Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Consoană postalveolară

Index Consoană postalveolară

În fonetică, se numesc consoane postalveolare (sau prepalatale) acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona dintre alveolele incisivilor superiori și palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

27 relaţii: Asibilație, Consoană, Consoană alveolopalatală, Consoană coronală, Consoană sonantă laterală alveolară, Fonologia limbii maghiare, Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze, Ido, Kotava, Limba aimara, Limba croată, Limba engleză, Limba georgiană, Limba hindustană, Limba jurchenă, Limba lakota, Limba letonă, Limba liguriană, Limba meglenoromână, Limba sârbă, Limba tătară crimeeană, Limba turcă, Limba ucraineană, Limba udmurtă, Limbi quechua, Loc de articulare, Vocală anterioară.

Asibilație

În lingvistică, asibilația este o schimbare sonoră care are ca rezultat o consoană sibilantă.

Nou!!: Consoană postalveolară și Asibilație · Vezi mai mult »

Consoană

O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.

Nou!!: Consoană postalveolară și Consoană · Vezi mai mult »

Consoană alveolopalatală

În fonetică, se numesc consoane alveolopalatale (sau alveopalatale) acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona dinapoia alveolelor incisivilor superiori și cu corpul limbii ridicat spre palatul tare (vezi și Loc de articulare).

Nou!!: Consoană postalveolară și Consoană alveolopalatală · Vezi mai mult »

Consoană coronală

consoană coronală Consoanele coronale se clasifică în două subgrupe de articulare.

Nou!!: Consoană postalveolară și Consoană coronală · Vezi mai mult »

Consoană sonantă laterală alveolară

În fonetică, consoana sonantă laterală alveolară este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Consoană postalveolară și Consoană sonantă laterală alveolară · Vezi mai mult »

Fonologia limbii maghiare

Acest articol tratează sistemul fonemic al limbii maghiare standard, corespondența dintre scriere și pronunțare, schimbările fonetice redate în scris și cele neredate în scris care au loc la contactul dintre două consoane, precum și caracteristicile accentuării și ale intonației în limba maghiară.

Nou!!: Consoană postalveolară și Fonologia limbii maghiare · Vezi mai mult »

Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze

Acest articol tratează despre sistemul fonologic, fenomenele fonetice și prozodia limbii franceze standard.

Nou!!: Consoană postalveolară și Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze · Vezi mai mult »

Ido

Ido este o limbă artificială derivată de la Esperanto.

Nou!!: Consoană postalveolară și Ido · Vezi mai mult »

Kotava

Kotava este o limbă auxiliară internațională (LAI) propusă, care se concentrează în special pe principiul neutralității culturale.

Nou!!: Consoană postalveolară și Kotava · Vezi mai mult »

Limba aimara

Aimara (Aymar aru) este o limbă amerindienă vorbită în America de Sud de 2.446.642 de oameni (în majoritate de către membri al poporului aimara) și este așadar una din cele mai vorbite limbi amerindiene din lume.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba aimara · Vezi mai mult »

Limba croată

Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba croată · Vezi mai mult »

Limba engleză

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba engleză · Vezi mai mult »

Limba georgiană

Limba georgiană (în) este limba oficială a Georgiei.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba georgiană · Vezi mai mult »

Limba hindustană

Limba hindustană este o limbă indo-ariană și lingua franca a Indiei de Nord și Pakistanului.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba hindustană · Vezi mai mult »

Limba jurchenă

Limba jurchenă (chineză: 女真語nü zhen yu) este o limbă tunguză vorbită de Jurchene veche.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba jurchenă · Vezi mai mult »

Limba lakota

Lakota (Lakȟótiyapi), de asemenea, menționată ca Lakhota, Teton sau Teton Sioux, este o limbă Siouană vorbită de oamenii Lakota din triburile Sioux.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba lakota · Vezi mai mult »

Limba letonă

Limba letonă este o limbă baltică de est aparținând ramurii balto-slave a familiei de limbi indo-europene, vorbită în regiunea baltică.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba letonă · Vezi mai mult »

Limba liguriană

Răspândirea limbii liguriene. Limba liguriană, ligură sau genoveză (lìgure sau zeneize) este o limbă galo-italică vorbită în principal în teritoriile fostei Republici Genova, care cuprind acum regiunea Liguria din nordul Italiei, părți din coasta mediteraneană a Franței, Monaco (unde limba se numește Monegasque), satul Bonifacio din Corsica și satele Carloforte de pe Insula San Pietro și Calasetta de pe Insula Sant'Antioco din sud-vestului Sardiniei.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba liguriană · Vezi mai mult »

Limba meglenoromână

Limba meglenoromână Sat aromânesc Meglenoromâna este un idiom vorbit de o populație numită în mediul academic „meglenoromâni”.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba meglenoromână · Vezi mai mult »

Limba sârbă

limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limba tătară crimeeană

Limba tătară crimeeană (Qırımtatar tili, Qırımtatarca), numită și crimeeană (Qırım tili, Qırımca) sau turca crimeeană (Qırım Türkçesi) este limba tătarilor crimeeni, vorbită în Crimeea și în unele dintre țările fostei Uniuni Sovietice.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba tătară crimeeană · Vezi mai mult »

Limba turcă

Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10–15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60–65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia).

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba turcă · Vezi mai mult »

Limba ucraineană

Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba ucraineană · Vezi mai mult »

Limba udmurtă

Limba udmurtă (удмурт кыл, udmurt kıl) ese o limbă uralică vorbită de nativii udmurți din republica constituentă rusească Udmurtia, unde, alături de limba rusă, are statut oficial.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limba udmurtă · Vezi mai mult »

Limbi quechua

Quechua, în limba quechua, Qhichwa simi, sau Runa Simi, este o limbă nativ americană a Americii de Sud.

Nou!!: Consoană postalveolară și Limbi quechua · Vezi mai mult »

Loc de articulare

Locuri de articulare, pasive şi active În fonetică, locul sau punctul de articulare al unei consoane este locul de pe canalul fonator în care fluxul de aer este blocat sau strîmtat pentru a produce o turbulență audibilă.

Nou!!: Consoană postalveolară și Loc de articulare · Vezi mai mult »

Vocală anterioară

În fonetică, o vocală anterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție avansată, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.

Nou!!: Consoană postalveolară și Vocală anterioară · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Consoană prepalatală.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »