Comunicare

489 relaţii: Aegna, Așchileu Mic, Cluj, Agaricus abruptibulbus, Agaricus arvensis, Agaricus augustus, Agaricus silvaticus, Agaricus silvicola, Agrocybe dura, Albatrellus, Albatrellus confluens, Albatrellus cristatus, Alunar, Amanita ceciliae, Amanita citrina, Amanita fulva, Amanita gemmata, Amanita pantherina, Amanita phalloides, Amanita porphyria, Amanita regalis, Arcalia, Bistrița-Năsăud, Arcer - Țibleș Bran, Armillaria mellea, Armillaria ostoyae, Aușel, Auricularia auricula-judae, Înălțimile Vizovice, Înveliș biopedogeografic, Bârzavița, Belareca, Biserica de lemn din Bordea, Biserica de lemn din Ciungetu, Biserica de lemn din Poienile de sub Munte, Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău, Biserica Sfântul Nicolae din Nădlac, Boletus, Boletus edulis, Boletus erythropus, Boletus fechtneri, Brad, Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura), Buchwaldoboletus lignicola, Bugojno, Buhui - Mărghitaș, Cabana Buta, Calea ferată forestieră Comănești–Asău, Calea ferată forestieră Dărmănești–Valea Uzului, Calliteara abietis, Caloboletus calopus, Calocera viscosa, ..., Caloscypha fulgens, Cantharellus friesii, Castelul de vânătoare din Lăpușna, Catathelasma imperiale, Călacea, Timiș, Cetan, Cluj, Chalciporus piperatus, Cheile Bistriței Ardelene, Cheile Gârdișoarei, Cheile Orzei, Cheile Zugrenilor, Cherestea, Chitară, Chitară portugheză, Chroogomphus helveticus, Ciucaș (sit SCI), Clasificarea Regnului Plantae după Flora Ilustrată a României, V. Ciocârlan, 2000, Clavariadelphus truncatus, Clavulina coralloides, Clitocybe clavipes, Clitocybe phyllophila, Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud, Comuna Șaru Dornei, Suceava, Comuna Marginea, Suceava, Comuna Mărișel, Cluj, Comuna Petriș, Arad, Con (botanică), Coreea de Sud, Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii, Coronini - Bedina, Cortinarius alboviolaceus, Cortinarius allutus, Cortinarius anomalus, Cortinarius armeniacus, Cortinarius balteatus, Cortinarius bovinus, Cortinarius brunneus, Cortinarius callisteus, Cortinarius camphoratus, Cortinarius caninus, Cortinarius caperatus, Cortinarius casimirii, Cortinarius cinnamomeus, Cortinarius claricolor, Cortinarius collinitus, Cortinarius crassus, Cortinarius croceus, Cortinarius cumatilis, Cortinarius delibutus, Cortinarius dibaphus, Cortinarius elegantior, Cortinarius evernius, Cortinarius fasciatus, Cortinarius flexipes, Cortinarius fulvescens, Cortinarius gentilis, Cortinarius glaucopus, Cortinarius hinnuleus, Cortinarius laniger, Cortinarius limonius, Cortinarius malachius, Cortinarius malicorius, Cortinarius meinhardii, Cortinarius mucifluus, Cortinarius multiformis, Cortinarius mussivus, Cortinarius obtusus, Cortinarius odorifer, Cortinarius percomis, Cortinarius purpurascens, Cortinarius rigens, Cortinarius rubicundulus, Cortinarius saginus, Cortinarius salor, Cortinarius sanguineus, Cortinarius scaurus, Cortinarius semisanguineus, Cortinarius spilomeus, Cortinarius stillatitius, Cortinarius subferrugineus, Cortinarius torvus, Cortinarius traganus, Cortinarius triformis, Cortinarius turmalis, Cortinarius uraceus, Cortinarius variicolor, Cortinarius varius, Cortinarius venetus, Cortinarius vibratilis, Cotul Turzunului, Crasnaleuca, Botoșani, Craterellus, Craterellus lutescens, Craterellus tubaeformis, Crazy Penguin Catapult, Creasta Cocoșului, Crovul de la Larion, Culmea Pleșului, Cuphophyllus virgineus, Cyathus striatus, Cystoderma amianthinum, Cystoderma carcharias, Dealul Perchiu, Dealurile Cernăuțiului, Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului, Defileul Șebutinți, Depresiunea Dornelor, Depresiunea Țara Bârsei, Detunata Flocoasă, Detunata Goală, Discina ancilis, Doisprezece Apostoli, Dunaveț (arie protejată), Entoloma cetratum, Entoloma nitidum, Ținutul Secuiesc, Țipțeri, Europa, Șindrilă, Șuncuiuș, Bihor, Făgetul Dragomirna, Flammula alnicola, Flora României, Geografia Elveției, Geografia României, Geoparcul „Ținutul Buzăului”, Glaciațiune, Glosar de agricultură, Glosar de chimie, Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru, Golul alpin Moldoveanu - Capra, Gomphidius glutinosus, Gomphus clavatus, Gutâi - Creasta Cocoșului, Gyromitra fastigiata, Gyromitra infula, Harghita - Mădăraș (sit SCI), Hausruck, Hârtibaciu Sud - Est, Helvella capucina, Helvella leucomelaena, Hydnum repandum, Hydnum rufescens, Hygrophoropsis aurantiaca, Hygrophorus agathosmus, Hygrophorus arbustivus, Hygrophorus camarophyllus, Hygrophorus chrysodon, Hygrophorus cossus, Hygrophorus eburneus, Hygrophorus gliocyclus, Hygrophorus hypothejus, Hygrophorus lucorum, Hygrophorus nemoreus, Hygrophorus olivaceoalbus, Hygrophorus penarius, Hygrophorus pudorinus, Hygrophorus pustulatus, Hygrophorus queletii, Hypholoma capnoides, Iardașița, Ibănești, Mureș, Iezerul Șurianul, Iezerul Ighiel, Igniș, Imleria badia, Ineu - Lala, Inocybe assimilata, Inocybe fibrosa, Inocybe hirtella, Inocybe lanuginosa, Inocybe sambucina, Inocybe sindonia, Inocybe umbratica, Insula Akimiski, Ion Popescu-Zeletin, Izvoarele Carașului, Izvoarele Mihăiesei, Județul Covasna, Județul Mureș, Județul Timiș, Krummholz, Lactarius albocarneus, Lactarius aurantiacus, Lactarius camphoratus, Lactarius deliciosus, Lactarius deterrimus, Lactarius flexuosus, Lactarius hysginus, Lactarius lignyotus, Lactarius mammosus, Lactarius resimus, Lactarius rufus, Lactarius scrobiculatus, Lactarius subdulcis, Lactarius trivialis, Lactarius turpis, Lactifluus piperatus, Lactifluus vellereus, Lactifluus volemus, Lacul Cuejdel, Lacul Ursu și arboretele de pe sărături, Larion, Leccinellum crocipodium, Leccinum, Leccinum aurantiacum, Leccinum duriusculum, Leccinum holopus, Leccinum melaneum, Leccinum scabrum, Leccinum variicolor, Leccinum versipelle, Lentinellus cochleatus, Lepiota castanea, Lepiota clypeolaria, Lepiota cristata, Lepiota felina, Lepista flaccida, Letonia, Lista arborilor seculari din Republica Moldova, Lista celor mai longevivi arbori, Listă de genuri de plante de grădină, Lunca (rezervație forestieră), Lunca Bradului, Mureș, Lycoperdon pratense, Maramureș, Marasmius rotula, Masivul Ceahlău, Masivul Grappa, Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru, Minuniță, Molid argintiu, Molid sârbesc, Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna, Morchella conica, Morchella deliciosa, Morchella elata, Morskie Oko, Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA), Munții Bucegi, Munții Țibău, Munții Șureanu, Munții Făgăraș, Munții Stânișoarei, Muntele Mare, Muntele Mare (sit SCI), Muntele Vulcan, Muntioru - Ursoaia, Mycena galopus, Mycena pura, Mycetinis scorodonius, Mycorrhiza, Nume alternative românești de plante, Oituz - Ojdula, Otidea alutacea, Oudemansiella mucida, Panel, Parcela de pădure virgină de lângă Crasna, Parcul Copiilor din Timișoara, Parcul Copou, Parcul din Berbești, Parcul din satul Bălăbănești, Parcul din satul Cuhureștii de Sus, Parcul din satul Hincăuți, Parcul din satul Ivancea, Parcul din satul Mîndîc, Parcul din satul Miclești, Parcul din satul Milești, Parcul din satul Pavlovca, Parcul din satul Rediul Mare, Parcul din satul Stolniceni, Parcul din satul Temeleuți, Parcul Țaul, Parcul Șipote-Cetate din Suceava, Parcul Gării Ițcani din