Cuprins
211 relaţii: Ada de Olanda, Adolf al VII-lea de Berg, Agnes de Boemia, Agnes de Hohenstaufen, Agnes de Palatinat, Agnes de Waiblingen, Albert al II-lea de Meissen, Albert I, Conte de Gorizia, Albert I, Margraf de Brandenburg, Alegere imperială, Beatrice de Suabia, Bernard de Spanheim, Berthold al II-lea de Carintia, Berthold al V-lea de Zähringen, Berthold I de Suabia, Brescia, Bula de Aur (1356), Cantonul Aargau, Carol I al Neapolelui, Casa de Andechs, Casa de Babenberg, Casa de Luxemburg, Castelul din Nürnberg, Cesena, Conrad al II-lea de Luzacia, Conrad al II-lea de Suabia, Conrad al III-lea al Sfântului Imperiu Roman, Conrad al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman, Conrad de Meissen, Conrad de Palatinat, Conrad de Urslingen, Conrad I de Zähringen, Conradin de Hohenstaufen, Constanța de Babenberg, Constanța de Sicilia, Conte imperial, Controversa pentru învestitură, Cruciada germană din 1197, Cunigunda de Suabia, Dietrich al III-lea de Luzacia, Dietrich de Meissen, Dinastia Hauteville, Dinastia Saliană, Dinastia Welfilor, Dirk al VII-lea de Olanda, Ducatele germane de origine, Ducatul de Bavaria, Ducatul de Merania, Ducatul de Spoleto, Ducatul de Suabia, ... Extinde indicele (161 Mai Mult) »
Ada de Olanda
right Ada de Olanda (n. 1188–d. 1223) a fost contesă de Olanda între 1203 și 1207.
Vedea Hohenstaufen și Ada de Olanda
Adolf al VII-lea de Berg
Adolf al VII-lea (n. cca. 1220 – d. 22 aprilie 1259) a fost conte de Berg.
Vedea Hohenstaufen și Adolf al VII-lea de Berg
Agnes de Boemia
Agnes de Boemia, cunoscută și ca Agnes Přemyslovna (în cehă; n.c. 20 ianuarie 1211, Praga – d. 6 martie 1282, Praga), aparținând dinastiei Přemyslid a fost prințesă a Boemiei, fiica cea mai mică a regelui Ottokar I Přemysl și a soției sale Constanța a Ungariei.
Vedea Hohenstaufen și Agnes de Boemia
Agnes de Hohenstaufen
Agnes de Hohenstaufen (n. 1176 – d. 7 sau 9 mai 1204, Stade), membră a familiei Hohenstaufen, a fost contesă palatină a Rinului de la 1195 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Agnes de Hohenstaufen
Agnes de Palatinat
Agnes (n. 1201–d. 1267) a fost o nobilă germană, devenită ducesă de Bavaria prin căsătoria cu Otto al IV-lea de Bavaria.
Vedea Hohenstaufen și Agnes de Palatinat
Agnes de Waiblingen
Agnes de Waiblingen (n. 1072/1075 – d. 24 septembrie 1143, Klosterneuburg) aparținând dinastiei Saliene, a fost ducesă de Suabia din 1089 până în 1105, prin căsătoria cu ducele Frederic I. Din 1106 Agnes a fost soția margrafului Leopold al III-lea al Austriei.
Vedea Hohenstaufen și Agnes de Waiblingen
Albert al II-lea de Meissen
Albert al II-lea, supranumit cel Degenerat (în germană Albrecht; n. 1240 – d. 20 noiembrie 1314, Erfurt), membru al Casei de Wettin a fost margraf de Meissen, landgraf de Turingia și conte palatin de Saxonia.
Vedea Hohenstaufen și Albert al II-lea de Meissen
Albert I, Conte de Gorizia
Albert I (n.c. 1240 – d. 1 aprilie 1304) aparținând Liniei Meinhardinilor din Casa de Gorizia.
Vedea Hohenstaufen și Albert I, Conte de Gorizia
Albert I, Margraf de Brandenburg
Albert, supranumit Ursul (n.c. 1100 – d. 18 noiembrie 1170) a fost primul margraf de Brandenburg (ca Albert I) din 1157 până la moarte și, pentru scurtă vreme, duce de Saxonia între 1138 și 1142.
Vedea Hohenstaufen și Albert I, Margraf de Brandenburg
Alegere imperială
Alegerea imperială a reprezentat alegerea unui rege romano-german (numit în istorie și ''Rege al Romanilor'') în Sfântul Imperiu Roman.
Vedea Hohenstaufen și Alegere imperială
Beatrice de Suabia
Beatrice de Suabia (n. aprilie/iunie 1198, Worms – d. 11 august 1212, Nordhausen, Turingia) a fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman timp de trei săptămâni prin căsătoria cu împăratul Otto al IV-lea.
Vedea Hohenstaufen și Beatrice de Suabia
Bernard de Spanheim
Bernard de Spanheim (sau Sponheim) (n. 1176 sau 1181 – d. 4 ianuarie 1256) a fost duce al Carintiei vreme de 54 de ani, din 1202 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Bernard de Spanheim
Berthold al II-lea de Carintia
Berthold al II-lea (n.c. 1000 – d. 6 noiembrie 1078, Weilheim an der Teck), strămoș al Casei de Zähringen (Baden) ca Berthold I de Zähringen, a fost duce al Carintiei și margraf de Verona.
Vedea Hohenstaufen și Berthold al II-lea de Carintia
Berthold al V-lea de Zähringen
Berthold al V-lea (n. 1160 – d. 18 februarie 1218, Freiburg im Breisgau) a fost duce de Zähringen de la 1186 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Berthold al V-lea de Zähringen
Berthold I de Suabia
Berthold I numit și Berthold de Rheinfelden (n.c. 1066 – d. 18 mai 1090) a fost duce al Suabiei de la 1079 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Berthold I de Suabia
Brescia
Brescia este un oraș situat în apropiere de Lacul Garda în Italia de nord.
Vedea Hohenstaufen și Brescia
Bula de Aur (1356)
Acest articol se referă la textul constituțional al Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Hohenstaufen și Bula de Aur (1356)
Cantonul Aargau
(în, în, în, în) este unul dintre cantoanele Elveției.
Vedea Hohenstaufen și Cantonul Aargau
Carol I al Neapolelui
Carol I (n. 21 martie 1226 – d. 7 ianuarie 1285), cunoscut și sub numele de Carol de Anjou, a fost rege al Siciliei, cucerită în 1266, deși primise titlul prin decret papal în 1262 și a fost înlăturat din insulă după Vecerniile Siciliene din 1282.
Vedea Hohenstaufen și Carol I al Neapolelui
Casa de Andechs
Casa de Andechs a fost o familie nobiliară germană care din secolul al XII-lea și până la mijlocul secolului al XIII-lea s-a numărat printre cele mai importante familii nobiliare bavareze din Sfântul Imperiu Roman, alături de Guelfi.
Vedea Hohenstaufen și Casa de Andechs
Casa de Babenberg
Blazonul familiei Babenberg (pe scut), care provenea inițial de la blazonul familiei Eppenstein (în Cartea blazoanelor „Scheibler's Wappenbuch” 1450–1480) Casa de Babenberg a fost o dinastie de margrafi și duci austrieci.
Vedea Hohenstaufen și Casa de Babenberg
Casa de Luxemburg
Castelul Lucilinburhuc (cea mai veche vedere a cetății Luxemburg din 1598) Relația de rudenie cu Carol al V-lea al Franței Casa Limburg-Luxemburg (adesea numită pe scurt Casa de Luxemburg, în germană Luxemburger sau Lützelburger) a fost o dinastie care a dat patru regi romano-germani în Evul Mediu târziu între 1308 și 1437, dintre care trei au fost încoronați ca împărați.
