Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Determinant (gramatică)

Index Determinant (gramatică)

În gramatică, conform unei definiții generale, un determinant este un termen subordonat altui termen, numit „determinat” sau „regent”, în cadrul unui raport sintactic.

54 relaţii: Accent, Acronim, Adjectiv, Adjectiv pronominal, Adverb, Ambiguitate (lingvistică), Animat și inanimat (lingvistică), Antecedent (lingvistică), Antonomază, Articol (gramatică), Atribut, Cazul genitiv, Cazul nominativ, Cuvânt gramatical, Declinare, Deglutinare, Demeter Lakatos, Demetra, Desinență, Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză, Expresie idiomatică, Gen gramatical, Glosar de lingvistică, Hades, Hera, Istroromâni, Lexicalizare, Lexicul limbii franceze, Limba franceză, Limba istroromână, Limba meglenoromână, Locuțiune, Negație (gramatică), Neologism, Număr (gramatică), Numeral, Paradigmă (lingvistică), Parte de propoziție, Parte de vorbire, Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză, Prepoziție, Pronume rezumtiv, Propoziție atributivă, Raportul dintre subiect și predicat, Redundanță (lingvistică), Siglă, Silabă, Sintaxa limbii franceze, Subordonare (gramatică), Substantiv, ..., Sunet de legătură, Tranzitivitate (gramatică), Varietățile regionale ale limbii franceze, Vocabularul limbii române. Extinde indicele (4 Mai Mult) »

Accent

În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Accent · Vezi mai mult »

Acronim

În lingvistică, un acronim este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se segmente inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexical.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Acronim · Vezi mai mult »

Adjectiv

În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Adjectiv · Vezi mai mult »

Adjectiv pronominal

În gramatica tradițională, prin termenul adjectiv pronominal se înțelege un determinant căruia îi corespunde de regulă un pronume.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Adjectiv pronominal · Vezi mai mult »

Adverb

În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Adverb · Vezi mai mult »

Ambiguitate (lingvistică)

În semantică, termenul ambiguitate denumește proprietatea eventuală a unor cuvinte, forme gramaticale, construcții sintactice (sintagme, propoziții sau fraze) de a avea două sau mai multe înțelesuri.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Ambiguitate (lingvistică) · Vezi mai mult »

Animat și inanimat (lingvistică)

În lingvistică, calificările „animat și inanimat” sau „însuflețit și neînsuflețit” se bazează în primul rând pe distincția naturală dintre, pe de o parte, ființe, adică entități ce se caracterizează prin viață din punct de vedere biologic, pe de altă parte entități care nu au această caracteristică.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Animat și inanimat (lingvistică) · Vezi mai mult »

Antecedent (lingvistică)

În lingvistică, un antecedent este o entitate lingvistică reprezentată în context de altă entitate, numită substitut sau element anaforic, care se găsește după antecedentBidu-Vrănceanu 1997, p. 43.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Antecedent (lingvistică) · Vezi mai mult »

Antonomază

Termenul „antonomază” aparține la origine retoricii, apoi s-a încetățenit în stilistică, și este de asemenea folosit în lingvistică.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Antonomază · Vezi mai mult »

Articol (gramatică)

fără articole În gramatica tradițională, articolul este o „parte de vorbire flexibilă cu rol de instrument gramatical, care însoțește în unele limbi substantivul și arată în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Articol (gramatică) · Vezi mai mult »

Atribut

În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Atribut · Vezi mai mult »

Cazul genitiv

În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).

Nou!!: Determinant (gramatică) și Cazul genitiv · Vezi mai mult »

Cazul nominativ

În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Cazul nominativ · Vezi mai mult »

Cuvânt gramatical

În lingvistică, un cuvânt gramatical sau funcțional este un cuvânt ce îndeplinește în limbă o funcție exclusiv sau preponderent gramaticală, opunându-se prin aceasta cuvântului cu sens lexical (conținut noțional) deplinCrystal 2008, p. 203.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Cuvânt gramatical · Vezi mai mult »

Declinare

În morfologie, declinarea este schimbarea formei părților de vorbire nominale (determinanți abstracți, substantiv, adjectiv, numeral și pronume) cu scopul de a exprima, în funcție de limbă, diferitele genuri, numere și cazuri.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Declinare · Vezi mai mult »