Suceava, Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș, Parcul Național Drawieński, Parcul Național Góry Stołowe, Parcul Național Gorczański, Parcul Național Karkonoski, Parcul Național Magurski, Parcul Național Mercantour, Parcul Național Munții Rodnei, Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Național Pirin, Parcul Național Retezat, Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, Parcul Național Tatra, Parcul Național Tatrzański, Parcul Național Wigierski, Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, Parcul Natural Munții Maramureșului, Pădure de conifere, Pădure de molid, Pădure mixtă, Pădurea Caracușeni (arie protejată), Pădurea cu pini Comja, Pădurea Goșman, Pădurea Roșoșa, Pădurea Verdele - Cheile Nărujei II, Peștera Tăușoare (sit SCI), Peninsula Balcanică, Penteleu (sit SCI), Petriveț (arie protejată), Phallus impudicus, Piața Trafalgar, Piatra Cușmei, Piatra Șoimilor, Piatra Mare (sit SCI), Piatra Neamț, Piatra Pinului și Piatra Șoimului, Pietrarii de Sus, Vâlcea, Pietrele Roșii, Pițigoi de taiga, Pinaceae, Placă de rezonanță, Plante medicinale, Plasă (unealtă de pescuit), Pleurotus ostreatus, Pleyel, Plutărit, Pluteus, Pluteus cervinus, Poiana Brașov, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Poiana Uzului, Bacău, Poieni - Cărbunăriei, Postăvarul (sit SCI), Prokletije, Raionul Putila, Ramaria abietina, Ramaria eumorpha, Ramaria fennica, Ramaria flaccida, Ramaria flava, Ramaria flavescens, Ramaria flavobrunnescens, Ramaria gracilis, Ramaria largentii, Ramaria pallida, Ramaria rufescens (burete), Ramaria stricta (burete), Ramaria testaceoflava, Râpa Polîvaniv, Râul Mostiștea, Rîbne (arie protejată din regiunea Cernăuți), Rădăcină, Rădăuți, Regiunea Amur, Republica Moldova, Rezervația Domogled, Rezervația forestieră Pângărați, Rezervația geologică de la Sâncrăieni, Rezervația naturală Boguș, Rezervația naturală silvică Rosoșeni, Rezervația peisagistică Căbăiești–Pîrjolteni, Rezervația peisagistică Căpriana–Scoreni, Rezervația Stara Reka, România, Rubroboletus rubrosanguineus, Russula delica, Russula emetica, Russula foetens, Russula grisea, Russula integra, Russula lilacea, Russula mustelina, Russula nauseosa, Russula nigricans, Russula ochroleuca, Russula olivacea, Russula queletii, Russula risigallina, Sabinen, Sângeorz-Băi, Schizophyllum commune, Scorbut, Sinonim (biologie), Siricide, Sparassidaceae, Sparassis brevipes, Sparassis crispa, Stâncile Tătarului, Munții Călimani, Strobilurus esculentus, Suillus luteus, Taiga, Tampere, Tapinella atrotomentosa, Tâmpa, Târgu Neamț, Târgu Ocna, Târnovu Mare - Latorița, Tăul Zânelor, Thelephora palmata, Tian-Șan, Tinovul Apa Lină - Honcsok, Tinovul Apa Roșie, Tinovul de la Dealul Albinelor, Tinovul de la Fântâna Brazilor, Tinovul de la Românești, Tinovul Șaru Dornei, Tinovul Luci, Tinovul Poiana Stampei, Tisa (arbore), Trascău, Tricholoma acerbum, Tricholoma albobrunneum, Tricholoma album, Tricholoma argyraceum, Tricholoma atrosquamosum, Tricholoma aurantium, Tricholoma batschii, Tricholoma fucatum, Tricholoma fulvum, Tricholoma imbricatum, Tricholoma inamoenum, Tricholoma lascivum, Tricholoma portentosum, Tricholoma psammopus, Tricholoma scalpturatum, Tricholoma sulphureum, Tricholoma terreum, Tricholoma vaccinum, Tricholoma virgatum, Tricholomopsis rutilans, Tuber, Tuber brumale, Turbăria Lăptici, Turbăria Ruginosu, Tylopilus felleus, Valea Putnei, Suceava, Vasile Ghiorghe Gliga, Vârful Biserica Moțului, Veveriță roșie, Vișeu de Sus, Vitamina C, Voievodatul Varmia și Mazuria, Xerocomellus pruinatus. Extinde indicele (439 Mai Mult) » « Shrink index