Vedea Hohenstaufen și Casa de Luxemburg
Castelul din Nürnberg
Castelul Nürnberg: palatul, capela imperială, Turnul Păgânilor în partea de pe stângă; Turnul Cilindric în mijloc; Turnul Pentagonal, Grajdurile Imperiale și și Turnul Luginsland în partea dreaptă Curtea interioară cu ''Heidenturm'' (Turnul Păgânilor), ''Kaiserkapelle'' (Capela imperială) și ''Tiefer Brunnen'' (Fântâna adâncă) ''Tiefer Brunnen'' (Fântâna adâncă, clădirea mică din mijloc cu un acoperiș cu fronton) și ''Sinwellturm'' (Turnul Cilindric) Vedere de sus Castelul Nürnberg (în) este un grup de clădiri medievale fortificate construite pe o creastă din gresie ce domină centrul istoric al orașului Nürnberg din Bavaria, Germania.
Vedea Hohenstaufen și Castelul din Nürnberg
Cesena
Cesena (în latină Caesena, în dialect emiliano-romagnol Zisêna, iar în franceză Césène) este un oraș din provincia Forlì-Cesena, în regiunea Emilia-Romagna, în apropiere de Marea Adriatică, în Italia.
Vedea Hohenstaufen și Cesena
Conrad al II-lea de Luzacia
Conrad al II-lea de Luzacia (Conrad al II-lea de Landsberg) (n. înainte de 1159 – d. 6 mai 1210) a fost un mebru al Casei de Wettin, devenit conte de Eilenburg și markgraf de Luzacia de la 1190 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Conrad al II-lea de Luzacia
Conrad al II-lea de Suabia
Conrad al II-lea (n.c. 1171/1174 – d. 15 august 1196, Durlach), membru al dinastiei Hohenstaufen, a fost duce de Suabia de la 1191 până la moarte și duce de Rothenburg între 1188 și 1191.
Vedea Hohenstaufen și Conrad al II-lea de Suabia
Conrad al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Conrad al III-lea (n. 1093, Bamberg – d. 15 februarie 1152, Bamberg) a fost primul rege romano-german aparținând dinastiei Hohenstaufen.
Vedea Hohenstaufen și Conrad al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Conrad al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Conrad al IV-lea (n. 25 aprilie 1228, Andria – d. 21 mai 1254, Lavello, Basilicata), membru al dinastiei Hohenstaufen, a fost rege al Ierusalimului (din 1228 sub numele de Conrad al II-lea), rege al Sfântului Imperiu Roman din 1237 și al Siciliei din 1250 (sub numele de Conrad I).
Vedea Hohenstaufen și Conrad al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Conrad de Meissen
Conrad (supranumit cel Mare) (n. cca. 1097 – d. 5 februarie 1157) a fost markgraf de Meissein între 1123 și 1156.
Vedea Hohenstaufen și Conrad de Meissen
Conrad de Palatinat
Conrad (n. cca. 1135 – d. 8 noiembrie 1195), membru al dinastiei Hohenstaufen, a fost primul conte palatin al Rinului.
Vedea Hohenstaufen și Conrad de Palatinat
Conrad de Urslingen
Conrad de Urslingen (d. 1202) a fost duce de Spoleto în două rânduri, de la 1183 la 1190 și de la 1195 la 1198.
Vedea Hohenstaufen și Conrad de Urslingen
Conrad I de Zähringen
Conrad I Conrad I (n. cca. 1090 – d. 8 ianuarie 1152, Konstanz) a fost duce de Zähringen de la 1122 până la moarte, precum și rector de Burgundia din 1127.
Vedea Hohenstaufen și Conrad I de Zähringen
Conradin de Hohenstaufen
Conrad de Hohenstaufen, numit Conradin sau Conrad cel Tânăr (în germană Konrad der Junge; n. 25 martie 1252, Castelul Wolfstein, Landshut – d. 29 octombrie 1268, Neapole), ultimul moștenitor legitim de sex masculin din dinastia Staufer, a fost duce al Suabiei (1254–1268 sub numele Conrad al IV-lea), rege al Ierusalimului (1254–1268 sub numele Conrad al III-lea) și rege al Siciliei (1254–1258 sub numele Conrad al II-lea).
Vedea Hohenstaufen și Conradin de Hohenstaufen
Constanța de Babenberg
Constanța de Babenberg (în; n. 6 mai 1212 – d. înainte de 5 iunie 1243), aparținând Casei Babenberg, a fost soția margrafului Henric al III-lea de Meissen din 1234 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Constanța de Babenberg
Constanța de Sicilia
Constanța, membră a dinastiei normande de Hauteville, a fost moștenitoare a regilor normanzi ai Siciliei și soție a împăratului Henric al VI-lea de Hohenstaufen.
Vedea Hohenstaufen și Constanța de Sicilia
Conte imperial
Conte imperial (în) a fost denumirea dată unui anumit statut în Sfântul Imperiu Roman.
Vedea Hohenstaufen și Conte imperial
Controversa pentru învestitură
Fuga papei Grigore al VII-lea din Roma 1084 (sus), exilul și moartea lui la Salerno (1085) (jos) (Otto de Freising, „Weltchronik”, Jena, Biblioteca de Stat a Universității Turingia, q. 6, fol. 79r). Controversa pentru învestitură este numită, începând din secolul al XIX-lea, perioada din secolele al XI-lea și al XII-lea în care s-a desfășurat disputa dintre dinastia Saliană și reformiștii papalității privind relația dintre puterea ecleziastică (Sacerdotium) și cea laică (Imperium).
Vedea Hohenstaufen și Controversa pentru învestitură
Cruciada germană din 1197
Cruciada din 1197 (denumită și Cruciada lui Henric al VI-lea, Cruciada germană din 1197) a fost o cruciadă inițiată de împăratul romano-german Henric al VI-lea de Hohenstaufen, ca răspuns la indecisa Cruciadă a treia întreprinsă de tatăl său, Frederic I Barbarossa, în 1190.
Vedea Hohenstaufen și Cruciada germană din 1197
Cunigunda de Suabia
Cunigunda de Suabia sau Cunigunda de Staufen (în cehă Kunhuta Štaufská sau Kunhuta Švábská; n. ianuarie/martie 1202 – d. 13 septembrie 1248) a aparținut Casei Hohenstaufen și a fost regina Boemiei prin căsătoria cu Venceslau I, din 1230 până în 1248.
Vedea Hohenstaufen și Cunigunda de Suabia
Dietrich al III-lea de Luzacia
Dietrich al III-lea sau Theodoric și, de asemenea, Diezmann (n.c. 1260 – d. probabil în 10 decembrie 1307, Leipzig) a fost membru al Casei de Wettin, devenit margraf de Luzacia din 1291 până în 1303 și margraf de Osterland de la 1291 până la moarte și landgraf de Thuringia, ca Dietrich I, din 1298 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Dietrich al III-lea de Luzacia
Dietrich de Meissen
Dietrich I sau Theodoric I, supranumit cel Asuprit (n. 11 martie 1162 – d. 18 februarie 1221) a fost margraf de Meissen din 1198 și margraf de Luzacia, sub numele Dietrich al III-lea, din 1210 (în germană Lausitz).
Vedea Hohenstaufen și Dietrich de Meissen
Dinastia Hauteville
Blazonul familiei Hauteville Dinastia de Hauteville (franceză: Maison de Hauteville, italiană: Casa d'Altavilla, siciliană: Casa d'Autavilla) a fost la origine o neînsemnată familie de baroni normanzi din regiunea Cotentin din Normandia, care a devenit proeminentă pe trei continente (Europa, Asia și Africa) în urma cuceririlor efectuate în spațiul mediteranean, în principal în sudul Italiei și în Sicilia, ca și pe parcursul primelor cruciade, regiuni în care au întemeiat diferite state și formațiuni statale.
