stânga și la dreapta
Leonhard Euler
Leonhard Euler (pronunțat în germană și în română) a fost un matematician și fizician elvețian.
Vedea Argumentul unei funcții și Leonhard Euler
Limită (matematică)
În analiza matematică, prin limită a unei funcții într-un punct din domeniul de definiție se înțelege o valoare de care valoarea funcției se apropie oricât de mult atunci când valoarea de intrare (argumentul funcției) se apropie suficient de mult de punctul în care se caută limita.
Vedea Argumentul unei funcții și Limită (matematică)
Listă de funcții matematice
În matematică există unele funcții importante care și-au câștigat un nume de sine stătător.
Vedea Argumentul unei funcții și Listă de funcții matematice
Logaritm iterat
În informatică, logaritmul iterat de ori, scris, este de câte ori trebuie aplicată funcția logaritm iterativ înainte ca rezultatul să fie mai mic sau egal cu 1.
Vedea Argumentul unei funcții și Logaritm iterat
Lungime de undă
Reprezentare grafică a lungimii de undă \lambda \, În fizică, lungimea de undă (notată cu \lambda \) a unei unde sinusoide este o mărime fizică ce caracterizează perioada spațială a undei. O unda este compusa din valuri, iar lungimea de unda este distanta dintre doua valuri, altfel spus, distanta dintre varful unui val si varful valului urmator.
Vedea Argumentul unei funcții și Lungime de undă
Notația Big O
''x'' ≥ ''x''0. Notația Big O este o notație matematică care descrie al unei funcții atunci când argumentul tinde la o anumită valoare sau la infinit.
Vedea Argumentul unei funcții și Notația Big O
Notație infixată
Ordinea operanzilor și operatorului în notația infixată Notația infixată este notația comună (normală), folosită în mod obișnuit în expresiile aritmetice și logice.
Vedea Argumentul unei funcții și Notație infixată
Notație prefixată
Ordinea operatorului și a operanzilor în notația prefixată Notația prefixată sau notația poloneză prefixată (în – NPN) este o notație pentru o operație matematică și logică în care operatorii sunt plasați înainte de operanzi, cum ar fi semnul plus în expresia.
Vedea Argumentul unei funcții și Notație prefixată
Număr complex
În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.
Vedea Argumentul unei funcții și Număr complex
Pierre-Simon de Laplace
Pierre-Simon, Marchiz de Laplace a fost un matematician, astronom și fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia Sistemul Solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare.
Vedea Argumentul unei funcții și Pierre-Simon de Laplace
Planul complex
Reprezentarea geometrică a ''z'' și a conjugatului său ''z̅'' în planul complex. O diagramă care ilustrează formulele de conversie În matematică, planul complex sau planul z este o reprezentare geometrică a numerelor complexe într-un plan geometric definit de axa reală și axa imaginară, ortogonale.
Vedea Argumentul unei funcții și Planul complex
Problema valorii inițiale
În problema valorii inițiale,Octavian Mustafa, Craiova: Ed.
Vedea Argumentul unei funcții și Problema valorii inițiale
Programare funcțională
Programarea funcțională este o paradigmă de programare care tratează calculul ca evaluare de funcții matematice și evită starea și datele mutabile.
Vedea Argumentul unei funcții și Programare funcțională
Restricție (matematică)
rădăcina pătrată a lui ''x''. În matematică o restricție a unei funcții f este o funcție nouă, notată f\vert_A sau f, obținută prin alegerea unui domeniu de definiție mai mic, A, din cel al funcției f.
Vedea Argumentul unei funcții și Restricție (matematică)
Serie de puteri
În matematică, o serie de puteri (de o singură variabilă) este o serie infinită de forma: unde an reprezintă coeficienții celui de-al n-lea termen, c este o constantă, iar x variază in jurul lui c (din acest motiv se mai spune că seria este "centrată" în jurul lui c).
Vedea Argumentul unei funcții și Serie de puteri
Serie Fourier
Seriile Fourier sunt o unealtă matematică folosită pentru a analiza funcțiile periodice descompunându-le într-o sumă ponderată de funcții sinusoidale componente care sunt uneori denumite armonice Fourier normale, sau pe scurt armonice.
Vedea Argumentul unei funcții și Serie Fourier
Simetrie de translație
Funcția de translație invariantă f:\R^2\to\R este f(A).
Vedea Argumentul unei funcții și Simetrie de translație
Singularitate (matematică)
În matematică, o singularitate este un punct în care un anumit obiect matematic nu este definit sau un punct în care obiectul matematic încetează să se mai „comporte bine” într-un anumit fel, cum ar fi lipsa de derivabilitate sau analiticitatea.
Vedea Argumentul unei funcții și Singularitate (matematică)
Structură algebrică
În matematică o structură algebrică constă dintr-o mulțime nevidă, o colecție de operații pe (de obicei operații binare, cum ar fi adunarea și înmulțirea), și un set finit de identități, cunoscut sub numele de axiome, pe care aceste operații trebuie să le satisfacă.
Vedea Argumentul unei funcții și Structură algebrică
Teorema lui Abel
În matematică, Teorema lui Abel pentru seriile de puteri leagă limita unei serii de puteri de suma coeficienților acesteia.
Vedea Argumentul unei funcții și Teorema lui Abel
Transformare
Transformare este acea modificare de stare creată într-un spațiu obiectual interactiv printr-o acțiune configurantă dată.
Vedea Argumentul unei funcții și Transformare
Transformata Fourier
În matematică transformata Fourier (numită astfel după matematicianul și fizicianul Joseph Fourier) este o operație care se aplică unei funcții complexe și produce o altă funcție complexă care conține aceeași informație ca funcția originală, dar reorganizată după frecvențele componente.
Vedea Argumentul unei funcții și Transformata Fourier
Transformată Laplace
În ramura matematicii numită analiză funcțională, transformata Laplace, \scriptstyle\mathcal \left\, este un operator liniar asupra unei funcții f(t), numită funcție original, de argument real t (t ≥ 0).
Vedea Argumentul unei funcții și Transformată Laplace
Treapta unitate Heaviside
Funcţia treaptă Heaviside Funcția treaptă Heaviside, u, numită și funcția treaptă unitate, este o funcție discontinuă ale cărei valori sunt zero pentru argumente negative și unu pentru argumente pozitive.
Vedea Argumentul unei funcții și Treapta unitate Heaviside
Valoare (matematică)
În matematică o valoare poate fi orice obiect matematic.
Vedea Argumentul unei funcții și Valoare (matematică)
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Vedea Argumentul unei funcții și Verb
Zero al unei funcții
În matematică un zero (uneori numit și rădăcină) al unei funcții reale, complexe sau, în general, vectoriale f este o valoare x din domeniul de definiție al funcției f astfel încât f(x) se anulează în x; adică funcția f are valoarea 0 în x, sau, echivalent, x este o soluție a ecuației f(x).
Vedea Argumentul unei funcții și Zero al unei funcții