Aegna

Aegna este o insulă estonă situată în Golful Tallin din Marea Baltică.

Nou!!: Molid și Aegna · Vezi mai mult »

Așchileu Mic, Cluj

Așchileu Mic (în, în) este un sat în comuna Așchileu din județul Cluj, Transilvania, România.

Nou!!: Molid și Așchileu Mic, Cluj · Vezi mai mult »

Agaricus abruptibulbus

Agaricus abruptibulbus (Charles Horton Peck, 1905) sin. Psalliota abruptibulba (Charles Horton Peck, 1905 ex Calvin Henry Kauffman, 1918) din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus este o specie saprofită de ciuperci comestibile, numită în popor migdală(migdale) de pământ.

Nou!!: Molid și Agaricus abruptibulbus · Vezi mai mult »

Agaricus arvensis

Agaricus arvensis (Jacob Christian Schäffer, 1774), sin. Psalliota arvensis (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus numit în popor ciupercă de câmp, șampinionul oilor, ciupercă de braniște sau ciuperca calului (câteodată confundat cu Agaricus campestris.

Nou!!: Molid și Agaricus arvensis · Vezi mai mult »

Agaricus augustus

Agaricus augustus (Elias Magnus Fries, 1838) precum variația sa Agaricus perrarus Stephan Schulzer von Müggenburg, 1879) sin. Psalliota augusta (Elias Magnus Fries, 1838 ex Lucien Quélet, 1872) respectiv Psalliota perrara Stephan Schulzer von Müggenburg, 1879 ex Giacomo Bresadola, 1887), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus, numit în popor șampinion văratic, este o specie saprofită de ciuperci comestibile. Buretele apare în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol bogat, humos, prin păduri de conifere, pe lângă pini, brazi și molizi, de asemenea în păduri mixte, atunci sub Pinales. Specia crește în primul rând solitară, câteodată și în grupuri mici de două la trei exemplare, de la câmpie până la munte, din (iunie) iulie până în septembrie (octombrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 72-73, ISBN 3-405-12081-0.

Nou!!: Molid și Agaricus augustus · Vezi mai mult »

Agaricus silvaticus

Agaricus silvaticus, (Jacob Christian Schäffer, 1774) sin. Psalliota silvatica (sylvatica) (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), numit în popor șampinion de pădure sau ciupercă de pădure (ca și Agaricus silvicola precum Agaricus vaporarius), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de conifere, adesea la marginea celora, crescând în grupuri cu numeroase exemplare preferat sub molizi, de la câmpie până la munte, din mai până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 66-67, ISBN 3-405-12124-8Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 122, 124-125, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Molid și Agaricus silvaticus · Vezi mai mult »

Agaricus silvicola

Agaricus silvicola și sylvicola (Carlo Vittadini, 1838 ex Charles Horton Peck, 1872), sin. Psalliota silvicola (Carlo Vittadini, 1838 ex Charles Richon & Ernest Roze, 1885), numit în popor ciupercă de pădure (ca și Agaricus silvaticus precum Agaricus vaporarius), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus.

Nou!!: Molid și Agaricus silvicola · Vezi mai mult »

Agrocybe dura

Agrocybe dura (James Bolton, 1788 ex Rolf Singer, 1936), sin. Pholiota dura (James Bolton, 1788 ex Paul Kummer (1871), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agrocybe, numită în popor ciuperci de lan, este o specie de ciuperci comestibile și saprofite, ce descompun resturi vegetale. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în luminișuri peste resturi de lemn și între ace de molid, pe pajiști și ogoare, prin parcuri, livezi și grădini, dar de asemenea pe mulci, crescând câteodată solitar, dar cel mai des este întâlnit în grupuri mici sau chiar mănunchiuri. Poate apărea de la deal la munte, din (aprilie) mai până în septembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 124-125, ISBN 3-405-12124-8Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 312-313, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Molid și Agrocybe dura · Vezi mai mult »

Albatrellus

Albatrellus (Samuel Frederick Gray, 1821) este un gen de ciuperci comestibile (cea ce privește soiuri europene, exceptie: necomestibilul Albatrellus cristatus) din încrengătura Basidiomycota în ordinul Russulales și familia Albatrellaceae cu ajustat 24 de specii (în Europa aproximativ 10). Speciile acestui gen coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor, dar după câțiva autori au de asemenea calități saprofite. Bureții se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe soluri acide, sărace și nisipoase sau calcaroase în păduri de conifere prin luminișuri, preferat pe lângă pini, mai rar sub molizi sau /și în cele de foioase sau mixte sub fagi, câteodată chiar pe lemn în putrefacție (depinde de soi). Apar în grupuri numeroase, crescând adesea în tufe, de la câmpie la munte, din (august) septembrie până toamna târziu.Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 496-497, ISBN 978-3-8354-1839-4Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 540-543, ISBN 978-3-440-14530-2 Tip de specie este Albatrellus ovinus.

