Cuprins
21 relaţii: Alamă, Argenteus, Ban (monedă), Creițar, Denar, Etalon-aur, Follis, Franc francez, Glosar de chimie, Glosar de istorie, Glosar de termeni referitori la Roma antică, Gros moldovenesc, Metal, Miliaresion, Monedă, Monedă bizantină, Monedă romană, Oricalc, Sou, Tombac, Uniunea Monetară Latină.
Alamă
Obiect ornamental din alamă turnat în Ghana Alama este un aliaj de cupru și zinc în diverse proporții, galben-auriu, maleabil, ductil, ușor de prelucrat, cu numeroase și variate întrebuințări în industrie.
Vedea Bilon și Alamă
Argenteus
Constantius Chlorus, prin 294 - 295, bătut în Antiohia (RIC 33a) avers: CONSTANTIVS CAESAR; revers: VICTORIAE - SARMATICAE, ''Cei patru tetrarhi sacrificând în fața unei porți a taberei'' Argenteus (plural argentei) este o monedă de argint fin creată sub Tetrarhie în timpul reformei monetare a lui Dioclețian, prin 294.
Vedea Bilon și Argenteus
Ban (monedă)
Ban este un termen numismatic.
Vedea Bilon și Ban (monedă)
Creițar
Creițar: avers: ME IN AR DVS, în centru, cruce dublă; revers: DUX TIROL, acvilă; 1,45 g de argint; monetăria din Tirol, cca 1280. Creițar (plural creițari; variante: crăițar, crițar, crucer; cf. maghiară krajcár, germană Kreuzer, din Kreuz „cruce”) era o monedă mică, inițial de argint, mai târziu din aramă.
Vedea Bilon și Creițar
Denar
Maximinus Thrax. Denarul / dinarul (din) era una din monedele de bază a sistemului monetar roman.
Vedea Bilon și Denar
Etalon-aur
Etalonul aur sau standardul de aur (în engleză gold standard) este un sistem monetar în care unitatea economică standard de cont se bazează pe o cantitate fixă de aur.
Vedea Bilon și Etalon-aur
Follis
monetăriei de la OstiaÎn Italia.. Un follis este o monedă din bilon (aliaj monetar în compoziția căruia intră în cea mai mare parte sau exclusiv metale comune), cu conținut foarte scăzut de argint, aliajul având 95% cupru și 5% argint.
Vedea Bilon și Follis
Franc francez
Francul francez (simbol: ₣, prescurtat F, FF, Fr, FRF) a fost unitatea monetară a Franței, a Monacoului și, împreună cu peseta spaniolă, a Andorrei, până la adoptarea monedei unice, euro.
Vedea Bilon și Franc francez
Glosar de chimie
Acest glosar conține termeni din domeniul chimiei.
Vedea Bilon și Glosar de chimie
Glosar de istorie
Acest glosar conține termeni din domeniul istoriei, arheologiei, heraldicii, numismaticii și vexilologiei.
Vedea Bilon și Glosar de istorie
Glosar de termeni referitori la Roma antică
Prezentul glosar conține termeni referitori la Roma antică.
Vedea Bilon și Glosar de termeni referitori la Roma antică
Gros moldovenesc
Emisiunea lui Petru Mușat Grosul moldovenesc (poloneză Grosz mołdawski) a fost prima unitate monetară a Principatului Moldovei, emisă de către domnul Petru Mușat al II-lea (1375 - 1391) în anul 1377.
Vedea Bilon și Gros moldovenesc
Metal
Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conductor de căldură și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură obișnuită (cu excepția mercurului).
Vedea Bilon și Metal
Miliaresion
Leon al III-lea pentru celebrarea încoronării fiului său, Constantin al V-lea. A se remarca absența figurilor omenești. Miliaresion (în greacă: μιλιαρήσιον; în latină: miliarensis) este numele dat la două monede bizantine de argint, prima utilizată începând din secolul al IV-lea, a doua din secolul al VIII-lea până în secolul al XI-lea.
Vedea Bilon și Miliaresion
Monedă
O monedă (plural: monedeAcademia Română, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, 2021 (DOOM3) nu moneziAcademia Română, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, 2005 (DOOM2)) este, în general, un lingou de metal de formă discoidală, folosită ca o formă de bani.
Vedea Bilon și Monedă
Monedă bizantină
Moneda bizantină utilizată în Imperiul Roman de Răsărit, după căderea celui de Apus, consta îndeosebi în două tipuri de piese: solidus sau nomisma și o varietate de piese de bronz clar evaluate.
Vedea Bilon și Monedă bizantină
Monedă romană
dac, cu suliță, căzut la pământ. În exergă: '''S'''enatus '''C'''onsulte) Moneda romană este, dintre toate monedele antice, cea care a cunoscut cea mai îndelungată și mai mare expansiune geografică, devenind, pentru mai multe secole, moneda comună a lumii occidentale și mediteraneene.
Vedea Bilon și Monedă romană
Oricalc
Monedă romană; în centru, capul lui Nero laureat spre stânga Oricalc (în) este un aliaj al cuprului cu zincul, asemănător alamei, uneori având și „proprietăți misterioase”.
Vedea Bilon și Oricalc
Sou
Constantin I, armură, scut în mâna stângă, spadă în mâna dreaptă, cap laureat și ''Sol Invictus'', în dreapta sa Sou (pronunțat:, la plural: sous) este o veche monedă franceză, urmașă a monedei romane solidus și al cărui nume a supraviețuit în limbaj decimalizării din 1795, pentru a desemna piesa de 5 centime, până la începutul secolului al XXI-lea.
Vedea Bilon și Sou
Tombac
Set de obiecte de artă otomană (ibric și lighean) din tombac (1870); colecția ''Muzeului de Artă Turcă și Islamică'' din Istanbul. Tombacul, așa cum este scris în franceză, ori tombak sau alama roșie, este un aliaj de alamă cu conținut ridicat de cupru (80-95%) și 5-20% conținut de zinc.
Vedea Bilon și Tombac
Uniunea Monetară Latină
Tratatul Uniunii Monetare Latine (1865) Întinderea Uniunii Monetare Latine (nuanțe de roșu) și state asociate și aliniate (alte culori) între 1866 și 1914. Uniunea Monetară Latină (în, având sigla: UML) a fost creată în secolul al XIX-lea, în încercarea de a unifica mai multe valute europene într-o monedă unică, care ar fi putut circula în toate statele membre, într-un moment în care majoritatea monedelor naționale erau făcute încă din aur și argint.
Vedea Bilon și Uniunea Monetară Latină