acces mai rapid decât browser-ul!
9 relaţii: Boleslav I al Poloniei, Limba cașubă, Limba polabă, Limba poloneză, Limba pomeraniană, Limba sileziană, Limba slovinciană, Limbi slave, Limbi slave de vest.
Boleslav I al Poloniei
Boleslav I al Poloniei (alte denumiri Boleslas sau Boleslav Cel Viteaz, în poloneză: Boleslav I Chrobry, (n. 967 - d. 17 iunie 1025), cunoscut în trecut și ca Boleslav Cel Mare, a fost duce al Poloniei în perioada dintre anii 992-1025 și primul rege al Poloniei în 1025. Boleslav a fost fiul lui Mieszko I care a fost duce al Poloniei și al primei sale soții, prințesa Dubrawka a Boemiei.A. Czubinski, J. Topolski, Historia Polski, Ossolineum 1989 A fost numit după bunicul din partea mamei. Boleslav I a fost un remarcabil politician, strateg și om de stat. A transformat Polonia într-o țară care nu numai că era comparabilă cu monarhiile occidentale mai mari, dar, de asemenea, a adus-o în elita europeană. Boleslav I a purtat mai multe campanii militare de succes în vest, sud și în est. A consolidat ținuturile poloneze și teritoriile cucerite din afara granițelor moderne ale Poloniei, cum ar fi Slovacia, Moravia, Rutenia Roșie, Meissen și Luzația, dar și Boemia. A fost un puternic mediator în cadrul afacerilor europene centrale. Boleslav a fost un aliat al împăratului Sfântului Imperiu Roman Otto al III-lea, cel care s-ar putea să-l fi încoronat ca rex. După moartea lui Otto al III-lea în 1002, a purtat mai multe războaie de succes împotriva Sfântului Imperiu Roman. Vărul lui Otto al III-lea și moștenitorul acestuia, Henric al II-lea, a încheiat cu Boleslav I pacea de la Bautzen din 1018. În vara anului 1018, într-una dintre cele mai cunoscute expediții ale sale, Boleslav I a capturat Kievul, unde, conform legendei, și-a crestat sabia lovind Poarta de Aur din Kiev. Mai târziu, o sabie numită Szczerbiec ("Sabia crestată") va deveni sabia ceremonială folosită la încoronarea regilor Poloniei. Boleslav I a reușit să pună bazele bisericii poloneze, întemeind o Mitropolie la Gniezno independentă de Arhiepiscopia germană din Magdeburg, care încercase să pretindă zone poloneze. În timpul celebrului Congres de la Gniezno a eliberat oficial biserica de tributul către Sfântul Imperiu Roman și, în final, la apogeul domniei sale, s-a auto-încoronat rege, fiind primul conducător polonez care a făcut acest lucru. El a fost un administrator capabil care a instituit așa-numita "lege domnească" și a construit numeroase forturi, biserici, mănăstiri și poduri. Boleslav I a creat primul sistem monetar polonez, cu grzywna împărțită în 240 de dinari și a bătut monedă proprie. Este considerat ca fiind unul dintre cei mai capabili și strălucitori conducători ai dinastiei Piaștilor.
Nou!!: Limbi lehitice și Boleslav I al Poloniei · Vezi mai mult »
Limba cașubă
Limba cașubă sau limba cașubiană (kaszëbsczi, kaszëbizna) aparține ramurii vestice a limbilor slave, împreună cu limba poloneză și cu alte limbi lehitice.
Nou!!: Limbi lehitice și Limba cașubă · Vezi mai mult »
Limba polabă
Limba polabă (wenska rec) a fost o limbă slavă de vest din subgrupul lehitic.
Nou!!: Limbi lehitice și Limba polabă · Vezi mai mult »
Limba poloneză
Limba poloneză (sau polonă; polszczyzna, język polski) este o limbă slavă de vest, vorbită de aproximativ 42,5 milioane de persoane în întreaga lume, în principal în Polonia.
Nou!!: Limbi lehitice și Limba poloneză · Vezi mai mult »
Limba pomeraniană
Limba pomeraniană (pòmòrsczi jãzëk) este un grup al dialectelor lehitice, care a fost vorbit în timpul Evului Mediu la teritoriul Pomeraniei între fluvii Vistula și Odra.
Nou!!: Limbi lehitice și Limba pomeraniană · Vezi mai mult »
Limba sileziană
Limba sileziană (ślůnsko godka) este, din punctul de vedere al unor lingviști, un grup de dialecte ale limbii poloneze, vorbite în voievodatul Silezia.
Nou!!: Limbi lehitice și Limba sileziană · Vezi mai mult »
Limba slovinciană
Limba slovinciană (słowińskô mòwa, słowińsczi) este un dialect dispărut al limbii pomeraniene, vorbit în trecut de slovincieni pe teritoriul dintre lacurile Gardno și Łebsko (acum comuna Smołdzino, voievodatul Pomerania, Polonia).
Nou!!: Limbi lehitice și Limba slovinciană · Vezi mai mult »
Limbi slave
Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croați, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei.
Nou!!: Limbi lehitice și Limbi slave · Vezi mai mult »
Limbi slave de vest
Limbile slave de vest sau limbile slave occidentale sunt o subfamilie a limbilor slave, care conține trei alte subgrupuri, caracterizate prin diverse valori.
Nou!!: Limbi lehitice și Limbi slave de vest · Vezi mai mult »