Nou!!: Molid și Albatrellus · Vezi mai mult »

Albatrellus confluens

Albatrellus confluens, (Johannes Baptista von Albertini & Lewis David de Schweinitz, 1805 ex František Kotlaba & Zdeněk Pouzar, 1957) sin. Polyporus confluens (Johannes Baptista von Albertini & Lewis David de Schweinitz, 1805 ex Elias Magnus Fries (1821), sau Scutiger confluens (Elias Magnus Fries, 1821 ex Appollinaris Semenovich Bondartsev & Rolf Singer, 1941), denumit în popor ciuciulean de toamnă, gălbinea, gălbinele sau roine, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Albatrellaceae și genul Albatrellus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar după câțiva autori are de asemenea calități saprofite. Bureții se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe soluri acide, sărace și nisipoase în păduri de conifere și luminișuri, peferat pe lângă pini, mai rar sub molizi. Apar în grupuri numeroase, adesea în tufe, de la câmpie la munte, din (august) septembrie până la sfârșitul lui octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 546-547, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 542-543, ISBN 978-3-440-14530-2Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 114.

Nou!!: Molid și Albatrellus confluens · Vezi mai mult »

Albatrellus cristatus

Albatrellus cristatus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex František Kotlaba & Zdeněk Pouzar, 1957), sin. Polyporus cristatus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Elias Magnus Fries, 1821) sau Scutiger cristatus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Appollinaris Semenovich Bondartsev și Rolf Singer, 1941), denumit în popor burete cu creastă, este o specie de ciuperci necomestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Albatrellaceae și genul Albatrellus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar după câțiva autori are de asemenea calități saprofite.

Nou!!: Molid și Albatrellus cristatus · Vezi mai mult »

Alunar

Alunarul (Nucifraga caryocatactes), numit și nucar, nucșoară, gaiță de munte, gaiță alpină (subspecia siberiană macrorhynchos este numită în română alunar răsăritean, gaiță de munte cu cioc subțire, alunar cu cioc subțire, gaiță alpină cu cioc subțire), este o pasăre de munte, obișnuită în Carpați, din familia corvidelor, de mărimea unei gaițe, care se hrănește cu alune, ghindă, semințe de brad și cu insecte.

Nou!!: Molid și Alunar · Vezi mai mult »

Amanita ceciliae

Amanita ceciliae (Miles Joseph Berkeley și Christopher Edmund Broome, 1854 ex Cornelis Bas, 1984), sin. Amanita inaurata (Louis Secretan, 1833 ex Claude Casimir Gillet, 1874), din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor ciupercă cu teacă, sau ciupercă fără inel uriașă, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor. Acest burete, între timp devenit foarte rar, se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar sau în grupuri mici preferat pe sol neutru până calcaros, dar se întâlnește și pe cel argilos, în păduri de foioase împreună cu carpen, fagi, mesteceni și stejari, dar poate apărea uneori de asemenea în cele de conifere sub (brazi, molizi și pini. Timpul fructificației este din iunie până în septembrie (octombrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 30-31, ISBN 3-405-12081-0Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 250-251, ISBN 978-3-440-14530-2 Specia a fost transferată corect la genul Amanita sub păstrarea epitetului de către micologul olandez Cornelis (Kees) Bas (1928-2013), de verificat în volumul 12 al jurnalului micologic Persoonia din 1984. Acest nume este valabil până în prezent (2020). Epitetul este referitor la soția lui Miles Joseph Berkeley, Cecilia. Numele a fost menit de Berkeley pentru ca „să se înregistreze serviciile ei care au fost oferite micologiei prin multe ilustrații excelente și în alte moduri”.

Nou!!: Molid și Amanita ceciliae · Vezi mai mult »

Amanita citrina

Amanita citrina (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Christian Hendrik Persoon, 1797) este o ciupercă comestibilă, dar nerecomandată, din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita.

Nou!!: Molid și Amanita citrina · Vezi mai mult »

Amanita fulva

Amanita fulva (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Elias Magnus Fries, 1815), din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor turtă roșie este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Amanita fulva · Vezi mai mult »

Amanita gemmata

Amanita gemmata (Elias Magnus Fries, 1838 ex Louis-Adolphe Bertillon, 1866), sin. Amanita junquillea, Lucien Quélet (1877), din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor ciupercă (amanită) perlată sau ciupercă galben strălucitoare, este o specie de ciuperci otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Amanita gemmata · Vezi mai mult »

Amanita pantherina

Amanita pantherina (Augustin Pyramus de Candolle, 1815 ex Julius Vincenz von Krombholz, 1846), este o specie de ciuperci destul de tare otrăvitoare din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor burete pestriț, burete bulbos sau buretele panterei.

Nou!!: Molid și Amanita pantherina · Vezi mai mult »

Amanita phalloides

left Amanita phalloides (Sébastien Vaillant, 1723 ex Elias Magnus Fries, 1821) ex Heinrich Friedrich Link, 1833) din încrengătura Basidiomycota, în familia Amanitaceae și de genul Amanita este împreună cu gemenele ei albe Amanita verna și Amanita virosa precum Cortinarius orellanus și Cortinarius rubellus una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute. Această specie este numită în popor buretele viperei. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie, mai ales în păduri de foioase sub (stejari, fagi, mesteceni), mai rar în cele de conifere, sub molizi, dar de asemenea, prin tufișuri, preferat pe lângă aluni, chiar și câteodată în livezi.Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, pp. 105, 107-109, ISBN 3-426-00312-0Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 88-93, ISBN 3-405-11774-7.