Vedea Hohenstaufen și Dinastia Hauteville
Dinastia Saliană
Dinastia Saliană a fost o dinastie medievală din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (1024–1125), cunoscută și ca Dinastia Franconă întrucât membrii familiei erau duci de Franconia.
Vedea Hohenstaufen și Dinastia Saliană
Dinastia Welfilor
Dinastia Welfilor este o familie care a cuprins mai mulți monarhi germani începând din secolul al XI-lea.
Vedea Hohenstaufen și Dinastia Welfilor
Dirk al VII-lea de Olanda
Dirk al VII-lea (d. 4 noiembrie 1203, Dordrecht) a fost conte de Olanda de la 1190 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Dirk al VII-lea de Olanda
Ducatele germane de origine
Ducatul de Bavaria Ducatele germane de origine (în germană Stammesherzogtum, nume provenit din termenul Stamm, semnificând "trib") au fost în principal domeniile vechilor triburi germanice din regiunea care mai târziu va fi asociată statului francilor, în special cele din Francia Răsăriteană, la începutul evului mediu timpuriu.
Vedea Hohenstaufen și Ducatele germane de origine
Ducatul de Bavaria
Ducatul Bavariei (în germană Herzogtum Bayern) a fost o regiune de frontieră situată în partea de sud-est a Regatului Merovingian din secolul al VI-lea până în secolul al VIII-lea.
Vedea Hohenstaufen și Ducatul de Bavaria
Ducatul de Merania
Ducatul de Merania (de asemenea, Meran, Merano sau Meranie; în limba germană: Herzogtum Meranien) a fost o formațiune statală din cadrul Imperiului romano-german, cu o existență de scurtă durată, de la 1153 la 1248.
Vedea Hohenstaufen și Ducatul de Merania
Ducatul de Spoleto
Ducatul de Spoleto a fost un teritoriu independent al longobarzilor, întemeiat în jurul anului 570 în Italia centrală de către un dux longobard, Faroald I.
Vedea Hohenstaufen și Ducatul de Spoleto
Ducatul de Suabia
Suabia în 1004 Suabia (în) a fost unul dintre ducatele Germaniei medievale, iar ducii care au guvernat Suabia au fost printre cei mai puternici magnați care au condus Germania.
Vedea Hohenstaufen și Ducatul de Suabia
Elisabeta de Bavaria (1227 – 1273)
Elisabeta de Bavaria (n. c. 1227, cetatea Trausnitz, Landshut – d. 9 octombrie 1273), membră a dinastiei Wittelsbach, a devenit regină romano-germană prin căsătoria cu Conrad al IV-lea de Hohenstaufen.
Vedea Hohenstaufen și Elisabeta de Bavaria (1227 – 1273)
Elisabeta de Carintia
Elisabeta de Carintia (n.c. 1300 – d.c. 1352) a fost regina Siciliei prin căsătoria cu Petru al II-lea, regele Siciliei.
Vedea Hohenstaufen și Elisabeta de Carintia
Elisabeta de Gorizia-Tirol
Elisabeta de Gorizia-Tirol (c. 1262 la München – d. 28 octombrie 1313 la Viena), ducesă de Austria și Stiria din 1283 prin căsătoria cu Albert I de Habsburg, iar din 1298 a fost regină consoartă romano-germană.
Vedea Hohenstaufen și Elisabeta de Gorizia-Tirol
Familia Báthory
Stema (stilizată) a familiei Báthory: trei dinți de balaur, pe fond roșu Báthory (în) a fost o familie nobiliară maghiară de origine germană sau (potrivit unor cronicari, ca Símon de Kéza) mai exact șvabă Gutkeled (Gut-Keled sau Cledgut).
Vedea Hohenstaufen și Familia Báthory
Feudă cu steag
Regele Sigismund de Luxemburg înfeudându-l pe principele elector palatin Ludovic al III-lea la Conciliul de la Konstanz – Palatinatul Elector este simbolizat printr-un steag (Cronica din Richental scrisă de Ulrich, c. 1464) Feuda cu steag (în latină vexillaria feuda, în germană Fahnlehen) era în Sfântul Imperiu Roman în Evul Mediu o feudă dată de împărat direct principilor laici folosind ca simbol un steag care reprezenta un însemn militar și simbolul unei oștiri.
Vedea Hohenstaufen și Feudă cu steag
Filip de Suabia
Filip de Suabia (n. 1177, Pavia – d. 21 iunie 1208, Bamberg), membru al dinastiei Hohenstaufen, a fost duce de Suabia din anul 1196 și rege romano-german din 1198 până la moarte, ca rival al împăratului Otto al IV-lea.
Vedea Hohenstaufen și Filip de Suabia
Francia Răsăriteană
Francia Răsăriteană a fost dată lui Ludovic Germanul după Tratatul de la Verdun din 843, care diviza Imperiul carolingian al francilor în trei secțiuni, Francia Occidentală, Francia Orientală și Francia de Mijloc.
Vedea Hohenstaufen și Francia Răsăriteană
Frederic
Frederic poate fi un nume de familie sau prenume masculin Există mai mulți monarhi cu numele de Frederic.
Vedea Hohenstaufen și Frederic
Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Frederic al II-lea (n. 26 decembrie 1194, Jesi lângă Ancona – d. 13 decembrie 1250, Castelul Fiorentino lângă Lucera) din dinastia Stauferilor (descendent al lui Frederic I ''Barbarossa''), a fost fiul împăratului Henric al VI-lea și al Constanței de Sicilia.
Vedea Hohenstaufen și Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Frederic al II-lea de Suabia
Frederic al II-lea supranumit cel Chior (n. 1090 – d. 6 aprilie 1147, Alzey), a fost cel de-al doilea membru al familiei Hohenstaufen care a devenit Duce de Suabia deținând acest titlu din 1105 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Frederic al II-lea de Suabia
Frederic al II-lea, Duce al Austriei
Frederic al II-lea, supranumit Certărețul, (n. 1211, Wiener Neustadt – d. 15 iunie 1246, valea râului Leitha) aparținând Casei de Babenberg, a fost duce al Austriei și Stiriei între 1230 și 1246.
Vedea Hohenstaufen și Frederic al II-lea, Duce al Austriei
Frederic al IV-lea de Suabia
Frederic al IV-lea (n. 1145 – d. 1167), membru al dinastiei Hohenstaufen a fost duce de Suabia din 1152 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Frederic al IV-lea de Suabia
Frederic al V-lea de Suabia
Frederic al V-lea (n. 16 iulie 1164, Pavia – d.c. 1170)Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser.
Vedea Hohenstaufen și Frederic al V-lea de Suabia
Frederic al VI-lea de Suabia
Frederic al VI-lea (n. februarie 1167, Modigliana – d. 20 ianuarie 1191, Acra), membru al familiei Hohenstaufen, a fost duce de Suabia de la 1170 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Frederic al VI-lea de Suabia
Frederic de Baden-Austria
3.
Vedea Hohenstaufen și Frederic de Baden-Austria
Frederic I al Sfântului Imperiu Roman
Frederic I, numit Barbarossa, a fost ales la Frankfurt și încoronat la Aachen ca rege al romanilor (Rex Romanorum) în 1152, a fost încoronat rege al Italiei la Pavia în 1154 și a fost încoronat împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1155.
Vedea Hohenstaufen și Frederic I al Sfântului Imperiu Roman
Frederic I de Meissen
Frederic I (supranumit cel Viteaz sau cel Mușcat (n. 1257, Eisenach – d. 16 noiembrie 1323, Eisenach), membru al Casei de Wettin a fost margraf de Meissen și landgraf de Turingia.
Vedea Hohenstaufen și Frederic I de Meissen
Frederic I de Suabia
Frederic I (n. 1050 – d. 21 iulie 1105) a fost duce al Suabiei de la 1079 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Frederic I de Suabia
Gerard al III-lea de Geldern
Mormântul lui Gerard și al Margaretei Gerard al III-lea (uneori este numerotat ca Gerard al IV-lea sau chiar al V-lea) (n. 1185 – d. 22 octombrie 1229) a fost conte de Geldern și de Zutphen de la 1207 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Gerard al III-lea de Geldern
Gertruda de Babenberg (1120–1150)
Gertruda de Babenberg (în; n.c. 1120 – d. 1150), membră a Casei de Babenberg, a fost ducesă consoartă a Boemiei din 1140 până la moarte, prin căsătoria cu ducele Vladislav al II-lea din dinastia Přemyslid.
Vedea Hohenstaufen și Gertruda de Babenberg (1120–1150)
Gertruda de Süpplingenburg
Gertruda de Süpplingenburg sau Gertruda de Supplinburg, numită și Gertruda de Saxonia (n. 18 aprilie 1115 – d. 18 aprilie 1143, Klosterneuburg) aparținând Casei de Babenberg, a fost ducesă de Bavaria din 1127 până în 1139 și ducesă de Saxonia în perioada 1137–1138.
Vedea Hohenstaufen și Gertruda de Süpplingenburg
Gertruda de Sulzbach
Gertruda de Sulzbach (n. cca. 1114 – d. 14 aprilie 1146, Hersfeld) a fost regină a germană a romanilor, ca a doua soție a regelui Conrad al III-lea.
Vedea Hohenstaufen și Gertruda de Sulzbach
Ghibelini
Guelfii și ghibelinii au reprezentat facțiuni care și-au disputat puterea în mai toate orașele și comunele din Italia medievală, mai cu seamă între secolele al XII-lea și al XIV-lea.
Vedea Hohenstaufen și Ghibelini
Godefroi I de Leuven
Godefroi I (supranumit cel Bărbos, cel Curajos sau cel Mare) (n. cca. 1060 – 25 ianuarie 1139) a fost landgraf de Brabant și conte de Bruxelles și de Leuven (Louvain) de la 1095 până la moarte, precum și duce de Lotharingia (ca Godefroi al V-lea sau al VI-lea) între 1106 și 1129.
Vedea Hohenstaufen și Godefroi I de Leuven
Guelfi
Guelfii și ghibelinii (în italiană: guelfi e ghibellini) au reprezentat facțiuni care și-au disputat puterea în mai toate orașele și comunele din Italia medievală, mai cu seamă între secolele al XII-lea și al XIV-lea.
Vedea Hohenstaufen și Guelfi
Henric
Henric poate fi un nume de familie sau prenume masculin Există mai mulți monarhi cu numele de Henric.
Vedea Hohenstaufen și Henric
Henric al II-lea cel Pios
Henric al II-lea cel Pios - în poloneză: Henryk II Pobożny - (n. 1196 - 9 aprilie 1241), a fost Duce de Silezia la Wrocław, Duce de Cracovia și Mare Duce al Poloniei, cât și Duce al Marii Polonii de Sud din 1238 până la moartea sa.
Vedea Hohenstaufen și Henric al II-lea cel Pios
Henric al II-lea de Suabia
Henric al II-lea (n. 1211, Palermo, Sicilia – d.c. 12 februarie 1242, Martirano, Calabria),Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser.
Vedea Hohenstaufen și Henric al II-lea de Suabia
Henric al II-lea, Duce al Austriei
Gertruda, fiica împăratului Lothar și a Teodorei Comnena, nepoata împăratului bizantin Manuel Comnen (arborele genealogic al familiei Babenberg, Mănăstirea Klosterneuburg) Henric al II-lea, supranumit Jasomirgott (n. 2 aprilie 1114, Klosterneuburg – d. 13 ianuarie 1177, Viena), aparținând Casei de Babenberg, a fost conte palatin al Rinului (1140–1141), margraf al Austriei (1141–1156), duce al Bavariei sub numele Henric al XI-lea (1143–1156) și duce al Austriei (1156–1177).
Vedea Hohenstaufen și Henric al II-lea, Duce al Austriei
Henric al II-lea, Margraf al Istriei
Henric al II-lea de Istria (în germană Heinrich, n.c. 1175 – d. 18 iulie 1228, Windischgraz) aparținând Casei de Andechs a fost margraf al Istriei și Carniolei (1204–1228) și conte de Stein (Kamnik în Craina Superioară).
Vedea Hohenstaufen și Henric al II-lea, Margraf al Istriei
Henric al III-lea de Limburg
Henric al III-lea (n. cca. 1140 – d. 21 iunie 1221) a fost duce de Limburg și conte de Arlon de la 1167 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Henric al III-lea de Limburg
Henric al III-lea de Meissen
Henric al III-lea (supranumit cel Ilustru) (n.c. 1215 – d. 15 februarie 1288, Dresda), membru al casei de Wettin a fost margraf de Meissen, ca și margraf de Luzacia (ca Henric al IV-lea) din 1221 până la moarte, iar din 1242 a fost și landgraf de Turingia.
Vedea Hohenstaufen și Henric al III-lea de Meissen
Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Henric al IV-lea (n. 11 noiembrie 1050, Goslar – d. 7 august 1106, Liège) aparținând dinastiei Saliene, a fost rege romano-german din 1054 până în 1084 (între 1054 și 1056 rege romano-german împreună cu tatăl său până la moartea acestuia, iar din 1062 s-a aflat sub regența mamei sale) și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1084 până în 1105.
Vedea Hohenstaufen și Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Henric al IV-lea de Limburg
Henric al IV-lea (n. 1195 – d. 25 februarie 1247) a fost duce de Limburg și conte de Berg de la 1226 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Henric al IV-lea de Limburg
Henric al IX-lea de Bavaria
Henric al IX-lea, supranumit cel Negru (n. 1075 – d. 13 decembrie 1126), membru al Casei Welfilor, a fost duce de Bavaria între 1120 și 1126.
Vedea Hohenstaufen și Henric al IX-lea de Bavaria
Henric al V-lea al Sfântului Imperiu Roman
Henric al V-lea (n. 1081Brigitte Sokop: Stammtafel europäischer Herrscherhäuser., Editura Böhlau, Viena, 1993, ISBN: 3-205-98096-4, p. 2. sau 1086Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, Editura Marix, Wiesbaden, 2006, ISBN: 978-3-86539-074-5, p.
Vedea Hohenstaufen și Henric al V-lea al Sfântului Imperiu Roman
Henric al V-lea de Palatinat
Henric (n. 1173 – d. 28 aprilie 1227) a fost conte palatin al Rinului între 6 august 1195 și 1213.
Vedea Hohenstaufen și Henric al V-lea de Palatinat
Henric al VI-lea de Palatinat
Henric al VI-lea (supranumit cel Tânăr) (n. cca. 1196- d. 16 sau 26 aprilie 1214), membru al casei de Welf, a devenit conte palatin al Rinului între 1212 și 1214.
Vedea Hohenstaufen și Henric al VI-lea de Palatinat
Henric al X-lea de Bavaria
Henric al X-lea într-o gravură târzie Henric al X-lea (supranumit cel Mândru) (n. cca. 1108 – d. 20 octombrie 1139) a fost duce de Bavaria (ca Henric al X-lea, de la 1126 până la moarte), duce de Saxonia (ca Henric al II-lea, de la 1137 până la moarte) și markgraf de Toscana (de la 1137 până la moarte).
Vedea Hohenstaufen și Henric al X-lea de Bavaria
Henric Berengar
Henric Berengar (d. 1150) a fost membru al familiei Hohenstaufen, ca fiu legitim mai mare al regelui Conrad al III-lea al Germaniei cu cea de a doua soție a sa, Gertruda de Sulzbach.
Vedea Hohenstaufen și Henric Berengar
Henric cel Bătrân
Henric de Mödling, supranumit cel Bătrân, (în germană Heinrich de Medlich sau Heinrich der Ältere)Walter Kleindel: Das Grosse Buch der Österreicher, Editura Kremayr & Scheriau, Viena 1987, ISBN 3-218-00455-1, p. 184.
