acces mai rapid decât browser-ul!
10 relaţii: Arta egipteană antică, Aureolă, Contrapposto, Europenii din China medievală, Hauran, Lysippos, Macedonia Antică, Mormântul tracic de la Aleksandrovo, Relațiile sino-romane, Rinceau.
Arta egipteană antică
Arta egipteană antică cuprinde arta produsă în Egiptul Antic între secolul al XXXI-lea î.Hr. și secolul al IV-lea d.Hr..
Nou!!: Arta elenistică și Arta egipteană antică · Vezi mai mult »
Aureolă
tibetan central din Guhyasamaja Akshobhyavajra, secolul al XVII-lea al, Muzeul de Artă Rubin Maicii Domnului din Guadalupe. Învierea Domnului, frescă în biserica Chora, Istanbul. Aureola (diminutiv provenit din latinescul aurea, cu sensul de „auriu”) este acel nor luminos și strălucitor care, în picturile sacre, înconjoară întreaga figură a personajului.
Nou!!: Arta elenistică și Aureolă · Vezi mai mult »
Contrapposto
Contrapposto este un termen italian care înseamnă „contrapondere”.
Nou!!: Arta elenistică și Contrapposto · Vezi mai mult »
Europenii din China medievală
Q57906. După dovezile documentare și arheologice, se crede că mii de europeni au trăit în China Imperială în timpul perioadei de dominație mongolă.
Nou!!: Arta elenistică și Europenii din China medievală · Vezi mai mult »
Hauran
Houran (în Ḥawrān) de asemenea, scris Hawran sau Hauran) este o regiune care se întinde pe părți din sudul Siriei și nordul Iordaniei. Este legată la nord de oaza Ghouta, spre est de câmpul al-Safa, la sud de stepa deșertului Iordaniei și la vest de Înălțimile Golan. În mod tradițional, Houran este format din trei subregiuni: câmpiile Nuqrah și Jaydur, masivul și câmpul vulcanic. Populația Hauranului este în mare parte arabă, dar eterogenă din punct de vedere religios; majoritatea locuitorilor câmpiilor aparțin musulmanilor sunniți aparținând marilor clanuri agrare, în timp ce druzii formează majoritatea omonimul muntelui Jabal al-Druze și o semnificativă ortodoxie greacă și o minoritate greco-catolică, locuind la poalele vestice ale lui Jabal al-Druze. Cele mai mari orașe din regiune sunt Daraa, al-Ramtha și al-Suwayda. În mileniul I î.Hr au dominat în zonă regatul arameic al Damascului și regatul Israelului, apoi, regiunea a căzut sub stăpânirea Asiriei, a Babilonului și a Persiei Ahemenide. Ulterior, după cucerirea lui Alexandru Macedon, a intrat în posesia Egiptului Ptolemeic, a Siriei Seleucide, și a fost o zonă disputată între Regatul iudeu al Dinastiei Hasmoneilor, Regatul Nabateean și Iturea. De la mijlocul secolului I î.Hr., regiunea a fost guvernată de Imperiul Roman prin statele vasale, și Nabateeni până când a fost anexat oficial de către imperiu în secolul al II-lea d.Hr. Hauranul a prosperat sub dominația romană (106 - 395 d.Hr.), iar satele sale au funcționat ca unități în mare parte autonome, dintre care unele s-au dezvoltat în orașe imperiale. Regiunea a continuat să prospere în epoca bizantină (395-634), în timpul căreia diferite triburi arabe au condus Hauranul în numele Bizanțului, inclusiv (secolul al V-lea) și Gassanizii (secolul al VI-lea) până la la mijlocul anilor '630. Pentru o mare parte a erei islamice sub dominația otomană (1517-1917), Hauranul a fost împărțit în districtele al-Bathaniyya și Ḥawrān, care corespundeau clasicelor și Auranita. Geografii musulmani medievali au descris aceste districte ca fiind prospere, bine udate și bine populate. Sub romani, bobul de Batanea și vinul Auranitei au fost importante pentru comerțul imperial, iar de-a lungul istoriei sale, Hauranul a fost principala sursă a cerealelor Levantului. Regiunea a cunoscut un declin în secolul al XVII-lea până când cererea crescută de cereale siriene și îmbunătățirea securității au dus la renașterea și repopularea agriculturii Hauranului la mijlocul secolului al XIX-lea. Regiunea a beneficiat, de asemenea, din punct de vedere istoric, ca zonă de tranzit cheie pe ruta tradițională de Hajj de caravană către Mecca și mai târziu pe calea ferată Hejaz. Hauranul a rămas al Siriei până când a fost înlocuit în mare măsură de nordul Siriei la mijlocul secolului al XX-lea, ceea ce a coincis cu separarea sa de zonele interdependente din cauza frontierelor internaționale și a conflictului arabo-israelian. Cu toate acestea, a persistat ca o importantă zonă de tranzit agricol și comercial în anii 2000. În timpul Războiului Civil Sirian, care a fost declanșat în Hauran în 2011, a devenit o zonă majoră de conflict între rebeli și forțele guvernamentale în până când guvernul a reafirmat controlul în 2018. Disponibilitatea largă a bazaltului în Hauran a condus la dezvoltarea unei arhitecturi vernaculare distincte, caracterizată prin utilizarea exclusivă a bazaltului ca material de construcție și fuziunea Stilurilor romane a arhitecturii elenistice și a stilului nabatean, Durabilitatea bazaltului este creditată pentru posesia Hauranului a uneia dintre cele mai mari concentrații de monumente bine conservate din epoca clasică din lume. Orașe haurane precum,,,, și numeroase altele conținând temple și teatre romane, biserici și mănăstiri din epoca bizantină și forturi, moschei și băi construite de dinastii musulmane succesive.
Nou!!: Arta elenistică și Hauran · Vezi mai mult »
Lysippos
Lysippos (în) a fost un sculptor grec din secolul al IV-lea î.Hr. Împreună cu Scopas și Praxiteles, este considerat unul dintre cei mai mari trei sculptori ai epocii clasice grecești, aducând schimbarea către arta perioadei elenistice.
Nou!!: Arta elenistică și Lysippos · Vezi mai mult »
Macedonia Antică
Macedonia (în limba greacă: Μακεδονία) a fost numele unui regat antic din partea nordică extremă a Greciei Antice, învecinată cu regatul Epirului la vest și cu regiunea Tracia la est.
Nou!!: Arta elenistică și Macedonia Antică · Vezi mai mult »
Mormântul tracic de la Aleksandrovo
Scenă de vânătoare pe fresca din camera principală Mormântul de la Aleksandrovo este o movilă de înmormântare și un mormânt tracic excavat în apropierea Aleksandrovo, regiunea Haskovo, Bulgaria de Sud-Est, mormântul este din secolul al IV-lea î.Hr..
Nou!!: Arta elenistică și Mormântul tracic de la Aleksandrovo · Vezi mai mult »
Relațiile sino-romane
Relațiile sino-romane cuprind contactele de cele mai multe ori indirecte, fluxul de mărfuri, informații și ocazionalele călători efectuate între Imperiul Roman și Imperiul Han din China, precum și, mai târziu, între Imperiul Roman de Răsărit și diversele dinastii chineze.
Nou!!: Arta elenistică și Relațiile sino-romane · Vezi mai mult »
Rinceau
În arhitectură și artele decorative, un rinceau (sau renson, plural rinceaux-uri; din franceză, derivat de la cuvântul francez vechi rein „ramură cu frunziș”) este o formă decorativă care constă dintr-un motiv continuu ondulat, asemănător unei tulpini, din care se ramifică frunze mai mici sau grupuri de frunze la intervale mai mult sau mai puțin regulate.
