Cuprins
98 relaţii: A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916), Acțiunile militare din Oltenia (1916), Alexandru Averescu, Alexandru Calmuschi, Anton Berlescu, Armata de Dobrogea, Armata de Dunăre rusă (1916), Armata de Nord, Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu), Întunecare (roman), Bătălia de la Târgu Jiu (1916), Brigada 1 Vânători (1916-1918), Brigada 2 Vânători (1916-1918), Brigada 3 Vânători (1916-1918), Brigada 4 Vânători (1916-1918), Cenzura în România în Primul Război Mondial, Chemarea Mitropolitului Primat Conon Arămescu-Donici din 1917, Consiliul de Coroană din 17-19 februarie 1918, Constantin Christescu, Constantin Crăiniceanu, Constantin Prezan, Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918, Corpul de Cavalerie (1916-1918), Corpul V Armată (1916-1918), Corpurile Voluntarilor Români din Rusia, Distrugerea infrastructurii de transport din România și Transilvania în Primul Război Mondial, Distrugerea instalațiilor industriale petroliere din sudul României în 1916, Divizia 1 Vânători (1916-1918), Divizia 10 Infanterie (1916-1918), Divizia 15 Infanterie (1916-1918), Divizia 2 Vânători (1916-1918), Divizia 21 Infanterie (1916-1918), Divizia 22 Infanterie (1916-1918), Divizia 23 Infanterie (1916-1918), Divizia de Dunăre (1916-1918), Dumitru Iliescu (general), Dumitru Stratilescu, Epidemia de holeră din timpul participării României la cel de-Al Doilea Război Balcanic, Epidemia de tifos exantematic din 1914-1922 în România, Șarja de la Prunaru (1916), Ștefan Mihail, Ferdinand I al României, Henri Cihoski, Horațiu Dimitriu, Incidentul armat din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918, Intervenția Armatei României în Basarabia în 1918, Intervenția Armatei României în Bucovina în 1918, Intervenția Armatei României în Pocuția în 1919, Intervenția de sprijin a Armatei României pentru trupele franceze din sudul Rusiei în 1919, Ioan Ghinescu, ... Extinde indicele (48 Mai Mult) »
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916)
A doua bătălie de pe Valea Jiului s-a desfășurat între între 29 octombrie/11 noiembrie - 2/15 noiembrie 1916 și a avut ca rezultat străpungerea apărării forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, prin trecătorile Surduc și Vâlcan, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane.
Vedea Marele Cartier General și A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916)
Acțiunile militare din Oltenia (1916)
Acțiunile militare din Oltenia au reprezentat o serie de lupte și ciocniri care s-au desfășurat între 5/18 noiembrie - 12/25 noiembrie 1916, după înfrângerea forțelor române în Bătălia de la Târgu Jiu și a avut ca rezultat ocuparea întregii Oltenii de către forțele Puterilor Centrale și silirea trupelor române, din compunerea Armatei 1 să se retragă peste Olt.
Vedea Marele Cartier General și Acțiunile militare din Oltenia (1916)
Alexandru Averescu
Alexandru Averescu a fost mareșal al României, general de armată și comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, fiind deseori creditat pentru puținele succese militare ale României.
Vedea Marele Cartier General și Alexandru Averescu
Alexandru Calmuschi
Alexandru Calmuschi (n. 15 iunie 1865, Iași, județul IașiRedacția U.M.01175; „ ”; În slujba Patriei, număr aniversar Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” 1877 - 1 ianuarie - 2007 - Iași; p. 9; accesat la 4 august 2018 - d. ?) a fost ofițer al Armatei României, deputat în Parlamentul României și primar al municipiului Piatra Neamț.
Vedea Marele Cartier General și Alexandru Calmuschi
Anton Berlescu
Generalul Anton Berlescu. Anton Berlescu (n. 1861 – d. 22 noiembrie 1938), a fost un general român de jandarmi.
Vedea Marele Cartier General și Anton Berlescu
Armata de Dobrogea
Armata de Dobrogea a fost o mare unitate de nivel operativ care s-a constituit la 27 august/7 septembrie 1916, prin gruparea unităților ruse și române care acționau pe secțiunea din Dobrogea a Frontul Român, în toamna anului 1916.
