Cuprins
130 relaţii: Adalberon de Reims, Adela de Champagne, Adela de Franța, Adelaida de Vermandois, Adelaide de Aquitania, Adelaide de Maurienne, Agnes de Merania, Amicia de Courtenay, Anglia anglo-saxonă, Anna de Kiev, Bătălia de la Courtrai, Beatrice de Sicilia, Blanche a Castiliei, Blanche de Burgundia, Blanche de Namur, Carol, Carol al IV-lea al Franței, Carol al IV-lea al Spaniei, Carol al IX-lea al Franței, Carol al VI-lea al Franței, Carol al X-lea al Franței, Carol de Lotharingia Inferioară, Carol de Valois, Casa de Bourbon, Casa de Valois, Castelul Saumur, Castelul Sully-sur-Loire, Castelul Vincennes, Comitatul de Valois, Constance a Castiliei, Constance de Arles, Cornul secarei, Dinastia Carolingiană, Ducatul Burgundia, Evdochia Lascarina, Filip, Filip al II-lea al Franței, Filip al III-lea al Franței, Filip al IV-lea cel Frumos, Filip al V-lea al Franței, Filip al V-lea al Spaniei, Filip al VI-lea al Franței, Filip al VI-lea al Spaniei, Filip I al Franței, Francia Occidentală, Francisc al II-lea al Franței, Francisc I al Franței, Franța, George al III-lea al Regatului Unit, Henric, ... Extinde indicele (80 Mai Mult) »
Adalberon de Reims
Adalberon (d. 989) a fost arhiepiscop de Reims, cancelar al regilor Lothar și Ludovic al V-lea ai Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Adalberon de Reims
Adela de Champagne
Adela de Champagne (în franceză: Adèle) (n. cca. 1140 – d. 4 iunie 1206), cunoscută și ca Adelaide sau Alix, a fost cea de a treia soție a regelui Ludovic al VII-lea al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Adela de Champagne
Adela de Franța
Adèle de Franța sau Adela Capet sau Adela of Flanders, cunoscută și ca Adela cea Sfântă sau ca Adela de Messines (n. 1009 – d. 8 ianuarie 1079, Messines), a fost cea de a doua fiică a regelui Robert al II-lea al Franței ("Piosul") cu Constanța de Arles.
Vedea Dinastia Capețienilor și Adela de Franța
Adelaida de Vermandois
Adelaida de Vermandois (n. 1062–d. 1122) a fost suo jure conte de Vermandois și de Valois și ultimul membru al dinastiei carolingiene.
Vedea Dinastia Capețienilor și Adelaida de Vermandois
Adelaide de Aquitania
Adelaide de Aquitania sau Adele sau Abelahide (c. 945 sau 952 – 1004) a fost fiica lui William al III-lea, Duce de Aquitania și Adele de Normandia, fiica lui Rollo al Normandiei.
Vedea Dinastia Capețienilor și Adelaide de Aquitania
Adelaide de Maurienne
Adelaide de Savoia (sau Adelaide de Maurienne) (sau Adelasia di Moriana, sau Adèle de Maurienne) (1092 – 18 noiembrie 1154) a fost a doua soție însă prima regină consort a regelui Ludovic al VI-lea al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Adelaide de Maurienne
Agnes de Merania
Agnes Maria de Andechs-Merania (d. 1201), regină a Franței, a fost fiica lui Berthold al IV-lea Conte de Andechs.
Vedea Dinastia Capețienilor și Agnes de Merania
Amicia de Courtenay
Amicia de Courtenay (n. 1250–d. 1275) a fost o nobilă franceză, membră a familiei de Courtenay, ramură colaterală a casei regale de Capet.
Vedea Dinastia Capețienilor și Amicia de Courtenay
Anglia anglo-saxonă
Anglia anglo-saxonă acoperă istoria Angliei Evului Mediu Timpuriu, de la dispariția Angliei romane și apariția regatelor anglo-saxone în secolul al V-lea până la cucerirea ei de către normanzi în 1066.
Vedea Dinastia Capețienilor și Anglia anglo-saxonă
Anna de Kiev
Anna de Kiev (sau Anna Yaroslavna) (1024/1032 - 1075) a fost regină consort a Franței ca soție a regelui Henric I al Franței și regentă pentru fiul ei, Filip I al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Anna de Kiev
Bătălia de la Courtrai
Bătălia de la Courtrai (în neerlandeză Guldensporenslag, în franceză Bataille des éperons d'or), adesea numită Bătălia pintenilor de aur, a avut loc pe 11 iulie 1302, năvalnicul și pătimașul rege al Franței, Filip al IV-lea (1285-1314), din dinastia Capețienilor, năvăli în bogata provincie vecină, Flandra, împreună cu toată floarea cea vestită a nobilimii franceze, dar și cu Armata Regală care includea: cavaleria feudalǎ, arbaleți lombarzi și aruncători de sǎgeți spanioli.