Deglutinare

În lingvistică, termenul deglutinare (Dubois 2002, p. 132.. Unii autori consideră sinonime termenii „deglutinare” și „afereză”, definindu-i drept căderea unui astfel de segment și pierderea sa. Alții rezervă termenul „afereză” numai pentru fenomenul care include pierderea segmentului, și înțeleg prin deglutinare și păstrarea segmentului separat înaintea segmentului rămas. În acest caz, afereza este interpretată de unii autori ca un fenomen care face parte dintr-o falsă analiză a unui cuvânt sau a sintagmei pe care o formează cu determinantul abstract care îl precede, formându-se astfel o altă sintagmă. Prin urmare, în acest sens, deglutinarea este o formă particulară a aferezei. Deglutinarea este considerată de unii autori și ca un procedeu de formare de cuvinte, dat fiind că segmentul ce rămâne din cuvântul tăiat formează un cuvânt nou. În lingvistica istorică este un fenomen de etimologie populară, adică inițial este o abatere individuală de la o regulă a limbii. Unele asemenea abateri se generalizează, iar în cazul limbilor care au o varietate standard, ajung să fie integrate de aceasta.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Deglutinare · Vezi mai mult »

Demeter Lakatos

Demeter Lakatos (cunoscut ca László Demeter sau Mitică Lăcătușu) a fost un poet român de origine ceangăiască, singurul care și-a compus opera în graiul nordic ceangăiesc.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Demeter Lakatos · Vezi mai mult »

Demetra

Demetra (greacă: Δημήτηρ) era în mitologia greacă zeița agriculturii, pe Dexonline fiind adesea reprezentată cu grâne sau o torță, printre altele.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Demetra · Vezi mai mult »

Desinență

În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Desinență · Vezi mai mult »

Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză

Acest articol prezintă succint determinanții abstracți (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul partitiv, numeralul ca determinant și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât).

Nou!!: Determinant (gramatică) și Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză · Vezi mai mult »

Expresie idiomatică

În frazeologie, o expresie idiomatică este o unitate frazeologică constituită dintr-o îmbinare de cuvinte cu un grad relativ mare de fixitate, care se opune prin aceasta unei îmbinări libere de cuvinte sau unei unități frazeologice cu un grad relativ mic de fixitate.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Expresie idiomatică · Vezi mai mult »

Gen gramatical

În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Gen gramatical · Vezi mai mult »

Glosar de lingvistică

Acesta este un glosar de termeni utilizați în lingvistică.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Glosar de lingvistică · Vezi mai mult »

Hades

Hades (în ᾍδης sau Άͅδης, Háidēs) este zeul Infernului, sălășluind în împărăția umbrelor, pe care o cârmuie alături de soția sa, Persefona.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Hades · Vezi mai mult »

Hera

Hera (în Ήρα, Hēra) este în mitologia greacă zeița protectoare a căsniciei, a căminului și a femeilor măritate, precum și regina zeilor și a oamenilor.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Hera · Vezi mai mult »

Istroromâni

Istroromânii sunt o ramură a românilor care a migrat în Evul Mediu din aria de formare a poporului român spre vest și s-a așezat în peninsula Istria, astăzi aparținând Croației.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Istroromâni · Vezi mai mult »

Lexicalizare

În lingvistică, termenul lexicalizare are mai multe sensuri.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Lexicalizare · Vezi mai mult »

Lexicul limbii franceze

Lexicul limbii franceze se caracterizează în principal prin preponderența cuvintelor de origine latină, fie moștenite, fie împrumutate după constituirea limbii.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Lexicul limbii franceze · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Limba franceză · Vezi mai mult »

Limba istroromână

Răspândirea românilor. Istroromânii sunt ramura localizată cel mai la vest. Istroromâna este, după unii lingviști, o limbă distinctă aparținând subgrupului de est al limbilor romanice, vorbită de istroromâni.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Limba istroromână · Vezi mai mult »

Limba meglenoromână

Limba meglenoromână Sat aromânesc Meglenoromâna este un idiom vorbit de o populație numită în mediul academic „meglenoromâni”.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Limba meglenoromână · Vezi mai mult »

Locuțiune

Locuțiunea este, în gramatică și în lexicologie, un grup de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă, din punct de vedere gramatical, ca o singură parte de vorbire.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Locuțiune · Vezi mai mult »

Negație (gramatică)

În lingvistică, negația este o operație prin care se contrazice înțelesul total sau parțial al unei propozițiiCrystal 2008, p. 323.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Negație (gramatică) · Vezi mai mult »

Neologism

În lingvistică, termenul neologism (Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 794.. În lingvistica franceză sunt autori care nu includ împrumuturile printre neologisme. Suma procedeelor interne și externe de îmbogățire a lexicului cu unități lexicale și sensuri noi este numit cu un termen introdus în lingvistica franceză „neologie”Bidu-Vrănceanu 1997, p. 321.. Termenul „neologism” este ambiguu, pe de o parte deoarece unitatea lexicală în cauză este nouă numai în raport cu un anumit moment din istoria limbii, care poate fi unul și din trecutul îndepărtat, pe de altă parte, prin faptul că utilizatorii limbii percep neologismul ca o unitate neintegrată în lexic. Astfel, unele intrate relativ recent în limbă nu sunt simțite ca atare dacă au intrat repede în folosința comună, pe când altele, relativ vechi, dar puțin folosite, sunt văzute ca neologismeGrevisse și Goosse 2007, p. 152–153..