Vedea Marele Cartier General și Armata de Dobrogea
Armata de Dunăre rusă (1916)
Armata de Dunăre a fost o mare unitate rusă de nivel operativ care s-a constituit la17/30 octombrie 1916, incluzând unitățile ruse ale fostei Armate de Dobrogea și unitățile ruse care acționau pe malul stâng al Dunării, în secțiunea sud-estică a Frontului Român.
Vedea Marele Cartier General și Armata de Dunăre rusă (1916)
Armata de Nord
Armata de Nord a fost o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a constituit în prima zi de mobilizare, la 27 august 1916, prin transformarea Corpului IV Armată întărit cu Divizia 2 Cavalerie și unitățile aflate în dispozitivul de acoperire a frontierei de pe Carpații Orientali.
Vedea Marele Cartier General și Armata de Nord
Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)
Atacul de la Smârdan este o pictură de mari dimensiuni, realizată de pictorul român Nicolae Grigorescu în perioada 1878-1885.
Vedea Marele Cartier General și Atacul de la Smârdan (pictură de Nicolae Grigorescu)
Întunecare (roman)
Întunecare este un roman de război scris de Cezar Petrescu și publicat în anii 1927–1928 de Biblioteca ziarului Universul din București (vol. I) și de Editura Scrisul Românesc din Craiova (ediția completă),Ion Bălu, Cezar Petrescu, 1972, p. 53.
Vedea Marele Cartier General și Întunecare (roman)
Bătălia de la Târgu Jiu (1916)
Bătălia de la Târgu Jiu s-a desfășurat între între 3/16 noiembrie - 4/17 noiembrie 1916 și a avut ca rezultat învingerea forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, în împrejurimile orașului Târgu Jiu, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane.
Vedea Marele Cartier General și Bătălia de la Târgu Jiu (1916)
Brigada 1 Vânători (1916-1918)
Brigada 1 Vânători a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit în luna decembrie 1917, în urma deciziei Marelui Cartier General român de a regrupa toate unitățile de vânători în două diviziiLt.-Colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929.
Vedea Marele Cartier General și Brigada 1 Vânători (1916-1918)
Brigada 2 Vânători (1916-1918)
Brigada 2 Vânători a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit în luna decembrie 1917, în urma deciziei Marelui Cartier General român de a regrupa toate unitățile de vânători în două diviziiLt.-Colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929.
Vedea Marele Cartier General și Brigada 2 Vânători (1916-1918)
Brigada 3 Vânători (1916-1918)
Brigada 3 Vânători a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit în luna decembrie 1917, în urma deciziei Marelui Cartier General român de a regrupa toate unitățile de vânători în două diviziiLt.-Colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929.
Vedea Marele Cartier General și Brigada 3 Vânători (1916-1918)
Brigada 4 Vânători (1916-1918)
Brigada 4 Vânători a fost o mare unitate de nivel tactic, care s-a constituit în luna decembrie 1917, în urma deciziei Marelui Cartier General român de a regrupa toate unitățile de vânători în două diviziiLt.-Colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929.
Vedea Marele Cartier General și Brigada 4 Vânători (1916-1918)
Cenzura în România în Primul Război Mondial
În timpul Primului Război Mondial, în România a fost instituită cenzura, o măsură extrordinară de limitare a libertății de exprimare.
Vedea Marele Cartier General și Cenzura în România în Primul Război Mondial
Chemarea Mitropolitului Primat Conon Arămescu-Donici din 1917
Chemarea Mitropolitului Primat a fost un apel al Mitropolitului Primat al României din acea vreme, Conon Arămescu-Donici, adresată soldaților români în data de 18 iulie 1917, cu îndemnul de a înceta ostilitățile la adresa Puterilor Centrale.