Nou!!: Molid și Amanita phalloides · Vezi mai mult »

Amanita porphyria

Amanita porphyria (Johannes Baptista von Albertini & Lewis David de Schweinitz, 1805) este o ciupercă necomestibilă din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita.

Nou!!: Molid și Amanita porphyria · Vezi mai mult »

Amanita regalis

Amanita regalis (Elias Magnus Fries, 1821 ex Edmund Michael, 1904), din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor burete maro al muștelor sau Amanită regală, este o specie de ciuperci otrăvitoare.

Nou!!: Molid și Amanita regalis · Vezi mai mult »

Arcalia, Bistrița-Năsăud

Arcalia (în dialectul săsesc Kallesdref, în, în) este un sat în comuna Șieu-Măgheruș din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Nou!!: Molid și Arcalia, Bistrița-Năsăud · Vezi mai mult »

Arcer - Țibleș Bran

Arcer - Țibleș Bran este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a (rezervație naturală, tip mixt), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Dragomirești și al comunelor Groșii Țibleșului și Suciu de Sus.

Nou!!: Molid și Arcer - Țibleș Bran · Vezi mai mult »

Armillaria mellea

Armillaria mellea (Martin Vahl, 1790 ex Paul Kummer, 1871), sin. Armillariella mellea (Martin Vahl ex Petter Adolf Karsten, 1881), din încrengătura Basidiomycota în familia Physalacriaceae și de genul Armillaria, este o ciupercă comestibilă și gustoasă.

Nou!!: Molid și Armillaria mellea · Vezi mai mult »

Armillaria ostoyae

Armillaria ostoyae (Henri Romagnesi, 1970 ex Herink, 1973) sin. Armillaria solidipes Charles Horton Peck, 1900) din încrengătura Basidiomycota în familia Physalacriaceae și de genul Armillaria, este o ciupercă comestibilă, saprofită, dar în primul rând parazitară, denumită în popor ciupercă de miere sau ciuperca uriașă. Se dezvoltă și în România, Basarabia precum Bucovina de Nord în tufe cu multe exemplare, pe trunchiuri aflați în putrefacție ori copaci vii, numai prin păduri deconifere în special pe jneapăni, dar și pe molizi, unde produce o distrugere frapantă și pricinuiește importante pagube, provocând putregaiul alb al lemnului. Specia se poate găsii din (mai) iunie până în noiembrie (decembrie).Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 24-25, ISBN 88-85013-25-2Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2 Oameni de știință au descoperit în pădurea în est de (statul Oregon, SUA) o Armillaria ostoyae uriașă (foarte apropiat înrudită cu Armillaria mellea, pentru mai mulți savanți între alții Claude Casimir Gillet sau Bruno Cetto numai variația Armillaria obscura), răspândită peste 900 de hectare, cu o greutate de aproximativ 600 de tone și o vârstă de 2.400 de ani. Ea reprezintă cel mai mare organism cunoscut din lume. Soiul este și în Europa cel mai mare organism cunoscut.

Nou!!: Molid și Armillaria ostoyae · Vezi mai mult »

Aușel

Aușeii sau regulidele (Regulidae) este o familie mică de păsări, intermediară între cea a pițigoilor și silviilor, răspândită îndeosebi în pădurile de conifere din Asia și America de Nord.

Nou!!: Molid și Aușel · Vezi mai mult »

Auricularia auricula-judae

Auricularia auricula-judae ((Pierre Bulliard, 1789 ex Joseph Schröter, 1888) sin. Hirneola auricula (Carl von Linné, 1753 ex Petter Adolf Karsten, 1880), din încrengătura Basidiomycota în familia Auriculariaceae și de genul Auricularia, denumită în popor urechea lui Iuda, ciupercă de lemn respectiv urechi de lemn sau burete de soc este o ciupercă comestibilă care se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord în primul rând pe arbuști de soc, dar de asemenea pe lemn de frasin, plop, arin, salcie, ulm nuc sau mesteacăn, foarte rar chiar și de molid. Deseori se regăsește chiar și în parcuri precum pe alei în zone urbane. Buretele se hrănește ori saprofitic, consumând lemn deja mort, ori parazitar, atacând copaci vii bătrâni sau slăbiți, provocând astfel putregaiul alb al lemnului. Specia crește, la destulă umezeală, de la câmpie la munte pe tot timpul anului, mai ales din august până în martie, fiind una dintre puținele ciuperci care rezistă la condiții de temperatură negativă. Ciuperca se cultivează (de exemplu pe rumeguș) deja de secole în Asia de Est mai ales în China.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 602-603, ISBN 3-405-12116-7Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 324-325, ISBN 978-3-440-13447-4.