Vedea Hohenstaufen și Henric cel Bătrân
Henric cel Crud, Duce al Austriei
Henric cel Crud, supranumit și cel fără Dumnezeu, (n. 1208 – d. 29 noiembrie 1227/1228), aparținând Casei de Babenberg, a fost duce al Austriei și fiu al lui Leopold al VI-lea, împotriva căruia s-a răzvrătit.
Vedea Hohenstaufen și Henric cel Crud, Duce al Austriei
Henric I cel Bărbos
Henric I cel Bărbos - în poloneză: Henryk I Brodaty - (1165/1170 - 19 martie 1238), a făcut parte din linia Dinastiei Silezia-Piast, a fost Duce de Silezia la Wrocław din 1201 și Duce de Cracovia cât și Mare Duce al Poloniei din 1232 până la moartea sa.
Vedea Hohenstaufen și Henric I cel Bărbos
Henric I de Brabant
Henric I de Brabant (n. 1165 – d. 5 septembrie 1235, Köln) (supranumit "cel Curajos") a fost duce de Brabant de la 1183 și duce de Lorena din 1190 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Henric I de Brabant
Henric Leul
Henric Leul (în) (n. 1129 – d. 6 august 1195) a fost membru al dinastiei Welfilor, Duce de Saxonia, sub numele Henric al III-lea din 1142, Duce de Bavaria, sub numele Henric al XII-lea din 1156.
Vedea Hohenstaufen și Henric Leul
Henric Raspe
Henric Raspe (în germană Heinrich Raspe; n. 1204 – d. 16 februarie 1247, Wartburg) aparținând familiei Ludovingilor, a fost din 1241 landgraf al Turingiei sub numele Henric Raspe al IV-lea și din 1246 antirege în opoziție cu împăratul Frederic al II-lea și cu fiul acestuia, Conrad al IV-lea.
Vedea Hohenstaufen și Henric Raspe
Herman al III-lea de Baden
Herman al III-lea de Baden (d. 16 ianuarie 1160) (supranumit cel Mare) a fost markgraf de Verona și de Baden.
Vedea Hohenstaufen și Herman al III-lea de Baden
Herman I de Turingia
Herman I (n.c. 1155 – d. 25 aprilie 1217, Gotha), aparținând familiei Ludovingilor, a fost conte palatin al Saxoniei din 1181 și landgraf de Turingia din 1190 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Herman I de Turingia
Hubert de Lagarde
Hubert de Lagarde a fost un ofițer și scriitor francez, membru al Rezistenței Franceze.
Vedea Hohenstaufen și Hubert de Lagarde
Irina Angelina
Irina Angelina (n.c. 1181 – d. 1208) a fost fiica împăratului bizantin Isaac al II-lea Angelos și a primei sale soții, numită probabil de asemenea Irina și membră a familiei nobile Tornikes.
Vedea Hohenstaufen și Irina Angelina
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Vedea Hohenstaufen și Italia
Iudita de Welf
Iudita (n. 1103 – d. 22 februarie 1131) aparținând dinastiei Welfilor, a fost ducesă de Suabia între 1103 și 1131 prin căstoria cu Frederic al II-lea al Suabiei.
Vedea Hohenstaufen și Iudita de Welf
Leopold al IV-lea, Margraf al Austriei
Leopold al IV-lea în asediul de la Regensburg (Arborele genealogic al familiei Babenberger, cca. 1490, Mănăstirea Klosterneuburg) Leopold al IV-lea supranumit cel Generos (n.c. 1108 – d. 18 octombrie 1141, Niederalteich) a fost margraf al Austriei din 1136 și duce al Bavariei din 1139 până la moarte (sub numele Leopold de Bavaria).
Vedea Hohenstaufen și Leopold al IV-lea, Margraf al Austriei
Leopold al VI-lea, Duce al Austriei
Ducesa Teodora, soția lui Leopold al VI-lea, nepoata împăratului bizantin Isaac Angelus al II-lea (arborele genealogic al familiei Babenberg, Mănăstirea Klosterneuburg) Cenotaful lui Leopold în fața altarului mare al bisericii Mănăstirii Lilienfeld Leopold al VI-lea, supranumit cel Glorios, aparținând Casei de Babenberg, a fost duce al Austriei (1198–1230) și al Stiriei (1194–1230).
Vedea Hohenstaufen și Leopold al VI-lea, Duce al Austriei
Lista ducilor de Suabia
Ducatul de Suabia din Germania de sud-vest a constituit unul dintre primele ducate ale Germaniei medievale, ai cărui duci s-au numărat printre cei mai puternici magnați germani.
Vedea Hohenstaufen și Lista ducilor de Suabia
Lista ducilor și regilor de Bavaria
Lista conducătorilor Bavariei.
Vedea Hohenstaufen și Lista ducilor și regilor de Bavaria
Lista monarhilor Siciliei
În timpul cuceririlor din Italia de sud ale normanzilor, Sicilia a fost conferită lui Robert Guiscard (duce de Apulia și Calabria) în 1059 de către papa Nicolae al II-lea.
Vedea Hohenstaufen și Lista monarhilor Siciliei
Lista suveranilor germani
Aceasta este o listă a monarhilor germani, care au domnit asupra teritoriului Europei Centrale, de la crearea Regatului Franciei Răsăritene în 843 până la abolirea monarhiei din Imperiul german și din Austro-Ungaria în 1918.
Vedea Hohenstaufen și Lista suveranilor germani
Listă de conducători de stat din 1194
1190 - 1191 - 1192 - 1193 - 1194 - 1195 - 1196 - 1197 - 1198 Aceasta este o listă a conducătorilor de stat din anul 1194.
Vedea Hohenstaufen și Listă de conducători de stat din 1194
Listă de conducători de stat din 1195
1191 - 1192 - 1193 - 1194 - 1195 - 1196 - 1197 - 1198 - 1199 Aceasta este o listă a conducătorilor de stat din anul 1195.
Vedea Hohenstaufen și Listă de conducători de stat din 1195
Listă de conducători de stat din 1196
1192 - 1193 - 1194 - 1195 - 1196 - 1197 - 1198 - 1199 - 1200 Aceasta este o listă a conducătorilor de stat din anul 1196.
Vedea Hohenstaufen și Listă de conducători de stat din 1196
Listă de conducători de stat din 1197
1193 - 1194 - 1195 - 1196 - 1197 - 1198 - 1199 - 1200 - 1201 Aceasta este o listă a conducătorilor de stat din anul 1197.
Vedea Hohenstaufen și Listă de conducători de stat din 1197
Listă de conducători de stat din 1198
1194 - 1195 - 1196 - 1197 - 1198 - 1199 - 1200 - 1201 - 1202 Aceasta este o listă a conducătorilor de stat din anul 1198.
Vedea Hohenstaufen și Listă de conducători de stat din 1198
Listă de conducători de stat din 1259
1255 - 1256 - 1257 - 1258 - 1259 - 1260 - 1261 - 1262 - 1263 Aceasta este o listă a conducătorilor de stat din anul 1259.
Vedea Hohenstaufen și Listă de conducători de stat din 1259
Listă de monarhi ai Austriei
23px Austria a fost condusă de Casa de Babenberg până în 1246 și de Casa de Habsburg din 1282 până în 1918.
Vedea Hohenstaufen și Listă de monarhi ai Austriei
Listă de monarhi ai Neapolelui
Ceea ce urmează este o listă a conducătorilor din Regatul Neapolelui, de la prima sa separare de Regatul Siciliei până la reunirea cu acesta în cadrul Regatului celor Două Sicilii.