Vedea Marele Cartier General și Chemarea Mitropolitului Primat Conon Arămescu-Donici din 1917
Consiliul de Coroană din 17-19 februarie 1918
Consiliul de Coroană din 17-19 februarie 1918 a fost un Consiliu de Coroană care s-a desfășurat în trei reuniuni succesive, în perioada 17 februarie/2 martie-19 februarie/4 martie 1918 la Iași și a avut ca scop stabilirea conduitei politice față de ultimatumul transmis de Puterile Centrale, de a încheia imediat un tratat de pace.
Vedea Marele Cartier General și Consiliul de Coroană din 17-19 februarie 1918
Constantin Christescu
Constantin Christescu (n. 2 decembrie 1866, Pădureți - d. 9 mai 1923, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Constantin Christescu
Constantin Crăiniceanu
Constantin Crăiniceanu (n. 1875 d. 31 martie/13 aprilie 1917) a fost un ofițer român, comandant al Regimentului 25 Infanterie în timpul Primului Război Mondial, executat pentru trădare în calitate de complice al colonelului dezertor Alexandru D. Sturdza.
Vedea Marele Cartier General și Constantin Crăiniceanu
Constantin Prezan
Constantin Prezan (n. 27 ianuarie 1861, satul Sterianul de Mijloc, comuna Butimanu, plasa Snagov, județul Ilfov, în prezent în județul Dâmbovița – d. 27 august 1943, satul Schinetea, județul Vaslui) a fost unul dintre mareșalii României, erou al Primului Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Constantin Prezan
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 a reprezentat o convenție militară de armistițiu semnată între țările aliate câștigătoare în Primul Război Mondial – reprezentate de generalul Louis Franchet d'Esperey și guvernul ungar al contelui Mihály Károlyi, instaurat după Revoluția Crizantemelor.
Vedea Marele Cartier General și Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918
Corpul de Cavalerie (1916-1918)
Corpul de Cavalerie a fost o mare unitate de cavalerie a Armatei României, de nivel operativ, care a participat la acțiunile militare pe frontul român între 10/23 martie 1917-1/13 aprilie 1918.
Vedea Marele Cartier General și Corpul de Cavalerie (1916-1918)
Corpul V Armată (1916-1918)
Corpul V Armată a fost o mare unitate de nivel operativ care s-a constituit la 27 august 1916, prin mobilizarea unităților existente la pace ale Corpului V Armată.
Vedea Marele Cartier General și Corpul V Armată (1916-1918)
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia au reprezentat două de voluntari recrutați din rândul prizonierilor de război austro-ungari de naționalitate română, organizate pe teritoriul rus în timpul Primului Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Corpurile Voluntarilor Români din Rusia
Distrugerea infrastructurii de transport din România și Transilvania în Primul Război Mondial
Participarea României la Primul Război Mondial s-a soldat cu o serie de distrugeri provocate infrastructurii de transport din Regatul României, și Transilvania.
Distrugerea instalațiilor industriale petroliere din sudul României în 1916
Distrugerea instalațiilor industriale petroliere din sudul României în 1916 a reprezentat o acțiune de incendiere și ruinare, după un plan sistematic,Kirițescu, Constantin; Istoria războiului pentru întregirea României- Ediția a III-a, vol.
Divizia 1 Vânători (1916-1918)
Divizia 1 Vânători a fost o mare unitate de nivel tactic care s-a constituit la 1/13 ianuarie 1918, în urma deciziei Marelui Cartier General de a grupa cele 10 regimente de vânători în două mari unități de nivel divizie.
Vedea Marele Cartier General și Divizia 1 Vânători (1916-1918)
Divizia 10 Infanterie (1916-1918)
Divizia 10 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic care s-a constituit la 27 august 1916, prin mobilizarea unităților sale existente la pace.
Vedea Marele Cartier General și Divizia 10 Infanterie (1916-1918)
Divizia 15 Infanterie (1916-1918)
Divizia 15 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic care s-a constituit la 27 august 1916, prin mobilizarea unităților de rezervă din compunerea Comandamentului V Teritorial: Regimentul 74 Infanterie - (Constanța), Regimentul 73 Infanterie - (Tulcea), Regimentul 80 Infanterie - (București), Regimentul 75 Infanterie - (Urziceni), Regimentul 76 Infanterie - (Oltenița), Regimentul 63 Infanterie - (Călărași, Silistra, Bazargic), Regimentul 79 Infanterie - Slobozia, Regimentul 78 Infanterie - (Brăila) și Regimentul 24 Artilerie.