Vedea Dinastia Capețienilor și Bătălia de la Courtrai
Beatrice de Sicilia
Beatrice de Sicilia sau Beatrice de Anjou (n.c. 1252 – d. 1275) a fost împărăteasă titulară a Imperiului Latin al Constantinopolului prin căsătoria cu Filip I de Courtenay (d. 1283).
Vedea Dinastia Capețienilor și Beatrice de Sicilia
Blanche a Castiliei
Blanche a Castiliei (în) (4 martie 1188 – 26 noiembrie 1252) a fost regină consoartă a Franței ca soție a regelui Ludovic al VIII-lea.
Vedea Dinastia Capețienilor și Blanche a Castiliei
Blanche de Burgundia
Blanche de Burgundia (c. 1296 – 1326) a fost regină a Franței și Navarei timp de câteva luni în 1322, ca primă soție a regelui Carol al IV-lea al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Blanche de Burgundia
Blanche de Namur
Blanche de Namur (1320–1363) a fost regină-consort a Suediei și Norvegiei, ca soție a regelui Magnus al IV-lea al Suediei.
Vedea Dinastia Capețienilor și Blanche de Namur
Carol
Carlo Borromeo, pictură de Giovanni Ambrogio Figino (1548-1608) Carol sau Karl este un nume de familie sau prenume masculin de origine germană, „karal” în germana veche înseamnă.
Vedea Dinastia Capețienilor și Carol
Carol al IV-lea al Franței
Carol al IV-lea, cunoscut ca cel Drept (18/19 iunie 1294 – 1 februarie 1328), a fost rege al Franței și al Navarei (sub numele Carol I) și Conte de Champagne din 1322 până la moartea sa: a fost ultimul rege francez al Casei Capet.
Vedea Dinastia Capețienilor și Carol al IV-lea al Franței
Carol al IV-lea al Spaniei
Carol al IV-lea (11 noiembrie 1748 – 20 ianuarie 1819) a fost rege al Spaniei din 14 decembrie 1788 până la abdicarea sa din 19 martie 1808.
Vedea Dinastia Capețienilor și Carol al IV-lea al Spaniei
Carol al IX-lea al Franței
Carol al IX-lea (27 iunie 1550 - 30 mai 1574) născut Charles-Maximilien, a fost rege al Franței, din 1560 până la moartea sa.
Vedea Dinastia Capețienilor și Carol al IX-lea al Franței
Carol al VI-lea al Franței
Carol al VI-lea a fost rege al Franței din 1380 până în 1422 și membru al Casei de Valois.
Vedea Dinastia Capețienilor și Carol al VI-lea al Franței
Carol al X-lea al Franței
Carol al X-lea al Franței a fost rege al Franței și al Navarrei între 1824 și 1830.
Vedea Dinastia Capețienilor și Carol al X-lea al Franței
Carol de Lotharingia Inferioară
Mormântul lui Carol din basilica Sfântului Servatius din Maastricht Carol de Lorena (n. 953, Laon–d. 993, Orléans) a fost descendent la a șasea generație din Carol cel Mare, devenit duce al Lotharingiei Inferioare din 977 până la 991.
Vedea Dinastia Capețienilor și Carol de Lotharingia Inferioară
Carol de Valois
Carol de Valois (în; n. 12 martie 1270 – d. 16 decembrie 1325) a fost al patrulea fiu al regelui Filip al III-lea al Franței și al reginei Isabela de Aragon.
Vedea Dinastia Capețienilor și Carol de Valois
Casa de Bourbon
Blazonul Casei de Bourbon a Franței și Navarei Casa de Bourbon a fost o importantă casă regală europeană, ramură a Capețienilor, și actuala casă regală în Spania și în Ducatul Luxemburg.
Vedea Dinastia Capețienilor și Casa de Bourbon
Casa de Valois
200px Casa de Valois a fost o ramură a dinastiei Capețienilor care a domnit în Franța din 1328 până în 1589.
Vedea Dinastia Capețienilor și Casa de Valois
Castelul Saumur
Castelul Saumur Castelul Saumur (în) situat pe Valea Loarei, în departamentul Maine-et-Loire, orașul cu același nume Saumur, se găsește la confluența Loarei cu afluentul său Thouet, la granițele estice ale regiunii Anjou și în apropierea graniței vestice cu Touraine.
Vedea Dinastia Capețienilor și Castelul Saumur
Castelul Sully-sur-Loire
Castelul Sully-sur-Loire Castelul Sully-sur-Loire (în) este situat la porțile „Văii Regilor” pe Valea Loarei, în inima unui vast parc, în comuna Sully-sur-Loire, departamentul Loiret.
Vedea Dinastia Capețienilor și Castelul Sully-sur-Loire
Castelul Vincennes
Castelul Vincennes (în) este o fostă reședință regală situată în orașul Vincennes, la sud-est de Paris.
Vedea Dinastia Capețienilor și Castelul Vincennes
Comitatul de Valois
Regiunea Valois, numită la origine pagus valensis, era situată pe valea râului Oise, în Picardia.
Vedea Dinastia Capețienilor și Comitatul de Valois
Constance a Castiliei
Constance a Castiliei (1141 – 4 octombrie 1160) a fost a doua soție a regelui Ludovic al VII-lea al Franței după divorțul acestuia de Eleanor de Aquitania.
Vedea Dinastia Capețienilor și Constance a Castiliei
Constance de Arles
Constance de Arles (c. 986 - 28 iulie1032), cunoscută, de asemenea, drept Constance de Provence, a fost a treia soție a regelui Robert al II-lea al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Constance de Arles
Cornul secarei
Cornul secarei (Claviceps purpurea), numit și ergot, este o ciupercă fitoparazită din familia Clavicipitaceae, genul Claviceps, ai cărei scleroți parazitează diferite cereale, mai ales secara.
Vedea Dinastia Capețienilor și Cornul secarei
Dinastia Carolingiană
Dinastia Carolingiană (cunoscută și sub numele de Carlovingieni sau Karlingi) a fost o dinastie de conducători, care au pornit de la stadiul de prefecți și au ajuns în cele din urmă regi ai francilor (751).
Vedea Dinastia Capețienilor și Dinastia Carolingiană
Ducatul Burgundia
Ducatul Burgundiei (în) a fost un ducat medieval, vasal al Regatului Franței, cu centrul politic la Dijon.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ducatul Burgundia
Evdochia Lascarina
Evdochia Lascarina, cunoscută și ca Sofia Lascarina, (n. 1210 sau 1212 – d. 1247 sau 1253) a fost o prințesă a Imperiului bizantin de la Niceea și soția lui Frederic al II-lea.
Vedea Dinastia Capețienilor și Evdochia Lascarina
Filip
Marcus Iulius Philippus (Filip Arabul) Filip poate fi un nume de familie sau prenume masculin El provine din limba greacă: Φίλιππος, Phílippos („Prietenul calului“), latinizat: Philippus.
Vedea Dinastia Capețienilor și Filip
Filip al II-lea al Franței
Filip al II-lea al Franței (în) a fost regele Franței între 1180 și 1223.
Vedea Dinastia Capețienilor și Filip al II-lea al Franței
Filip al III-lea al Franței
Filip al III-lea (n. 3 aprilie 1245; d. 5 octombrie 1285) a fost rege al Franței; i-a succedat tatălui său Ludovic al IX-lea al Franței și a domnit din 1270 până în 1285.
Vedea Dinastia Capețienilor și Filip al III-lea al Franței
Filip al IV-lea cel Frumos
Filip al IV-lea cel Frumos a fost regele Franței din 1285 până în 1314, fiind membru al dinastiei Capețiene.
Vedea Dinastia Capețienilor și Filip al IV-lea cel Frumos
Filip al V-lea al Franței
Filip al V-lea (n. 1292 / 93 - d. 3 ianuarie 1322), supranumit Lunganul (franceză: Le Long), a fost rege al Franței și al Navarrei (ca Filip al II-lea) și Contele de Champagne, începând cu 1316 și până la moartea sa.
Vedea Dinastia Capețienilor și Filip al V-lea al Franței
Filip al V-lea al Spaniei
Filip al V-lea al Spaniei (19 decembrie 1683 – 9 iulie 1746) a fost Rege al Spaniei din 1 noiembrie 1700 până la 15 ianuarie 1724, când a abdicat în favoarea fiului său Louis, și din 6 septembrie 1724, când și-a asumat din nou tronul în urma decesului fiului său, până la moartea sa.
Vedea Dinastia Capețienilor și Filip al V-lea al Spaniei
Filip al VI-lea al Franței
Filip al VI-lea al Franței (n. 1293 - d. 22 august 1350), cunoscut și ca Norocosul sau de Valois, a fost un rege al Franței din 1328 până la moartea sa în 1350.
Vedea Dinastia Capețienilor și Filip al VI-lea al Franței
Filip al VI-lea al Spaniei
Filip al VI-lea de Bourbon și Grecia, alternativ Felipe al VI-lea, (numele întreg: Felipe Juan Pablo Alfonso de Todos los Santos de Borbón y de Grecia) este actualul rege al Spaniei.
Vedea Dinastia Capețienilor și Filip al VI-lea al Spaniei
Filip I al Franței
Filip I (23 mai 1052 — 29 iulie 1108) a fost rege al francilor din 1060 până la moartea sa.
Vedea Dinastia Capețienilor și Filip I al Franței
Francia Occidentală
Francia Occidentală era teritoriul aflat sub controlul lui Carol cel Pleșuv după Tratatul de la Verdun din 843, care împărțea Imperiul Carolingian al francilor în trei părți, Francia Occidentală, Francia de Mijloc și Francia Răsăriteană.
Vedea Dinastia Capețienilor și Francia Occidentală
Francisc al II-lea al Franței
Francisc al II-lea ((n. 19 ianuarie 1544 - d. 5 decembrie 1560), a fost rege al Franței între anii 1559 și 1560, fiind fiul cel mare al lui Henric al II-lea și al Caterinei de Medici. A fost căsătorit în 1558 cu Maria I Stuart, regina Scoției (1542-1567), nepoată a ducilor de Guise.
Vedea Dinastia Capețienilor și Francisc al II-lea al Franței
Francisc I al Franței
Francisc I al Franței (12 septembrie 1494 - 31 martie 1547) a fost rege al Franței între anii 1515 și 1547, fiind fiul lui Charles d'Angoulême și al Louisei de Savoia.
Vedea Dinastia Capețienilor și Francisc I al Franței
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Vedea Dinastia Capețienilor și Franța
George al III-lea al Regatului Unit
George al III-lea (George William Frederick; 4 iunie 1738 – 29 ianuarie 1820) a fost rege al Regatului Unit și rege al Irlandei din 25 octombrie 1760 până la unirea acestor țări la 1 ianuarie 1801; după această dată a fost rege al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei până la moartea sa.
Vedea Dinastia Capețienilor și George al III-lea al Regatului Unit
Henric
Henric poate fi un nume de familie sau prenume masculin Există mai mulți monarhi cu numele de Henric.
Vedea Dinastia Capețienilor și Henric
Henric al II-lea al Franței
Henric al II-lea (n. 31 martie 1519, Saint-Germain-en-Laye – d. 10 iulie 1559, Hôtel des Tournelles, Paris) a fost regele Franței între 1547 și 1559.
Vedea Dinastia Capețienilor și Henric al II-lea al Franței
Henric al II-lea de Suabia
Henric al II-lea (n. 1211, Palermo, Sicilia – d.c. 12 februarie 1242, Martirano, Calabria),Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser.
Vedea Dinastia Capețienilor și Henric al II-lea de Suabia
Henric al III-lea al Franței
Henric al III-lea (în, în) (19 septembrie 1551 – 2 august 1589) din dinastia Valois a fost rege al Franței între 1574 - 1589 și Rege al Poloniei între 1573 și 1574 cu titlul de Henric de Valois.
Vedea Dinastia Capețienilor și Henric al III-lea al Franței
Henric al IV-lea al Franței
Henric de Bourbon (denumit și Henric cel Mare (Henri le Grand) iar în regiunea lui de baștină, Gasconia, unde era iubit, era numit și "regele nostru Henric" (13 decembrie 1553 – 14 mai 1610), a fost rege al Navarei (1572-1610) și rege al Franței (1589-1610), primul rege din familia de Bourbon.
Vedea Dinastia Capețienilor și Henric al IV-lea al Franței
Henric cel Tânăr
Henric cunoscut drept Tânărul Rege (28 februarie 1155 – 11 iunie 1183), a fost al doilea din cei cinci fii ai regelui Henric al II-lea al Angliei și ai reginei Eleanor de Aquitania însă primul care a supraviețuit copilăriei.
Vedea Dinastia Capețienilor și Henric cel Tânăr
Henric I al Franței
Blazonul Franței Henric I (în) a fost rege al francilor din 1031 până la moartea sa.
Vedea Dinastia Capețienilor și Henric I al Franței
Hugo Capet
Hugo Capet (c. 941 – 24 octombrie 996) a fost primul rege al francilor din Casa de Capet de la alegerea sa în 987 până la moartea sa, în 996.
Vedea Dinastia Capețienilor și Hugo Capet
Hugo cel Mare
Hugo cel Mare (898 – 16 iunie 956) a fost duce al francilor și conte de Paris.
Vedea Dinastia Capețienilor și Hugo cel Mare
Hugo de Vermandois
Hugo de Vermandois, cunoscut ca și Hugo cel Mare (n. 1057 - d. 18 octombrie 1102) a fost un conte de Vermandois și Valois, fiul regelui Franței Henric I și al Annei de Kiev.
Vedea Dinastia Capețienilor și Hugo de Vermandois
Independență
Independența unei țări, organizații politice sau a unui guvern este capacitatea acestuia să-și manifeste suveranitatea politică, în contrast cu situația în care autoritatea sa este redusă de puterea suzerană sau colonială.
Vedea Dinastia Capețienilor și Independență
Infanta Sofía a Spaniei
Infanta Sofía a Spaniei (Sofía de Todos los Santos de Borbón Ortiz, n. 29 aprilie 2007) este al doilea copil al regelui Felipe al VI-lea al Spaniei și al soției lui, Letizia a Spaniei și este a doua în ordinea succesiunii la tronul Spaniei, după sora ei mai mare, Infanta Leonor.
