Cuprins
9 relaţii: Anaforă (lingvistică), Cataforă, Conector (lingvistică), Discurs (lingvistică), Țările de Jos, Gramaticalizare, Paragraf (lingvistică), Pronume, Universalii lingvistice.
Anaforă (lingvistică)
Termenul anaforă (cf. anaphore, anaphora) provine din cuvântul din greaca veche ἀναφορά (anaforá), format din ἀνά (aná) „în sus” + φέρω (féro) „(eu) duc”.
Vedea Deixis și Anaforă (lingvistică)
Cataforă
În lingvistică, termenul cu forma românească cataforă a fost format de către lingvistul german K. Bühler, din elementele grecești vechi κατά (katá) „în jos” și φέρω (féro) „(eu) duc”, rezultând cuvântul καταφορά (kataforá), prin analogie cu termenul ἀναφορά (anaforá) „anaforă”.
Vedea Deixis și Cataforă
Conector (lingvistică)
În lingvistică, noțiunea de conector nu are o definiție general acceptată, și nici ceea ce se consideră că reprezintă nu este denumit de toți autorii cu acest termen.
Vedea Deixis și Conector (lingvistică)
Discurs (lingvistică)
Termenul „discurs” își are originea în retorică, dar a fost adoptat și de lingvistică.
Vedea Deixis și Discurs (lingvistică)
Țările de Jos
Țările de Jos, informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe.
Vedea Deixis și Țările de Jos
Gramaticalizare
Termenul gramaticalizare denumește, în evoluția de la o limbă la alta sau în istoria unei limbi deja formate, o schimbare lingvistică ce constă în transformarea unei entități lexico-semantice autonome, de cele mai multe ori un cuvânt cu sens lexical, în morfem gramaticalBidu-Vrănceanu 1997, p.
Vedea Deixis și Gramaticalizare
Paragraf (lingvistică)
Într-un sens general, paragraful este un pasaj dintr-un text scris despărțit de restul textului prin procedee grafice.
Vedea Deixis și Paragraf (lingvistică)
Pronume
În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive.
Vedea Deixis și Pronume
Universalii lingvistice
În lingvistică, universaliile sunt categorii, proprietăți, relații, tendințe considerate comune tuturor limbilor, deși acestea sunt foarte diferite în numeroase privințeBidu-Vrănceanu 1997, p. 528–530.