Vedea Marele Cartier General și Divizia 15 Infanterie (1916-1918)
Divizia 2 Vânători (1916-1918)
Divizia 2 Vânători a fost o mare unitate de nivel tactic care s-a constituit la 1/13 ianuarie 1918, în urma deciziei Marelui Cartier General de a grupa cele 10 regimente de vânători în două mari unități de nivel divizie.
Vedea Marele Cartier General și Divizia 2 Vânători (1916-1918)
Divizia 21 Infanterie (1916-1918)
Divizia 21 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic care s-a constituit la 25 august/7 septembrie 1916, prin resubordonarea unor unități din organica Diviziei 3 Infanterie și Diviziei 4 Infanterie.
Vedea Marele Cartier General și Divizia 21 Infanterie (1916-1918)
Divizia 22 Infanterie (1916-1918)
Divizia 22 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic care s-a constituit la 25 august/7 septembrie 1916, prin resubordonarea unor unități din organica Diviziei 5 Infanterie și Diviziei 6 Infanterie.
Vedea Marele Cartier General și Divizia 22 Infanterie (1916-1918)
Divizia 23 Infanterie (1916-1918)
Divizia 23 Infanterie a fost o mare unitate de nivel tactic care s-a constituit la 25 august/7 septembrie 1916, prin transformarea Grupului Olt-Lotru, constituit anterior în cadrul dispozitivului de acoperire.
Vedea Marele Cartier General și Divizia 23 Infanterie (1916-1918)
Divizia de Dunăre (1916-1918)
Divizia de Dunăre, în perioada 1916-1918, a reprezentat una dintre cele două mari unități ale Marinei Militare Române din timpul Primului Război Mondial, cealaltă mare unitate fiind reprezentată de Divizia de Mare.
Vedea Marele Cartier General și Divizia de Dunăre (1916-1918)
Dumitru Iliescu (general)
Dumitru Iliescu (n. 24 septembrie 1865, Drăgășani – d. 1940) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Dumitru Iliescu (general)
Dumitru Stratilescu
Dumitru Stratilescu - ortografiat uneori și Strătilescu, (n. 28 august 1864 - d. 1927, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Dumitru Stratilescu
Epidemia de holeră din timpul participării României la cel de-Al Doilea Război Balcanic
Epidemia de holeră din timpul participării României la cel de-Al Doilea Război Balcanic a fost o epidemie de holeră care a afectat în special Armata României în timpul participării acesteia la cel de-Al Doilea Război Balcanic.
Epidemia de tifos exantematic din 1914-1922 în România
Epidemia de tifos exantematic din 1914-1922 din Europa de Est și Uniunea Sovietică, pentru statul român a reprezentat cea mai mare epidemie din istoria sa, perioada principală de evoluție a acesteia pe teritoriul geografic al Vechiului Regat derulându-se în anii 1916-1919.
Vedea Marele Cartier General și Epidemia de tifos exantematic din 1914-1922 în România
Șarja de la Prunaru (1916)
Șarja de la Prunaru a fost o acțiune militară de nivel tactic, desfășurată pe Frontul Român, în timpul campaniei din anul 1916 a participării României la Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Șarja de la Prunaru (1916)
Ștefan Mihail
Ștefan D. Mihail (n. 1 februarie 1867 - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Ștefan Mihail
Ferdinand I al României
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.
Vedea Marele Cartier General și Ferdinand I al României
Henri Cihoski
Henri Cihoski -ortografiat uneori și Cihoschi (n. 2 octombrie 1872, Tecuci - d. 18 mai 1950, Închisoarea Sighet) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Henri Cihoski
Horațiu Dimitriu
Horațiu Dimitriu a fost un pictor și grafician român ce a aparținut curentului post-impresionism.
