Cuprins
32 relaţii: Alomorf, Armonie vocalică, Asibilație, Asimilare, Cazul instrumental, Coalescență (fonetică), Complement circumstanțial instrumental, Complement circumstanțial sociativ, Compunere (lingvistică), Contragere, Disimilație, Faraoani, Bacău, Fonem, Fonetică, Fonologia limbii maghiare, Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze, Glosar de lingvistică, Grad de comparație, Haplologie, Imperativ, Labializare, Limba croată, Limba letonă, Limba macedoneană, Limba sârbă, Limba ucraineană, Morfofonologie, Ortografie, Pronumele în limba maghiară, Reduplicare, Schimbare fonetică, Schimbare lingvistică.
Alomorf
În lingvistică, termenul alomorf denumește o variantă a unui morfem, acesta fiind un element abstract, teoretic, valabil în domeniul limbii văzută ca abstracțiune în lingvistica structuralistă.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Alomorf
Armonie vocalică
În fonetică, armonia vocalică este un fenomen de asimilare care constă în tendința de uniformizare a vocalelor unui cuvânt prin dobândirea de către ele a unei anumite trăsături sau a unor anumite trăsături.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Armonie vocalică
Asibilație
În lingvistică, asibilația este o schimbare sonoră care are ca rezultat o consoană sibilantă.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Asibilație
Asimilare
Termenul asimilare se poate referi la.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Asimilare
Cazul instrumental
În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, instrumentalul este un caz.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Cazul instrumental
Coalescență (fonetică)
Coalescența este o schimbare fonetică ce constă în fuziunea a două sunete într-unul singurBidu-Vrănceanu 1997, p. 106-107.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Coalescență (fonetică)
Complement circumstanțial instrumental
Complementul circumstanțial instrumental este o parte secundară de propoziție care face parte din categoria mai largă a complementelor și din cea mai restrânsă a complementelor circumstanțiale.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Complement circumstanțial instrumental
Complement circumstanțial sociativ
Complementul circumstanțial sociativ este o parte secundară de propoziție care face parte din categoria mai largă a complementelor și din cea mai restrânsă a complementelor circumstanțiale.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Complement circumstanțial sociativ
Compunere (lingvistică)
În lingvistică, termenul „compunere” denumește un procedeu intern de îmbogățire a lexicului, care constă în formarea de cuvinte noi din două sau mai multe cuvinte existente independent, dintr-un cuvânt și dintr-un element de cuvânt care nu există independent, sau din două asemenea elemente.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Compunere (lingvistică)
Contragere
În lingvistică, contragerea este, în sens larg, reducerea cantitativă a unor entități precum cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții sau fraze.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Contragere
Disimilație
În fonetică, disimilația sau disimilarea este un proces prin care se creează o diferență între sunete identice din același cuvânt, sau se accentuează o diferență între sunete cu trăsături asemănătoareDubois 2002, pp. 153–154.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Disimilație
Faraoani, Bacău
Faraoani este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Faraoani, Bacău
Fonem
În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Fonem
Fonetică
Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Fonetică
Fonologia limbii maghiare
Acest articol tratează sistemul fonemic al limbii maghiare standard, corespondența dintre scriere și pronunțare, schimbările fonetice redate în scris și cele neredate în scris care au loc la contactul dintre două consoane, precum și caracteristicile accentuării și ale intonației în limba maghiară.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Fonologia limbii maghiare
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
Acest articol tratează despre sistemul fonologic, fenomenele fonetice și prozodia limbii franceze standard.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze
Glosar de lingvistică
Acesta este un glosar de termeni utilizați în lingvistică.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Glosar de lingvistică
Grad de comparație
În gramatică, gradul de comparație este o categorie gramaticală specifică adjectivului și adverbului.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Grad de comparație
Haplologie
În lingvistică, haplologia (din ἁπλόος haploos „simplu” + λόγος logos „vorbire”) este o schimbare fonetică, un tip de disimilație, care constă în căderea unuia din sunetele sau grupurile de sunete succesive, identice sau asemănătoare, dintr-un cuvânt sau din cuvinte învecinateBidu-Vrănceanu 1997, p.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Haplologie
Imperativ
În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Imperativ
Labializare
Labializarea este o articulare secundară caracteristică unor limbi.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Labializare
Limba croată
Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Limba croată
Limba letonă
Limba letonă este o limbă baltică de est aparținând ramurii balto-slave a familiei de limbi indo-europene, vorbită în regiunea baltică.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Limba letonă
Limba macedoneană
Limba macedoneană (македонски) este o limbă indo-europeană, membră a grupului sudic al limbilor slave, înrudită îndeaproape cu limba bulgară.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Limba macedoneană
Limba sârbă
limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Limba sârbă
Limba ucraineană
Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Limba ucraineană
Morfofonologie
În lingvistică, morfofonologia este o ramură al cărei domeniu este o zonă de interferență a morfologiei cu fonologia.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Morfofonologie
Ortografie
În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Ortografie
Pronumele în limba maghiară
Acest articol se limitează la acea parte a morfologiei limbii maghiare care se ocupă de pronume, tratând clasificarea, formarea și utilizarea lor pronominală și adjectivală, precum și morfemele care exprimă categoriile gramaticale ce le caracterizează: persoana, numărul și cazul.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Pronumele în limba maghiară
Reduplicare
În lingvistică, reduplicarea este repetarea în formă identică sau puțin diferită a unui morfem legat sau a unui cuvânt autonom.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Reduplicare
Schimbare fonetică
În lingvistică, termenul schimbare fonetică este folosit într-un sens larg și în unul restrâns.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Schimbare fonetică
Schimbare lingvistică
Sintagma schimbare lingvistică denumește modificarea continuă în timp a elementelor și structurilor din toate domeniile unei limbi.
Vedea Asimilație (lingvistică) și Schimbare lingvistică