Vedea Hohenstaufen și Listă de monarhi ai Neapolelui
Lothar al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Lothar al III-lea, Împărat romano-germanLothar al III-lea de Supplinburg (n. înainte de 9 iunie 1075 — d. 1137, Breitenwang, Tirol) a fost Duce de Saxonia din 1106, Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1125 și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1133 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Lothar al III-lea al Sfântului Imperiu Roman
Ludovic cel Strict
Ducele Ludovic cel Strict - Mănăstirea Fürstenfeld (Roman Anton Boos, 1765/1766) Ludovic al II-lea supranumit cel Strict (în germană Ludwig der Strenge; n. 13 aprilie 1229, Heidelberg – d. 2 februarie 1294, Heidelberg), aparținând Casei de Wittelsbach, a fost duce al Bavariei și conte al Palatinatului Elector al Rinului (1253–1294).
Vedea Hohenstaufen și Ludovic cel Strict
Ludovic I de Bavaria
Ludovic I (n. 23 decembrie 1173, Kelheim – 15 septembrie 1231, Kelheim), membru al casei de Wittelsbach, a fost duce de Bavaria din 1183 și conte palatin de Renania din 1214.
Vedea Hohenstaufen și Ludovic I de Bavaria
Ludovic I de Turingia
Ludovic I (în germană Ludwig I.; n.c. 1090 – d. 12 ianuarie 1140) a fost conducătorul Turingiei din 1123 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Ludovic I de Turingia
Malta
Malta, denumire oficială Republica Malta (în, în), este o țară insulară din Europa de Sud, formată dintr-un arhipelag în Marea Mediterană.
Vedea Hohenstaufen și Malta
Manfred al Siciliei
Manfred (în) a fost ultimul rege al Siciliei din dinastia Hohenstaufen, care a domnit din 1258 până la moartea sa.
Vedea Hohenstaufen și Manfred al Siciliei
Marca de Anvers
Markgrafiatul de Anvers (Antwerp) sau marca de Anvers a constituit începând din secolul al XI-lea regiunea din jurul orașelor Anvers și Breda.
Vedea Hohenstaufen și Marca de Anvers
Marca de Istria
Bavariei Marca de Istria a fost la origine o marcă situată la frontiera Imperiului Carolingian, cuprinzând Peninsula Istria și teritoriul înconjurător, cucerite în anul 789 de către Pepin de Italia, unul dintre fiii regelui francilor Carol cel Mare.
Vedea Hohenstaufen și Marca de Istria
Margareta de Babenberg
Margareta de Babenberg, cunoscută și ca Margareta de Austria, (în cehă Markéta Babenberská; n. 1210 – d. 28 octombrie 1266, Castelul Krumau am Kamp) a fost soția regelui romano-german Henric al VII-lea și prima soție a regelui Ottokar al II-lea al Boemiei.
Vedea Hohenstaufen și Margareta de Babenberg
Margareta de Sicilia
Margareta de Sicilia (numită și Margareta de Hohenstaufen sau Margareta de Germania) (n. 1 decembrie 1241, Foggia – 8 august 1270, Frankfurt pe Main), membră a dinastiei Hohenstaufen, a fost prințesă de Sicilia și de Germania.
Vedea Hohenstaufen și Margareta de Sicilia
Meinhard al II-lea, Conte de Gorizia
Meinhard al II-lea, supranumit cel Bătrân (n.c. 1160 – d. 1231), membru al Casei de Gorizia, a fost conte de Gorizia din 1220 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Meinhard al II-lea, Conte de Gorizia
Meinhard al II-lea, Conte de Gorizia-Tirol
Meinhard al II-lea (n. 1237 – d. 1 noiembrie 1295,, Carintia), aparținând Casei de Gorizia, a fost conte de Tirol (1258–1295), conte de Gorizia, ca Meinhard al IV-lea (1258–1271) și duce de Carintia (1286–1295).
Vedea Hohenstaufen și Meinhard al II-lea, Conte de Gorizia-Tirol
Meinhard I, Conte de Gorizia-Tirol
Meinhard I de Gorizia-Tirol (n.c. 1193/1194 – d. 22 iulie 1258) aparținând Casei de Gorizia, a fost conte de Gorizia (1220–1258) sub numele Meinhard al III-lea și conte de Tirol sub numele Meinhard I (1253–1258), precum și ''Vogt'' în Aquileia, Trento, Brixen și Bozen.
Vedea Hohenstaufen și Meinhard I, Conte de Gorizia-Tirol
Mihail al VIII-lea Paleologul
Mihail al VIII-lea Paleologul (Μιχαήλ Ε' Παλαιολόγος, Mikhaēl VIII Palaiologos) a fost co-împărat între 1259 - 1261 al Imperiului de la Niceea și împărat al Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin) între 1261 - 1282.
Vedea Hohenstaufen și Mihail al VIII-lea Paleologul
Ministerialis
Termenul Ministerialis (provenind din latina medievală, la plural ministeriales, în germană Ministeriale, la plural Ministerialen, de asemenea Dienstmann) denumea inițial un oficial aflat în serviciul imperial.
Vedea Hohenstaufen și Ministerialis
Otto al II-lea de Wittelsbach
Otto (supranumit cel Ilustru) (n. 7 aprilie 1206, Kelheim – d. 29 noiembrie 1253), membru al familiei de Wittelsbach a fost duce de Bavaria și conte palatin de Renania.
Vedea Hohenstaufen și Otto al II-lea de Wittelsbach
Otto al III-lea, duce al Bavariei
Otto al III-lea al Bavariei aparținând Casei de Wittelsbach, a fost duce al Bavariei Inferioare din 1290 până în 1312 și rege al Ungariei sub numele Béla al V-lea din 1305 până în 1307.
Vedea Hohenstaufen și Otto al III-lea, duce al Bavariei
Otto al VIII-lea de Wittelsbach
Contele Palatin Otto de Wittelsbach îl ucide pe Filip de Suabia.- miniatură din Cronica mondială saxonă din primul sfert al secolului al XIV-lea (Berlin, Biblioteca de stat a patrimoniului cultural prusac, fol. 129, fol. 117 verso) Otto al VIII-lea de Wittelsbach (n. înainte de 1180 – d.
Vedea Hohenstaufen și Otto al VIII-lea de Wittelsbach
Otto de Freising
Otto de Freising (vitraliu din Mănăstirea Heiligenkreuz, Austria) Statuia episcopului Otto de Freising (Freising) Otto de Freising (în; n.c. 1112, Klosterneuburg – d. 22 septembrie 1158), aparținând Casei de Babenberg, a fost episcop și cronicar german, călugăr al Ordinului cistercian.
Vedea Hohenstaufen și Otto de Freising
Otto I de Burgundia
Otto I (n.c. 1168/1171 – d.13 ianuarie 1200, Besançon) aparținând familiei Hohenstaufen, a fost conte palatin de Burgundia începând din 1190 până la moarte și conte de Luxemburg din 1196 până în 1197.
Vedea Hohenstaufen și Otto I de Burgundia
Otto I de Wittelsbach
Otto (numit cel cu Capul Roșu) (n. 1117, Kelheim – d. 11 iulie 1183) a fost duce de Bavaria de la 1180 până la moarte, primul membru al Casei de Wittelsbach care s-a aflat la conducerea Bavariei.
Vedea Hohenstaufen și Otto I de Wittelsbach
Ottokar al II-lea al Boemiei
Ottokar al II-lea Přemysl, supranumit Regele de Fier și de Aur, (în cehă: Přemysl Otakar II.), aparținând dinastiei Přemyslid, a fost rege al Boemiei din 1253 până în 1278.
Vedea Hohenstaufen și Ottokar al II-lea al Boemiei
Ottokar I al Boemiei
Bula de Aur siciliană care confirmă titlul regal ereditar Catedrala Sf. Vitus din Praga Ottokar I Přemysl (în cehă: Přemysl Otakar I.; n.c.1155/1167 – d. 15 decembrie 1230) aparținând dinastiei Přemyslid, a fost duce al Boemiei în anii 1192 – 1193 și 1197–1198, apoi rege al Boemiei din 1198 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Ottokar I al Boemiei
Palatinatul Elector
Palatinatul Elector (în) este denumirea teritoriului istoric aflat sub conducerea principelui elector de Rin, unul dintre cei șapte principi electori ai Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Hohenstaufen și Palatinatul Elector
Principatul de Taranto
Principatul de Taranto a fost un stat din sudul Italiei constituit în 1088 pentru Boemund I, fiul mai vârstnic al ducelui normand Robert Guiscard din dinastia Hauteville, ca rezultat al păcii încheiate de Boemund cu fratele său mai tânăr Roger Borsa, în urma unei dispute asupra succesiunii în Ducatul de Apulia.
Vedea Hohenstaufen și Principatul de Taranto
Privilegium minus
Privilegium minus (în) este un certificat imperial emis în anul 1156, prin care Marca Ostarrichi (în termeni contemporani numită deja Marcha Austria) s-a separat de ducatul inițial Bavaria devenind astfel ducat independent.
Vedea Hohenstaufen și Privilegium minus
Regatul Italiei medievale
Regatul Italiei (în limba latină: Regnum Italiæ sau Regnum Italicum) a fost o entitate politică aflată sub controlul dinastiei Carolingiene din statul francilor, după prăbușirea Regatului longobard în 774, după asediul Paviei.
Vedea Hohenstaufen și Regatul Italiei medievale
Regatul Siciliei
Regatul Siciliei a fost un stat care a existat în sudul Italiei de la întemeierea sa de către contele Roger al II-lea din 1130 până în 1816.
Vedea Hohenstaufen și Regatul Siciliei
Regatul Ungariei (1000–1538)
Regatul Ungariei în Evul Mediu a fost o monarhie multientnică din Europa Centrală.
Vedea Hohenstaufen și Regatul Ungariei (1000–1538)
Rege al Italiei
Regele Italiei (în limba latină: rex Italiae; în limba italiană: re d'Italia) este un titlu de mulți conducători din Peninsula Italică după căderea Imperiului Roman de Apus.
Vedea Hohenstaufen și Rege al Italiei
Robert al III-lea de Flandra
Robert al III-lea de Flandra (n. 1249 – d. 17 septembrie 1322) (numit și Robert de Béthune și poreclit Leul Flandrei (De Leeuw van Vlaanderen) a fost conte de Nevers din 1273 și conte de Flandra din 1305 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Robert al III-lea de Flandra
Rudolf al II-lea, Duce al Austriei
Rudolf al II-lea (n. 1270, Rheinfelden – d. 10 mai 1290, Praga) cunoscut și ca Rudolf al V-lea conte de Habsburg, a fost duce de Austria și Stiria, apoi duce de Suabia, Alsacia și Argovia.
Vedea Hohenstaufen și Rudolf al II-lea, Duce al Austriei
Rudolf de Rheinfelden
Rudolf de Rheinfelden sau Rudolf de Suabia (n.c. 1025 – d. 15 octombrie 1080) a fost duce al Suabiei între anii 1057 și 1079 și antirege romano-german din 1077 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Rudolf de Rheinfelden
Rudolf I al Sfântului Imperiu Roman
Rudolf I cunoscut și ca Rudolf al IV-lea, a fost conte de Habsburg începând din 1240, iar din 1273 până în 1291, a fost primul rege romano-german din dinastia Casei de Habsburg. Odată cu moartea lui Frederic al II-lea, împăratul Sfântului Imperiu Roman, din decembrie 1250 a început perioada numită Interregn (din latină „perioada dintre regi”), care a durat mai mult de 20 de ani, perioadă a declinului familiei Hohenstaufen (dinastia Staufer), în care nici un rege ales nu a reușit să se impună și în care a dominat instabilitatea.
Vedea Hohenstaufen și Rudolf I al Sfântului Imperiu Roman
Rupert, Rege romano-german
Rupert, cunoscut și ca Rupert al Palatinatului, aparținând Casei de Wittelsbach, (n. 5 mai 1352, Amberg – d. 18 mai 1410, Castelul Landskron, Oppenheim) a fost contele palatin al Rinului între 1398 și 1410 ca Rupert al III-lea și rege romano-german între 1400 și 1410.
Vedea Hohenstaufen și Rupert, Rege romano-german
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Vedea Hohenstaufen și Sfântul Imperiu Roman
Sicilia
Sicilia este una dintre regiunile autonome ale Italiei și cea mai mare insulă din Marea Mediterană.
Vedea Hohenstaufen și Sicilia
Starkenberg (familie nobiliară)
Stema familiei Starkenberg Starkenberg a fost o familie nobiliară care s-a stabilit inițial în Tirol, odată cu familia Hohenstaufen.
Vedea Hohenstaufen și Starkenberg (familie nobiliară)
Statutum in favorem principum
Statutum in favorem principum (în traducere „Statut în favoarea principilor”- denumirea datează din secolul al XIX-lea) sau „Decizia de la Worms” (în germană Reichsspruch von Worms), emis la Dieta de la Worms pe 1 mai 1231 este documentul prin care regele romano-german Henric al II-lea a acordat privilegii principilor Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Hohenstaufen și Statutum in favorem principum
Tancred al Siciliei
Tancred (n. 1138 – d. 20 februarie 1194), membru al dinastiei normande Hauteville, conte de Lecce, a devenit rege al Siciliei între 1189 și 1194.
Vedea Hohenstaufen și Tancred al Siciliei
Teodora Comnena (1134–1184)
Teodora Comnena (n.c. 1134, Constantinopol – d. 2 ianuarie 1184, Viena) a fost prințesă a Bizanțului, ducesă de Bavaria (1149–1156) și prima ducesă a Austriei (1156–1177) prin căsătoria ei cu Henric al II-lea Jasomirgott, duce al Austriei din Casa de Babenberg, anterior margraf al Austriei (1149–1156).
Vedea Hohenstaufen și Teodora Comnena (1134–1184)
Teritorializare (Sfântul Imperiu Roman)
Sfântul Imperiu Roman în jurul anului 1000 Teritorializarea (termen provenind de la latinescul teritorium, în) în Sfântul Imperiu Roman reprezintă procesul de corelare a puterii politice a suveranilor cu anumite teritorii, proces ce a avut loc din secolul al XI-lea până în secolul al XIV-lea concomitent cu pierderea pe termen lung a puterii regale.
Vedea Hohenstaufen și Teritorializare (Sfântul Imperiu Roman)
Todtnau
Todtnau este un oraș din landul Baden-Württemberg, Germania.
Vedea Hohenstaufen și Todtnau
Ulrich al II-lea, Duce al Carintiei
Ulrich al II-lea (n.c. 1176 – d. 10 august 1202) aparținând Casei de Spanheim, a fost duce al Carintiei între 1181 și 1202.
Vedea Hohenstaufen și Ulrich al II-lea, Duce al Carintiei
Valter al III-lea de Brienne
Valter al III-lea (Gauthier) (d. 14 iunie 1205) a fost conte de Brienne de la 1191 până la moarte, principe de Taranto, duce de Apulia și conte de Lecce, precum și rege titular al Siciliei începând din 1201.
Vedea Hohenstaufen și Valter al III-lea de Brienne
Vecerniile siciliene
Vecerniile siciliene (în, în siciliană Vespiri siciliani) au fost o revoltă care a izbucnit în Palermo la ora vecerniei, în Lunea Luminată a anului 1282.
Vedea Hohenstaufen și Vecerniile siciliene
Waiblingen
Waiblingen este un oraș în landul Baden-Württemberg din regiunea Stuttgart, care se află la aproximativ zece kilometri nord-est de Stuttgart, capitala landului.
Vedea Hohenstaufen și Waiblingen
Waleran al II-lea de Limburg
Waleran al II-lea (sau Walram; supranumit cel Păgân) (n. cca. 1085–d. 1139) a fost duce de Limburg și conte de Arlon din jur de 1119 pâmă la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Waleran al II-lea de Limburg
Waleran al III-lea de Limburg
Limburgului. Waleran al III-lea (sau Walram) (n. cca. 1165 – d. 2 iulie 1226) a fost inițial senior de Montjoie, apoi conte de Luxemburg începând din 1214.
Vedea Hohenstaufen și Waleran al III-lea de Limburg
Waleran al IV-lea de Limburg
Waleran al IV-lea (sau Walram) (d. 1279) a fost duce de Limburg de la 1247 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Waleran al IV-lea de Limburg
Welf al VI-lea
Welf al VI-lea (n. 1115 – d. 15 decembrie 1191), membru al Casei de Welf, a fost margraf al Toscanei și duce de Spoleto între 1152 și 1162.
Vedea Hohenstaufen și Welf al VI-lea
Wilhelm al IV-lea de Jülich (conte)
Willem al IV-lea (n. cca. 1210 – d. 16 martie 1278) a fost duce de Jülich de la 1219 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Wilhelm al IV-lea de Jülich (conte)
Willem I de Olanda
Willem I (n. cca. 1167, Haga – d. 4 februarie 1222) a fost conte de Olanda de la 1203 până la moarte.
Vedea Hohenstaufen și Willem I de Olanda
Zähringen
Zähringen este numele unei vechi familii medievale din Germania, care a întemeiat un mare număr de orașe în ceea ce este astăzi Elveția și landul Baden-Württemberg.
Vedea Hohenstaufen și Zähringen
1093
Anul 1093 (MXCIII) a fost un an al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1093
1125
1125 (MCXXV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1125
1127
1127 (MCXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1127
1128
1128 (MCXXVIII) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1128
1132
1132 (MCXXXII) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1132
1138
1138 (MCXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1138
1140
1140 (MCXL) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1140
1142
1142 (MCXLII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1142
1146
1146 (MCXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1146
1147
1147 (MCXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1147
1148
1148 (MCXLVIII) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1148
1149
1149 (MCXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1149
1151
1151 (MCLI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1151
1152
1152 (MCLII) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1152
1165
1165 (MCLXV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1165
1169
1169 (MCLXIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1169
1184
1184 (MCLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1184
1190
1190 (MCXC) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1190
1194
1194 (MCXCIV) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1194
1197
1197 (MCXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1197
1198
1198 (MCXCVIII) a fost un an al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1198
1214
Anul 1214 (MCCXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian.
Vedea Hohenstaufen și 1214
1215
1215 (MCCXV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1215
1220
1220 (MCCXX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1220
1223
1223 (MCCXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1223
1225
1225 (MCCXXV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1225
1226
1226 (MCCXXVI) a fost un an al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1226
1229
1229 (MCCXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1229
1231
1231 (MCCXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1231
1232
1232 (MCCXXXII) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1232
1235
Anul 1235 (MCCXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian.
Vedea Hohenstaufen și 1235
1236
1236 (MCCXXXVI) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1236
1239
1239 (MCCXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1239
1240
1240 (MCCXL) a fost un an bisect al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1240
1241
1241 (MCCXLI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1241
1242
1242 (MCCXLII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1242
1247
1247 (MCCXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1247
1250
1250 (MCCL) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1250
1254
1254 (MCCLIV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Vedea Hohenstaufen și 1254
1266
1266 (MCCLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian.
Vedea Hohenstaufen și 1266
1268
1268 (MCCLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian.
Vedea Hohenstaufen și 1268
, Elisabeta de Bavaria (1227 – 1273), Elisabeta de Carintia, Elisabeta de Gorizia-Tirol, Familia Báthory, Feudă cu steag, Filip de Suabia, Francia Răsăriteană, Frederic, Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Frederic al II-lea de Suabia, Frederic al II-lea, Duce al Austriei, Frederic al IV-lea de Suabia, Frederic al V-lea de Suabia, Frederic al VI-lea de Suabia, Frederic de Baden-Austria, Frederic I al Sfântului Imperiu Roman, Frederic I de Meissen, Frederic I de Suabia, Gerard al III-lea de Geldern, Gertruda de Babenberg (1120–1150), Gertruda de Süpplingenburg, Gertruda de Sulzbach, Ghibelini, Godefroi I de Leuven, Guelfi, Henric, Henric al II-lea cel Pios, Henric al II-lea de Suabia, Henric al II-lea, Duce al Austriei, Henric al II-lea, Margraf al Istriei, Henric al III-lea de Limburg, Henric al III-lea de Meissen, Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman, Henric al IV-lea de Limburg, Henric al IX-lea de Bavaria, Henric al V-lea al Sfântului Imperiu Roman, Henric al V-lea de Palatinat, Henric al VI-lea de Palatinat, Henric al X-lea de Bavaria, Henric Berengar, Henric cel Bătrân, Henric cel Crud, Duce al Austriei, Henric I cel Bărbos, Henric I de Brabant, Henric Leul, Henric Raspe, Herman al III-lea de Baden, Herman I de Turingia, Hubert de Lagarde, Irina Angelina, Italia, Iudita de Welf, Leopold al IV-lea, Margraf al Austriei, Leopold al VI-lea, Duce al Austriei, Lista ducilor de Suabia, Lista ducilor și regilor de Bavaria, Lista monarhilor Siciliei, Lista suveranilor germani, Listă de conducători de stat din 1194, Listă de conducători de stat din 1195, Listă de conducători de stat din 1196, Listă de conducători de stat din 1197, Listă de conducători de stat din 1198, Listă de conducători de stat din 1259, Listă de monarhi ai Austriei, Listă de monarhi ai Neapolelui, Lothar al III-lea al Sfântului Imperiu Roman, Ludovic cel Strict, Ludovic I de Bavaria, Ludovic I de Turingia, Malta, Manfred al Siciliei, Marca de Anvers, Marca de Istria, Margareta de Babenberg, Margareta de Sicilia, Meinhard al II-lea, Conte de Gorizia, Meinhard al II-lea, Conte de Gorizia-Tirol, Meinhard I, Conte de Gorizia-Tirol, Mihail al VIII-lea Paleologul, Ministerialis, Otto al II-lea de Wittelsbach, Otto al III-lea, duce al Bavariei, Otto al VIII-lea de Wittelsbach, Otto de Freising, Otto I de Burgundia, Otto I de Wittelsbach, Ottokar al II-lea al Boemiei, Ottokar I al Boemiei, Palatinatul Elector, Principatul de Taranto, Privilegium minus, Regatul Italiei medievale, Regatul Siciliei, Regatul Ungariei (1000–1538), Rege al Italiei, Robert al III-lea de Flandra, Rudolf al II-lea, Duce al Austriei, Rudolf de Rheinfelden, Rudolf I al Sfântului Imperiu Roman, Rupert, Rege romano-german, Sfântul Imperiu Roman, Sicilia, Starkenberg (familie nobiliară), Statutum in favorem principum, Tancred al Siciliei, Teodora Comnena (1134–1184), Teritorializare (Sfântul Imperiu Roman), Todtnau, Ulrich al II-lea, Duce al Carintiei, Valter al III-lea de Brienne, Vecerniile siciliene, Waiblingen, Waleran al II-lea de Limburg, Waleran al III-lea de Limburg, Waleran al IV-lea de Limburg, Welf al VI-lea, Wilhelm al IV-lea de Jülich (conte), Willem I de Olanda, Zähringen, 1093, 1125, 1127, 1128, 1132, 1138, 1140, 1142, 1146, 1147, 1148, 1149, 1151, 1152, 1165, 1169, 1184, 1190, 1194, 1197, 1198, 1214, 1215, 1220, 1223, 1225, 1226, 1229, 1231, 1232, 1235, 1236, 1239, 1240, 1241, 1242, 1247, 1250, 1254, 1266, 1268.