Vedea Marele Cartier General și Horațiu Dimitriu
Incidentul armat din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 a reprezentat un incident cu caracter de element central al tentativei autorităților Regatului României de a susține militar Sfatul Țării de la Chișinău – amenințat de o lovitură de forță a bolșevicilor – înainte de dislocarea trupelor române de campanie dincolo de Prut.
Vedea Marele Cartier General și Incidentul armat din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918
Intervenția Armatei României în Basarabia în 1918
Intervenția Armatei României în Basarabia în anul 1918 a reprezentat o acțiune militară inițiată și derulată cu mijloace specifice de către Armata României, în spațiul geografic al Basarabiei în intervalul decembrie 1917 – martie 1918.
Vedea Marele Cartier General și Intervenția Armatei României în Basarabia în 1918
Intervenția Armatei României în Bucovina în 1918
Intervenția Armatei României în Bucovina în 1918 a reprezentat o acțiune a trupelor Regatului României desfășurată în sprijinul Consiliului Național Român al Bucovinei, la cererea conducătorului acestuia, Iancu Flondor și cu acordul guvernului de atunci al României.
Vedea Marele Cartier General și Intervenția Armatei României în Bucovina în 1918
Intervenția Armatei României în Pocuția în 1919
Intervenția Armatei României în Pocuția în 1919 (cunoscută în istorie ca „Operațiunea Pocuția”) a reprezentat o acțiune a trupelor Regatului României desfășurată în intervalul 24 mai – 24 august 1919, care, a vizat împiedicarea formării unui coridor strategic între trupele Armatei Roșii și cele ale regimului Béla Kun, coridor a cărui creare a fost stipulată în proiectul de cooperare militară dintre Regimul sovietic instaurat în Ungaria și Rusia bolșevică.
Vedea Marele Cartier General și Intervenția Armatei României în Pocuția în 1919
Intervenția de sprijin a Armatei României pentru trupele franceze din sudul Rusiei în 1919
Intervenția de sprijin a Armatei României pentru trupele franceze din sudul Rusiei în 1919 a reprezentat o acțiune a trupelor Regatului României în sprijinul trupelor aliate franceze, grecești și poloneze care, acționau între Nistru și Bug sub comanda generalului francez Philippe Henri Joseph d'Anselme, în regiunea Odesa.
Ioan Ghinescu
Ioan Ghinescu (n. 27 decembrie 1868 - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Ioan Ghinescu
Ioan Popovici
Ioan Popovici se poate referi la numele a doi generali din Armata României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Ioan Popovici
Ioan Popovici (Epure)
Ioan Popovici (n. 23 august 1865 - d. 1953, în Penitenciarul Sighet) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Ioan Popovici (Epure)
Ioan Popovici (Provincialul)
Ioan Popovici a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Ioan Popovici (Provincialul)
Ioan Rășcanu
Ioan Rășcanu (n. 1 octombrie, 1878, Cahul – d. 25 februarie 1952, închisoarea Sighet) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Ioan Rășcanu
Ion Bărbulescu (B'Arg)
Ion Bărbulescu, cunoscut sub pseudonimul artistic B'Arg a fost un pictor român.
Vedea Marele Cartier General și Ion Bărbulescu (B'Arg)
Ion Mihalache
Ion Mihalache a fost învățător, politician, ministru în mai multe guverne, fondator și președinte al Partidului Țărănesc, vice-președinte și președinte (21 noiembrie 1933 - 23 noiembrie 1937) al Partidului Național-Țărănesc.
Vedea Marele Cartier General și Ion Mihalache
Ion Sichitiu
Ioan Sichitiu a fost un politician și general român.
Vedea Marele Cartier General și Ion Sichitiu
Jurământul de fidelitate în teritoriile aflate sub administrația Consiliului Dirigent (1918-1920)
Impunerea prestării de către funcționari a jurământului de fidelitate față de statul român în teritoriile aflate sub administrația Consiliului Dirigent în intervalul 1918-1920 a reprezentat o exprimare a deciziei Regatului României (al cărui mandatar era Consiliul Dirigent) de a-și exercita dreptul de suveranitate națională, în baza Declarației de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și a decretului-lege de recunoaștere a Unirii din 11 decembrie 1918.