Nou!!: Determinant (gramatică) și Neologism · Vezi mai mult »

Număr (gramatică)

În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »

Numeral

În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Numeral · Vezi mai mult »

Paradigmă (lingvistică)

În lingvistica tradițională, o paradigmă este un ansamblu de forme pe care le ia un morfem lexical combinat cu afixele pe care le poate primi.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Paradigmă (lingvistică) · Vezi mai mult »

Parte de propoziție

În gramatica tradițională sunt numite părți de propoziție cuvintele sau grupurile de cuvinte care, în cadrul unei propoziții, fie independentă sau făcând parte dintr-o frază, ocupă funcții sintactice și sunt legate între ele prin raporturi sintacticeConstantinescu-Dobridor 1989, articolul.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Parte de propoziție · Vezi mai mult »

Parte de vorbire

În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Parte de vorbire · Vezi mai mult »

Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză

Acest articol prezintă succint părțile de vorbire neflexibile din limba franceză care au funcție gramaticală: adverbul (cu funcție sintactică), prepoziția și conjuncția (cuvinte gramaticale).

Nou!!: Determinant (gramatică) și Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză · Vezi mai mult »

Prepoziție

În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Prepoziție · Vezi mai mult »

Pronume rezumtiv

În sintaxă, noțiunea de pronume rezumtiv are o interpretare mai largă și una mai restrânsă.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Pronume rezumtiv · Vezi mai mult »

Propoziție atributivă

În sintaxa frazei, propoziția atributivă este o propoziție subordonată unei entități lingvistice numite antecedent, pe care o reia.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Propoziție atributivă · Vezi mai mult »

Raportul dintre subiect și predicat

În sintaxă există mai multe viziuni despre raportul dintre subiect și predicat din punct de vedere ierarhic.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Raportul dintre subiect și predicat · Vezi mai mult »

Redundanță (lingvistică)

În lingvistică, termenul redundanță denumește prezența mai mult decât o singură dată a unei informații într-un același enunțBussmann 1998, p. 988.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Redundanță (lingvistică) · Vezi mai mult »

Siglă

Universității „Lucian Blaga” din Sibiu cuprinzând sigla de la numele instituției În lingvistică, o siglă este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se literele inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexicalBidu-Vrănceanu 1997, p. 449.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Siglă · Vezi mai mult »

Silabă

În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Silabă · Vezi mai mult »

Sintaxa limbii franceze

Acest articol prezintă succint sintaxa limbii franceze, punând accentul pe specificitățile structurii propoziției și frazei franceze în raport cu cea din limba română.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Sintaxa limbii franceze · Vezi mai mult »

Subordonare (gramatică)

În gramatică, subordonarea este unul dintre raporturile sintactice.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Subordonare (gramatică) · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Substantiv · Vezi mai mult »

Sunet de legătură

În fonetică, în morfologie și în lexicologie, un sunet de legătură este un element de cuvânt care leagă între ele două morfemeBokor 2007, p. 264.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Sunet de legătură · Vezi mai mult »

Tranzitivitate (gramatică)

În gramatică, tranzitivitatea este concepută cu două accepții diferite.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Tranzitivitate (gramatică) · Vezi mai mult »

Varietățile regionale ale limbii franceze

Conform interpretării din secolul al XXI-lea, varietăți regionale ale limbii franceze sunt considerate ansamblurile de particularități cu care este folosită limba complet formată și însușită de toți vorbitorii din Francofonie, în diferitele teritorii din lume ale acesteia.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Varietățile regionale ale limbii franceze · Vezi mai mult »

Vocabularul limbii române

Vocabularul limbii române reflectă, pe lângă celelalte domenii ale limbii, caracterul romanic al acesteia, prin numărul de cuvinte moștenite din limba latină și prin predilecția pentru împrumuturi lexicale din celelalte limbi romanice.

Nou!!: Determinant (gramatică) și Vocabularul limbii române · Vezi mai mult »

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »