Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
De ieșirePrimite
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Consoană fricativă labiodentală sonoră

Index Consoană fricativă labiodentală sonoră

În fonetică, consoana fricativă labiodentală sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Cuprins

  1. 19 relaţii: Consoană, Consoană fricativă, Consoană fricativă labiodentală surdă, Consoană labiodentală, Consoană orală, Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză, Fonologia limbii maghiare, Fonologia limbii române, Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze, Istoria limbii franceze, Limba meglenoromână, Limba poloneză, Limba portugheză, Limba tătară crimeeană, Limba ucraineană, Ortografia limbii franceze, Silabarul cherokee, V, Varietățile regionale ale limbii franceze.

Consoană

O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Consoană

Consoană fricativă

În fonetică, o consoană se numește fricativă (sau constrictivă, spirantă) dacă la pronunțarea sa canalul fonator se strâmtează astfel încât aerul să se poată scurge tot timpul emisiunii.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Consoană fricativă

Consoană fricativă labiodentală surdă

În fonetică, consoana fricativă labiodentală surdă este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Consoană fricativă labiodentală surdă

Consoană labiodentală

În fonetică, se numesc consoane labiodentale acele consoane pronunțate prin acțiunea buzei inferioare și a incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Consoană labiodentală

Consoană orală

În fonetică, o consoană orală este o consoană pulmonară la a cărei articulare fluxul de aer trece numai prin gură.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Consoană orală

Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză

Acest articol prezintă succint determinanții abstracți (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul partitiv, numeralul ca determinant și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât).

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză

Fonologia limbii maghiare

Acest articol tratează sistemul fonemic al limbii maghiare standard, corespondența dintre scriere și pronunțare, schimbările fonetice redate în scris și cele neredate în scris care au loc la contactul dintre două consoane, precum și caracteristicile accentuării și ale intonației în limba maghiară.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Fonologia limbii maghiare

Fonologia limbii române

Fonologia limbii române stabilește inventarul de unități segmentale (vocale și consoane) și unități suprasegmentale (accent, intonație) cu valoare funcțională, caracteristic limbii române.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Fonologia limbii române

Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze

Acest articol tratează despre sistemul fonologic, fenomenele fonetice și prozodia limbii franceze standard.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze

Istoria limbii franceze

Istoria limbii franceze începe odată cu cucerirea Galiei de către romani, terminată în secolul I î.Hr. Limba latină populară este adoptată treptat de populația autohtonă, în cursul unei perioade de bilingvism care durează până în secolul al V-lea.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Istoria limbii franceze

Limba meglenoromână

Limba meglenoromână Sat aromânesc Meglenoromâna este un idiom vorbit de o populație numită în mediul academic „meglenoromâni”.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Limba meglenoromână

Limba poloneză

Limba poloneză (sau polonă; polszczyzna, język polski) este o limbă slavă de vest, vorbită de aproximativ 42,5 milioane de persoane în întreaga lume, în principal în Polonia.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Limba poloneză

Limba portugheză

Portugheza (de asemenea língua portuguesa) este o limbă romanică originară din nord-vestul Peninsulei Iberice (Galicia și nordul Portugaliei de astăzi).

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Limba portugheză

Limba tătară crimeeană

Limba tătară crimeeană (Qırımtatar tili, Qırımtatarca), numită și crimeeană (Qırım tili, Qırımca) sau turca crimeeană (Qırım Türkçesi) este limba tătarilor crimeeni, vorbită în Crimeea și în unele dintre țările fostei Uniuni Sovietice.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Limba tătară crimeeană

Limba ucraineană

Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Limba ucraineană

Ortografia limbii franceze

Ortografia limbii franceze se caracterizează în primul rând prin faptul că redă pronunțarea într-un mod mult mai puțin fidel decât cea a limbii române, de exemplu.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Ortografia limbii franceze

Silabarul cherokee

Silabarul cherokee (pronunție), este folosit de populația amerindiană cherokee.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Silabarul cherokee

V

Litera '''''Vv''''' scrisă cu fontul „School Script Dashed”. Majuscula '''''V''''' Minuscula '''''v''''' V ' este a douăzeci și doua literă din alfabetul latin și a douăzeci și șaptea din alfabetul limbii române.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și V

Varietățile regionale ale limbii franceze

Conform interpretării din secolul al XXI-lea, varietăți regionale ale limbii franceze sunt considerate ansamblurile de particularități cu care este folosită limba complet formată și însușită de toți vorbitorii din Francofonie, în diferitele teritorii din lume ale acesteia.

Vedea Consoană fricativă labiodentală sonoră și Varietățile regionale ale limbii franceze