Vedea Dinastia Capețienilor și Infanta Sofía a Spaniei
Ingeborg a Danemarcei, regină a Franței
Ingeborg (Isambour, Ingeburge; de asemenea Ingelburge, Ingelborg, Isemburge) (1175 – 29 iulie 1236) a fost regină consort a Franței ca a doua soție a regelui Filip al II-lea al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ingeborg a Danemarcei, regină a Franței
Ioan
Botezarea lui Isus de către Ioan Botezătorul - Manuscript, Franța secolul XV. Ioan este un nume de familie sau prenume masculin Categorie:Nume Categorie:Prenume masculine și se poate referi la.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ioan
Ioan al Boemiei
cisterciană din Zbraslav) Elisabeta de Boemia în Speyer 1310 Ioan de Luxemburg sau Ioan de Boemia (în, în luxemburgheză Jang de Blannen, în germană Johann von Luxemburg, în franceză Jean de Luxembourg,; n. 10 august 1296, Luxemburg – d. 26 august 1346, Crécy) ulterior numit Ioan cel Orb, a fost rege al Boemiei (1311–1346), conte de Luxemburg și rege titular al Poloniei (1311–1335).
Vedea Dinastia Capețienilor și Ioan al Boemiei
Ioan I al Franței
Ioan I (n. 15 noiembrie 1316d. 20 noiembrie 1316), numit Postumul, a fost Rege al Franței și al Navarei și Conte de Champagne, fiu și succesor al regelui Ludovic al X-lea, timp de cinci zile.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ioan I al Franței
Ioan Tristan de Valois
Ioan Tristan de Franța (n. 8 aprilie 1250, Damietta - 3 august 1270) a fost un prinț francez din Dinastia Capețienilor.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ioan Tristan de Valois
Ioana a II-a, Contesă de Burgundia
Ioana a II-a, Contesă de Burgundia (15 ianuarie 1292 – 21 ianuarie 1330), a fost fiica cea mare a lui Otto al IV-lea, Conte de Burgundia și a soției acestuia, Matilda, Contesă de Artois.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ioana a II-a, Contesă de Burgundia
Ioana I de Navara
Ioana I (n. 14 ianuarie 1273 – d. 31 martie/2 aprilie 1305) a fost fiica regelui Henric I de Navara și a soției acestuia, Blanche de Artois.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ioana I de Navara
Isabela a Franței
Isabela a Franței (c. 1295 – 22 august 1358), cunoscută sub numele de Lupoaica Franței, a fost soția regelui Eduard al II-lea al Angliei și mama regelui Eduard al III-lea.
Vedea Dinastia Capețienilor și Isabela a Franței
Isabela de Aragon
Isabela de Aragon (1247 – 28 ianuarie 1271), infantă de Aragon, a fost, prin căsătorie, regină consoartă a Franței din 1270 până în 1271.
Vedea Dinastia Capețienilor și Isabela de Aragon
Isabelle a Franței, regină de Navara
Isabella a Franței (2 martie 1241 – 17 aprilie 1271) a fost fiica regelui Ludovic al IX-lea al Franței și a reginei Margareta de Provence.
Vedea Dinastia Capețienilor și Isabelle a Franței, regină de Navara
Isabelle de Hainaut
Isabelle de Hainaut (n. 5 aprilie 1170, Valenciennes, – d. 15 martie 1190, Paris) a fost regină a Franței, ca soție a regelui Filip al II-lea August.
Vedea Dinastia Capețienilor și Isabelle de Hainaut
Istoria Franței
Din preistorie până în perioada contemporană istoria Franței poate fi divizată în numeroase perioade, cele mai multe în funcție de schimbările ce au avut loc, fie de regim politic, fie de dinastie.
Vedea Dinastia Capețienilor și Istoria Franței
Istoria limbii franceze
Istoria limbii franceze începe odată cu cucerirea Galiei de către romani, terminată în secolul I î.Hr. Limba latină populară este adoptată treptat de populația autohtonă, în cursul unei perioade de bilingvism care durează până în secolul al V-lea.
Vedea Dinastia Capețienilor și Istoria limbii franceze
Jacques Clément
Jacques Clément (n. Serbonnes 1567 - d. Saint-Cloud 1 august 1589) a fost un călugăr din Ordinul Dominican, care l-a asasinat pe Henric al III-lea al Franței la 1 august 1589.
Vedea Dinastia Capețienilor și Jacques Clément
Jeanne d'Évreux
Jeanne d'Évreux (1310 – 4 martie 1371) a fost a treia soție și verișoară a regelui Carol al IV-lea al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Jeanne d'Évreux
Juan Carlos I al Spaniei
Juan Carlos I de Bourbon a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până pe 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice.
Vedea Dinastia Capețienilor și Juan Carlos I al Spaniei
Leonor, Prințesă de Asturia
Leonor, Prințesă de Asturia (Leonor de Todos los Santos de Borbón Ortiz, n. 31 octombrie 2005) este primul copil al Regelui Felipe al VI-lea și al soției lui, Regina Letizia a Spaniei, și deci prima în ordinea succesiunii la tronul Spaniei.
Vedea Dinastia Capețienilor și Leonor, Prințesă de Asturia
Lista conților de Artois
Conții de Artois au guvernat Comitatul Artois începând din secolul al IX-lea până la abolirea comitatului în contextul evenimentelor Revoluției franceze, în 1790.
Vedea Dinastia Capețienilor și Lista conților de Artois
Lista consorților regali francezi
Aceasta este o listă a femeilor care au fost regine consort sau împărătese consort ale monarhiei franceze.
Vedea Dinastia Capețienilor și Lista consorților regali francezi
Lista de monarhi ai Regatului Navarei
Aceasta este o lista a regilor și reginelor de Pamplona, mai târziu Navara.
Vedea Dinastia Capețienilor și Lista de monarhi ai Regatului Navarei
Lista monarhilor Siciliei
În timpul cuceririlor din Italia de sud ale normanzilor, Sicilia a fost conferită lui Robert Guiscard (duce de Apulia și Calabria) în 1059 de către papa Nicolae al II-lea.
Vedea Dinastia Capețienilor și Lista monarhilor Siciliei
Listă de monarhi ai Neapolelui
Ceea ce urmează este o listă a conducătorilor din Regatul Neapolelui, de la prima sa separare de Regatul Siciliei până la reunirea cu acesta în cadrul Regatului celor Două Sicilii.
Vedea Dinastia Capețienilor și Listă de monarhi ai Neapolelui
Listă de regi franci
Regatele francilor au fost conduse de două mari dinastii: Dinastia Merovingiană (care au creat imperiul francilor) și, mai târziu, Dinastia Carolingiană.
Vedea Dinastia Capețienilor și Listă de regi franci
Livră parisis
Livra parisis a fost o monedă de cont utilizată în Franța, sub Vechiul Regim, în referință cu monedele fabricate de atelierul din Paris.
Vedea Dinastia Capețienilor și Livră parisis
Ludovic (dezambiguizare)
Ludovic IX. al Franţei a iniţiat Cruciada a opta 1270 Ludovic ((„hluth” - luptătorul renumit)) nume de familie sau prenume masculin poate să însemne.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic (dezambiguizare)
Ludovic al IX-lea al Franței
Ludovic al IX-lea al Franței, cunoscut în general ca Sfântul Ludovic, a fost Rege al Franței din 1226 până la moartea sa.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic al IX-lea al Franței
Ludovic al V-lea al Franței
Ludovic al V-lea (c. 967 – 21 mai 987), a fost rege al Franciei Occidentale din 986 până la moartea sa.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic al V-lea al Franței
Ludovic al VI-lea al Franței
'''Ludovic al VI-lea cel Gros''' Ludovic al VI-lea (în franceză:Louis VI Le Gros, l’Éveillé sau le Batailleur, n. 1081 − d. 1137) a fost regele Franței între 1108-1137.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic al VI-lea al Franței
Ludovic al VII-lea al Franței
Ludovic VII (numit cel Tânăr) (1120 – 18 septembrie 1180) a fost rege al Franței, fiu și succesor al regelui Ludovic al VI-lea.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic al VII-lea al Franței
Ludovic al VIII-lea al Franței
Ludovic al VIII-lea al Franței (n. 5 septembrie 1187; d. 8 noiembrie 1226) a fost rege al Franței în perioada 1223-1226.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic al VIII-lea al Franței
Ludovic al XII-lea al Franței
Ludovic al XII-lea (n. 27 iunie 1462, d. 1 ianuarie 1515), supranumit „Tatăl Poporului” (în) a fost al treizeci și cincilea rege al Franței și unicul monarh al ramurii Valois-Orléans a Casei Valois.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic al XII-lea al Franței
Ludovic al XIII-lea al Franței
Ludovic al XIII-lea (n. 27 septembrie 1601 - d. 14 mai 1643, Saint-Germain-en-Laye), supranumit cel Drept (în franceză Le Juste), fiul lui Henric al IV-lea al Franței, a domnit ca rege al Franței și Navarei între anii 1610 și 1643.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic al XIII-lea al Franței
Ludovic al XIV-lea al Franței
Ludovic al XIV-lea (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) a fost regele Franței și al Navarei.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic al XIV-lea al Franței
Ludovic al XV-lea al Franței
Ludovic al XV-lea, cunoscut ca Ludovic cel Mult Iubit (le Bien-Aimé), a fost rege al Franței de la 1 septembrie 1715 până la moartea sa în 1774.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic al XV-lea al Franței
Ludovic al XVI-lea al Franței
Ludovic al XVI-lea (Louis-Auguste; pronunția franceză:; n. 23 august 1754, Versailles - d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) a fost ultimul rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic al XVI-lea al Franței
Ludovic al XVIII-lea al Franței
Ludovic al XVIII-lea (17 noiembrie 1755 - 16 septembrie 1824) a fost regele Franței și al Navarrei în 1814 și apoi în perioada 1815 - 1824.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic al XVIII-lea al Franței
Ludovic de Lotharingia Inferioară
Ludovic (n. cca. 980 – d. după 1012) a fost cel de al doilea fiu al ducelui Carol de Lorena din a doua căsătorie a acestuia, cu Adelaida, fiica unui vasal de joasă speță al lui Hugo Capet.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic de Lotharingia Inferioară
Ludovic, Delfin al Franței (1661–1711)
Ludovic, Delfin al Franței cunoscut sub numele de Marele Delfin (le Grand Dauphin) (1 noiembrie 1661 - 14 aprilie 1711) a fost fiul mai mare și moștenitor al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și al reginei Mariei-Thérèse a Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic, Delfin al Franței (1661–1711)
Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)
Ludovic, Delfin al Franței și Duce de Burgundia (16 august 1682 - 18 februarie 1712) a fost fiul lui Ludovic, Marele Delfin și al Mariei Anna de Bavaria.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic, Delfin al Franței (1682-1712)
Ludovic, Delfin al Franței (1707-1712)
Ludovic al Franței, Duce de Bretania, Delfin al Franței (8 ianuarie 1707 – 8 martie 1712) a fost al doilea fiu al lui Ludovic, Duce de Burgundia și a soției lui, Prințesa Marie Adélaïde de Savoia.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic, Delfin al Franței (1707-1712)
Ludovic, Delfin al Franței (1729–1765)
Ludovic, Delfin al Franței (n. 4 septembrie 1729 – d. 20 decembrie 1765), a fost cel mai mare fiu și unicul care a supraviețuit copilăriei al regelui Ludovic al XV-lea al Franței și al soției sale, regina Maria Leszczyńska.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic, Delfin al Franței (1729–1765)
Ludovic-Joseph, Delfin al Franței
Ludovic al Franţei.Portret de Élisabeth Vigée-Lebrun. Louis-Joseph Xavier Francois, Dauphin of France (22 octombrie 1781 – 4 iunie 1789) a fost al doilea copil și primul fiu al regelui Ludovic al XVI-lea al Franței și a Mariei Antoaneta.
Vedea Dinastia Capețienilor și Ludovic-Joseph, Delfin al Franței
Margareta a Franței, regină a Angliei
Margareta a Franței (c. 1279John Carmi Parsons, ‘Margaret (1279?–1318)’, Oxford Dictionary of National Biography, Oxford University Press, Sept 2004; online edn, Jan 2008. – 14 februarie 1318), fiică a regelui Filip al III-lea al Franței și a Mariei de Brabant, a fost regină consort a Angliei ca a doua soție a regelui Eduard I.
Vedea Dinastia Capețienilor și Margareta a Franței, regină a Angliei
Margareta a Franței, regină a Ungariei
Margareta a Franței (1157 – august/septembrie 1197) a fost, prin cele două căsătorii, regină a Angliei, Ungariei și Croației.
Vedea Dinastia Capețienilor și Margareta a Franței, regină a Ungariei
Margareta de Burgundia
Margareta de Burgundia a fost prima soție a regelui Ludovic al X-lea al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Margareta de Burgundia
Margareta de Franța, ducesă de Brabant
Margareta de Franța (n. 1254–d. 1271) a fost membră a Casei Capet, devenită ducesă de Brabant prin căsătorie.
Vedea Dinastia Capețienilor și Margareta de Franța, ducesă de Brabant
Margareta de Provence
Margareta de Provence (1221 – 21 decembrie 1295) a fost regină consort a Franței ca soție a regelui Ludovic al IX-lea al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Margareta de Provence
Margareta de Valois
Margareta de Valois, cunoscută și sub numele de Regina Margot, a fost mai întâi regină a Navarrei, apoi regină a Franței și ducesă de Valois.
Vedea Dinastia Capețienilor și Margareta de Valois
Maria de Brabant, regină a Franței
Maria de Brabant (13 mai 1254 – 12 ianuarie 1321) a fost regină consort a Franței, ca a doua soție a regelui Filip al III-lea al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Maria de Brabant, regină a Franței
Maria de Luxemburg, regină a Franței
Maria de Luxemburg (1304 – 26 martie 1324) a fost regină consort a Franței și Navarei ca a doua soție a regelui Carol al IV-lea al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Maria de Luxemburg, regină a Franței
Matilda de Frisia
Matilda de Frisia (d. 1044) a fost prima soție a regelui Henric I al Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Matilda de Frisia
Muzeul Luvru
Muzeul Luvru (în) este cel mai mare muzeu de istorie și artă din Franța (după suprafață, 210.000 m2 dintre care 60.600 m2 destinați expozițiilor) și unul dintre cele mai importante muzee din lume.
Vedea Dinastia Capețienilor și Muzeul Luvru
Naționalism francez
Naționalismul francez se manifestă în general sub formă de prin care se promovează unitatea culturală a Franței.
Vedea Dinastia Capețienilor și Naționalism francez
Normandia
Normandia este o provincie istorică în nordul Franței, care între 1955 și 2015 a fost divizată administrativ în Normandia de Sus, la nord de Paris, pe cursul inferior al Senei, și, în partea vestică, în Normandia de Jos, care cuprindea și Peninsula Cotentin.
Vedea Dinastia Capețienilor și Normandia
Odo I de Blois
Odo I (Eudes) (n. cca. 950 – d. 12 martie 996) a fost conte de Blois, Chartres, Reims, Provins, Châteaudun și Omois.
Vedea Dinastia Capețienilor și Odo I de Blois
Orderic Vitalis
Orderic Vitalis (Ordericus) (n. 1075 – d. cca. 1142) a fost un cronicar englez care a scris una dintre cele mai mari și cuprinzătoare cronici contemporane ale Ducatului de Normandia și ale Angliei anglo-normande din secolele al XI-lea și al XII-lea.
Vedea Dinastia Capețienilor și Orderic Vitalis
Otto de Burgundia
Otto de Burgundia a fost duce al Burgundiei din 956 până la moarte.
Vedea Dinastia Capețienilor și Otto de Burgundia
Otto I al Sfântului Imperiu Roman
Otto I, pictură de Lucas Cranach cel Bătrân Otto I cel Mare (n. 23 noiembrie 912 – d. 7 mai 973, Memleben), fiul lui Henric I regele germanilor și al Matildei de Ringelheim, a fost duce al saxonilor, rege romano-german și primul împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Dinastia Capețienilor și Otto I al Sfântului Imperiu Roman
Petru de Courtenay, senior de Conches
Petru de Courtenay (n. cca. 1218 – d. 1249 sau 1250, în Egipt) a fost un cavaler francez, membru al casei de Courtenay, ramură colaterală a casei regale capețiene.
Vedea Dinastia Capețienilor și Petru de Courtenay, senior de Conches
Prima Republică Franceză
Prima republică franceză, oficial Republica franceză a fost proclamată la data de 21 septembrie 1792 în timpul Revoluției franceze.
Vedea Dinastia Capețienilor și Prima Republică Franceză
Războiul de 100 de Ani
Războiul de 100 de Ani a fost purtat între Anglia și Franța în intervalul 1337-1453.
Vedea Dinastia Capețienilor și Războiul de 100 de Ani
Regatul Franței
Regatul Franței a fost un stat feudal din vestul Europei, unul din succesorii direcți ai Regatului Francilor, precursorul Franței actuale și una dintre cele mai mari puteri economice, militare și politice din Evul Mediu.
Vedea Dinastia Capețienilor și Regatul Franței
Regatul Navarrei
Regatul Navarrei, inițial Regatul Pamplona, a fost un stat feudal din vestul Europei, de o parte și de cealaltă a Pirineilor, în partea de Vest, pe coasta Oceanului Atlantic.
Vedea Dinastia Capețienilor și Regatul Navarrei
Robert al II-lea al Franței
Robert al II-lea (27 martie 972 - 20 iulie 1031) a fost rege al francilor.
Vedea Dinastia Capețienilor și Robert al II-lea al Franței
Robert al II-lea de Dreux
Robert al II-lea de Dreux (n. 1154 – d. 28 decembrie 1218), conte de Dreux și de Braine, a fost cel mai mare fiu care a supraviețuit tatălui său, Robert I de Dreux, avut cu Agnes de Baudemont, contesă de Braine.
Vedea Dinastia Capețienilor și Robert al II-lea de Dreux
Rudolf I al Boemiei
Rudolf al VI-lea, conte de Habsburg (în);, cunoscut și ca Rudolf al III-lea, duce de Austria și Stiria din 1298 până în 1306, a fost Rudolf I rege al Boemiei și rege titular al Regatului Poloniei din 1306 până în 1307.
Vedea Dinastia Capețienilor și Rudolf I al Boemiei
Vermandois
Vermandois a fost un comitat medieval din nordul Franței contemporane, în regiunea Picardia (mai precis departamentele Aisne și Somme).
Vedea Dinastia Capețienilor și Vermandois
Wimereux
Wimereux este o comună în departamentul Pas-de-Calais, Franța.
Vedea Dinastia Capețienilor și Wimereux
3 iulie
---- 3 iulie este a 184-a zi a calendarului gregorian și a 185-a zi în anii bisecți.
Vedea Dinastia Capețienilor și 3 iulie
Cunoscut ca Capet, Casa Capet, Casa de Capet, Dinastia Capeţiană, Dinastia capetienilor.