Lagărul de prizonieri de război de la Șipote
Lagărul de prizonieri de război de la Șipote a fost un lagăr situat în Șipote, Iași cu scopul inițial de cazare al refugiaților și dezertorilor armatelor Antantei și Puterilor Centrale ajunși în România în timpul Primului Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Lagărul de prizonieri de război de la Șipote
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919)
Linia de demarcație în Transilvania în intervalul 1918-1919 a reprezentat o prelungire geografică în spațiul transilvan a liniei convenționale cu rol de delimitare a zonei de contact dintre trupele Antantei victorioase și cele ale Ungariei învinse – ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar.
Vedea Marele Cartier General și Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919)
Lista lui Günther
Lista lui Günther (cunoscută și ca Dosarul Günther sau Afacerea Günther) a fost o listă pe care s-au regăsit peste 200 de nume ale unor reprezentanți ai mediului politic, administrativ public, de presă, de afaceri și cultural din Regatul României, care au servit operațiunilor de influențare a mediului politic, social, economic și militar intern românesc, de către Puterile Centrale, în perioada neutralității României din anii Primului Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Lista lui Günther
Listă de piloți ai aviației militare române de la începuturi până la sfârșitul Primului Război Mondial
Aceasta este o listă de piloți militari români de aviație, de la crearea aviației militare române până la finalul Primului Război Mondial.
Lupta de la Galați (1918)
Lupta de la Galați a avut loc în ianuarie 1918 și s-a purtat între forțele armate ale Regatului României și corpuri de voluntari ruși dezertați din fosta Armată Imperială Rusă, precum și bolșevici, întrucât cei dintâi căutau să îi împiedice pe cei din urmă să se retragă de pe linia armistițiului împreună cu echipamentul din dotare.
Vedea Marele Cartier General și Lupta de la Galați (1918)
Lupta de la Mihăileni (1918)
Lupta de la Mihăileni s-a desfășurat în perioada 15/28 ianuarie-16/29 ianuarie 1918, având ca rezultat dezarmarea trupelor ruse aflate în retragere, din flancul nordic al Frontului român.
Vedea Marele Cartier General și Lupta de la Mihăileni (1918)
Lupta de la Pașcani (1918)
Lupta de la Pașcani s-a desfășurat în perioada 12/25 ianuarie-15/28 ianuarie 1918 și a avut ca rezultat dezarmarea trupelor ruse aflate în retragere, din flancul nordic al Frontului român.
Vedea Marele Cartier General și Lupta de la Pașcani (1918)
Lupta de la Smârdan
Lupta de la Smârdan s-a desfășurat în ziua de 12/24 ianuarie 1878 în satul Smârdan, sangeacul Vidin, vilaietul Dunării, Imperiul Otoman.
Vedea Marele Cartier General și Lupta de la Smârdan
Lupta de la Spătărești (1918)
Lupta de la Spătărești s-a desfășurat în perioada 14/27 ianuarie-15/28 ianuarie 1918, fiind o continuare a Luptei de la Pașcani și a avut ca rezultat dezarmarea trupelor ruse aflate în retragere, din flancul nordic al Frontului român.
Vedea Marele Cartier General și Lupta de la Spătărești (1918)
Lupta de la Zalău (1919)
Lupta de la Zalău a fost o acțiune militară de luptă de nivel tactic care a opus în zilele de 23-26 februarie 1919, în zona localității Zalău din comitatul Sălaj, trupe maghiare atacatoare din Divizia Secuiască celor românești din Brigada 13 Infanterie.
Vedea Marele Cartier General și Lupta de la Zalău (1919)
Lupta de pe insula Cinghinarele
Lupta de pe insula Cinghinarele (insulă găsită și sub numele de Cinghineaua și uneori de Ginghinarele) Sir Edmonds, J. E. (Brig.-General);; The Royal Engineers Journal, Volume 55/1941; p. 18; accesat la 12 decembrie 2020 a reprezentat o acțiune militară de nivel tactic desfășurată pe Frontul Român, în timpul campaniei din anul 1916 a participării României la Primul Război Mondial, care a avut loc în perioada 24 septembrie/7 octombrie-25 septembrie/8 octombrie 1916 între trupele Puterilor Centrale și cele ale Regatului României.
Vedea Marele Cartier General și Lupta de pe insula Cinghinarele
Luptele de la Agăș și Goioasa (1916)
Luptele de la Agăș și Goioasa au reprezentat acțiuni militare de nivel tactic desfășurate pe Frontul Român, în timpul campaniei din anul 1916 a participării României la Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Luptele de la Agăș și Goioasa (1916)
Marele Cartier General
Marele Cartier General (abreviat M.C.G.) a fost cea mai înaltă structură militară destinată conducerii operațiunilor militare ale Armatei României, pe timp de război.
Vedea Marele Cartier General și Marele Cartier General
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz)
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial din Pasul Oituz este un monument istoric comemorativ al militarilor români din arma cavaleriei, ridicat în zona unde Armata României a purtat cea de-a treia bătăle de la Oituz.
Vedea Marele Cartier General și Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz)
Nicolae Alevra
Nicolae Alevra (n. 21 ianuarie 1871, Bogdănești, județul Baia – d. 16 iulie 1936, Palanca, județul Bacău) a fost un militar român, care a deținut funcția de ministru de comunicații în primul guvern Iuliu Maniu.
Vedea Marele Cartier General și Nicolae Alevra
Nicolae Vicol
Nicolae Vicol a fost un medic militar român cu gradul de general.
Vedea Marele Cartier General și Nicolae Vicol
Ofițeri decorați cu ordinul „Mihai Viteazul” în Primul Război Mondial
Ordinul „Mihai Viteazul” Ordinul militar de război „Mihai Viteazul” a fost înființat de către regele Ferdinand I, prin Înaltul Decret nr.
Vedea Marele Cartier General și Ofițeri decorați cu ordinul „Mihai Viteazul” în Primul Război Mondial
Operațiunea München
Operațiunea „München” este numele de cod al ofensivei armatelor română și germană în timpul celui de-Al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupație sovietică.
Vedea Marele Cartier General și Operațiunea München
Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
Organizarea de război a Armatei României prevedea mobilizarea unui efectiv de peste 620.000 de oameni în „Armata de Operații”, care încadrau: patru comandamente de armată, șapte comandamente de corp de armată, douăzeci de divizii de infanterie și două divizii de cavalerie.
Vedea Marele Cartier General și Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
După retragerea în Moldova, în perioada ianuarie-iulie 1917 s-a desfășurat procesul de reorganizare a Armatei României, sub conducerea nemijlocită a Marelui Cartier General.
Vedea Marele Cartier General și Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)
La începutul anului 1918, Armata României avea practic aceeași organizare de război ca în anul 1917, care cuprindea: două comandamente de armată (Armata 1 și Armata 2), cinci comandamente de corp de armată, cincisprezece divizii de infanterie, două divizii de cavalerie, unități de artilerie, aviație, marină, artilerie antiaeriană, etc.
Vedea Marele Cartier General și Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” este cea mai înaltă distincție militară de război a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr.
Vedea Marele Cartier General și Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”
Pactul Ribbentrop-Molotov
Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă.
Vedea Marele Cartier General și Pactul Ribbentrop-Molotov
Paraschiv Vasilescu
Paraschiv Vasilescu (n.
Vedea Marele Cartier General și Paraschiv Vasilescu
Participarea României la Primul Război Mondial
Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 15/28 iulie 1914 și 29 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.
Vedea Marele Cartier General și Participarea României la Primul Război Mondial
Paul Angelescu
Paul Angelescu (alternativ: Anghelescu; n. 27 septembrie/10 octombrie 1872 – d. 4 februarie 1949) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Paul Angelescu
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z”
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z" a reprezentat documentul de planificare politico-militară pentru desfășurarea acțiunilor militare ale Armatei României, după intrarea în război de partea Antantei, în anul 1916.
Vedea Marele Cartier General și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1916 - „Ipoteza Z”
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 a reprezentat documentul de planificare politico-militară pentru desfășurarea acțiunilor militare ale Armatei României, în campania anului 1917.
Vedea Marele Cartier General și Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917
Propagandă
Propaganda se referă la narative, informații, idei sau portretizări părtinitoare unui grup sau unei ideologii ce au scopul intenționat sau nu să-l pună in lumină bună și să-l popularizeze.
Vedea Marele Cartier General și Propagandă
Raidul naval de la Rusciuc din 27 august 1916
Raidul naval de la Rusciuc din 27 august 1916 (14 august stil vechi) a reprezentat prima acțiune a forțelor militare fluviale române în cadrul participării României la Primul Război Mondial, reprezentând un atac prin surprindere efectuat cu șalupe torpiloare, la o jumătate de oră după declararea războiului împotriva Austro-Ungariei de către Regatul României.
Vedea Marele Cartier General și Raidul naval de la Rusciuc din 27 august 1916
Răscoala de la Tighina
Răscoala de la Tighina (sau Răscoala de la Bender – așa cum este cunoscută în istoriografia rusă) a reprezentat o incursiune militară bolșevică asupra Tighinei, executată în zilele de 27 și 28 mai 1919 de către soldați aparținând Brigăzii a 3-a a Diviziei a V-a din Armata a 3-a Ucraineană.
Vedea Marele Cartier General și Răscoala de la Tighina
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918)
Regimentul 15 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente pe timp de pace care au aparținut de Regimentul Războieni No. 15.
Vedea Marele Cartier General și Regimentul 15 Infanterie (1916-1918)
Regimentul 15 Infanterie (1918-1920)
Regimentul 15 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 27 octombrie/9 noiembrie 1918, prin mobilizarea unităților și subunităților existente pe timp de pace care au aparținut de Regimentul Războieni No. 15.
Vedea Marele Cartier General și Regimentul 15 Infanterie (1918-1920)
Revolta de la Hotin
Revolta de la Hotin a reprezentat un complex de evenimente cu caracter militar, politic și social, care au avut loc la mai puțin de un an de la realizarea Unirii Basarabiei cu România în perioada 7/20 ianuarie – 19 ianuarie/1 februarie 1919, în arealul județului interbelic Hotin și în partea de nord a județului interbelic Soroca.
Vedea Marele Cartier General și Revolta de la Hotin
Sava Henția
Sava Henția a fost un pictor realist, grafician, muralist și ilustrator de carte român.
Vedea Marele Cartier General și Sava Henția
Triunghiul morții (film)
Triunghiul morții este un film românesc din anul 1999, regizat de Sergiu Nicolaescu, în care se reconstituie luptele purtate de Armata Română împotriva ocupanților germani în Primul Război Mondial în localitățile Mărăști, Mărășești și Oituz.
Vedea Marele Cartier General și Triunghiul morții (film)
Vasile Atanasiu
Vasile Atanasiu Vasile Atanasiu a fost un general de armată român, care s-a distins în luptele celui de-al Doilea Război Mondial atât pe Frontul de Est (iunie 1941 - martie 1943), cât și pe Frontul de Vest (februarie - mai 1945).
Vedea Marele Cartier General și Vasile Atanasiu
Vasile Zottu
Vasile Zottu (n. 14 noiembrie 1853, București – d. 12 noiembrie 1916, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Vedea Marele Cartier General și Vasile Zottu
Vintilă I. C. Brătianu
Vintilă I.C. Brătianu (n. 16 septembrie 1867, București – d. 22 decembrie 1930, București) a fost cel de-al 31-lea prim-ministru al României în perioada 1927-1928.
Vedea Marele Cartier General și Vintilă I. C. Brătianu
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial)
Voluntarii Români din America au fost, în timpul Primului Război Mondial, un grup de români emigranți din Statele Unite ale Americii care s-au înrolat pentru a lupta împotriva Puterilor Centrale.
Vedea Marele Cartier General și Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial)
Cunoscut ca M.C.G..