Nou!!: Molid și Auricularia auricula-judae · Vezi mai mult »

Înălțimile Vizovice

Înălțimile (Colinele) Vizovice (în original, în cehă, Vizovická vrchovina) este o unitate geomorfologică din Moravia estică, parte a regiunii geomorfologice mai mari a Carpaților din regiunea munților de mai joasă înălțime a Carpaților slovaco-moravieni.

Nou!!: Molid și Înălțimile Vizovice · Vezi mai mult »

Înveliș biopedogeografic

Diversitatea condițiilor climatice și a reliefului a determinat gruparea actuală a formațiunilor vegetale, a asociațiilor faunistice și a solurilor.

Nou!!: Molid și Înveliș biopedogeografic · Vezi mai mult »

Bârzavița

Bârzavița este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin.

Nou!!: Molid și Bârzavița · Vezi mai mult »

Belareca

Belareca este o arie naturală protejată (de interes național) ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală forestieră de tip științific), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunelor Cornereva și Mehadia.

Nou!!: Molid și Belareca · Vezi mai mult »

Biserica de lemn din Bordea

Biserica de lemn Sfântul Ierarh Nicolae este un lăcaș de cult aflat în satul Bordea, comuna Ștefan cel Mare, județul Neamț.

Nou!!: Molid și Biserica de lemn din Bordea · Vezi mai mult »

Biserica de lemn din Ciungetu

Biserica de lemn din Ciungetu, foto: 2009 Ctitori. Tablou colectiv în pronaosul bisericii. Foto: 2009 Biserica de lemn din Ciungetu comuna Malaia, județul Vâlcea, a fost construită în anul 1861.

Nou!!: Molid și Biserica de lemn din Ciungetu · Vezi mai mult »

Biserica de lemn din Poienile de sub Munte

'''Interiorul navei: Uși și icoane împărătești''' Biserica de lemn ucraineană din Poienile de sub Munte, comuna Poienile de sub Munte, județul Maramureș a fost construită în anul 1786.

Nou!!: Molid și Biserica de lemn din Poienile de sub Munte · Vezi mai mult »

Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău

Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău. Biserica "Sf.

Nou!!: Molid și Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău · Vezi mai mult »

Biserica Sfântul Nicolae din Nădlac

Biserica „Sf.

Nou!!: Molid și Biserica Sfântul Nicolae din Nădlac · Vezi mai mult »

Boletus

Boletus (Carl von Linné, 1753) este un gen de ciuperci al încrengăturii Basidiomycota din familia Boletaceae care cuprinde mult peste 100 de specii și coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Boletus · Vezi mai mult »

Boletus edulis

Boletus edulis (Pierre Bulliard, 1782) este o ciupercă comestibilă, din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Boletus, numită în popor în primul rând hrib, hrib cenușiu sau mănătarcă, a cărei nume generic este derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Molid și Boletus edulis · Vezi mai mult »

Boletus erythropus

Boletus erythropus (Christian Hendrik Persoon, 1796), sin. Boletus luridiformis (Friedrich Wilhelm Rostkovius, 1844), Neoboletus luridiformis (Gelardi, Simonini & Vizzini, 2014) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor mânătarcă țigănească sau hrib cărămiziu.

Nou!!: Molid și Boletus erythropus · Vezi mai mult »

Boletus fechtneri

Boletus fechtneri (Josef Velenovský, 1922), sin. Butyriboletus fechtneri (Josef Velenovský, 1922 ex David Arora și Jonathan L. Frank, 2014), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Boletus, denumit în popor hribul lui Fechtner, este o specie de ciuperci comestibile devenită rar care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formând micorize pe rădăcinile de arbori).

Nou!!: Molid și Boletus fechtneri · Vezi mai mult »

Brad

Bradul (Abies) este un gen de copaci care cuprinde aproximativ 45–55 de specii de conifere din familia Pinaceae, răspândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice.

Nou!!: Molid și Brad · Vezi mai mult »

Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura)

Bucegi (Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunelor Bran și Moieciu și al orașului Râșnov.

Nou!!: Molid și Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) · Vezi mai mult »

Buchwaldoboletus lignicola

Buchwaldoboletus lignicola (Franz Joseph Kallenbach, 1929 ex Albert Pilát, 1969) sin. Pulveroboletus lignicola (Franz Joseph Kallenbach, 1929 ex E. A. Dick și Wally Snell, 1965), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Buchwaldoboletus, numit în popor hribul lemnului, este o specie răspândită, dar rară, de ciuperci comestibile, în primul rând parazitare, dar de asemenea saprofite.

Nou!!: Molid și Buchwaldoboletus lignicola · Vezi mai mult »

Bugojno

Bugojno (în) este un oraș și o comună din Cantonul Bosnia Centrală al Federației Bosnia și Herțegovina, o entitate din statul modern Bosnia și Herțegovina.

Nou!!: Molid și Bugojno · Vezi mai mult »

Buhui - Mărghitaș

Buhui - Mărghitaș este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin.

Nou!!: Molid și Buhui - Mărghitaș · Vezi mai mult »

Cabana Buta

Cabana Buta este situată în partea de sud-est a munților Retezat, fiind localizată în bazinul hidrografic al Jiului de Vest pe râul Buta, în apropierea traseului de creastă și a tăului Buta sub limita golului alpin; accesat la 11 aprilie 2017 în etajul pădurii de molid, între vârful Dracșan de pe culmea Dracșan, șaua Plaiu Mic și vârful Buta Mică de pe culmea Străunele.

Nou!!: Molid și Cabana Buta · Vezi mai mult »

Calea ferată forestieră Comănești–Asău

| Calea ferată forestieră Comănești–Asău a fost o cale ferată forestieră cu ecartament îngust ce pornea din orașul Comănești și continua pe valea Asăului.

Nou!!: Molid și Calea ferată forestieră Comănești–Asău · Vezi mai mult »

Calea ferată forestieră Dărmănești–Valea Uzului

| Calea ferată forestieră Dărmănești–Valea Uzului a fost o cale ferată forestieră cu ecartament îngust ce pornea din localitatea Dărmănești și continua pe valea Uzului.

Nou!!: Molid și Calea ferată forestieră Dărmănești–Valea Uzului · Vezi mai mult »

Calliteara abietis

Calliteara abietis este o molie din familia Erebidae.

Nou!!: Molid și Calliteara abietis · Vezi mai mult »

Caloboletus calopus

Caloboletus calopus (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Alfredo Vizzini, 2014) sin. Boletus calopus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Christian Hendrik Persoon, 1801), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Caloboletus, cunoscut în România, Basarabia și Bucovina de Nord sub numele hrib frumos sau hrib cu picior frumos, este o specie de ciuperci necomestibile, regional destul de fecventă.

Nou!!: Molid și Caloboletus calopus · Vezi mai mult »

Calocera viscosa

Calocera viscosa (Christian Hendrik Persoon, 1794 ex Elias Magnus Fries, 1821) din încrengătura Basidiomycota, în familia Dacrymycetaceae și de genul Calocera, cunoscut în popor sub numele barba caprei sau furculițe, este o specie saprofită de ciuperci necomestibile.

Nou!!: Molid și Calocera viscosa · Vezi mai mult »

Caloscypha fulgens

Caloscypha fulgens (Christian Hendrik Persoon, 1822 ex Émile Boudier, 1885) din încrengătura Ascomycota, în familia Caloscyphaceae și de genul Caloscypha, este o ciupercă comestibilă și saprofită, în unii ani absentă, în alții foarte frecventă.

Nou!!: Molid și Caloscypha fulgens · Vezi mai mult »

Cantharellus friesii

Cantharellus friesii (Lucien Quélet, 1872) este o ciupercă comestibilă a încrengăturii Basidiomycota, din ordinul Cantharellales, în familia Cantharellaceae și de genul Cantharellus, a cărei epitet a fost creat în onoarea marelui savant suedez Elias Magnus Fries.

Nou!!: Molid și Cantharellus friesii · Vezi mai mult »

Castelul de vânătoare din Lăpușna

Castelul de vânătoare din Lăpușna este un monument istoric situat în Munții Gurghiului, la altitudinea de 815 metri, în comuna Ibănești, la o distanță de 70 kilometri de Târgu Mureș.

Nou!!: Molid și Castelul de vânătoare din Lăpușna · Vezi mai mult »

Catathelasma imperiale

Catathelasma imperiale (Petter Adolf Karsten, 1879 ex Rolf Singer, 1940) din încrengătura Basidiomycota în familia Biannulariaceae și de genul Catathelasma, este o specie de from.

Nou!!: Molid și Catathelasma imperiale · Vezi mai mult »

Călacea, Timiș

Călacea (în maghiară Temeskalácsa, în germană Kalatscha, în sârbă Калача), cunoscut și ca Băile Călacea sau Călacea-Băi este un sat în comuna Orțișoara din județul Timiș, Banat, România.

Nou!!: Molid și Călacea, Timiș · Vezi mai mult »

Cetan, Cluj

Cetan (în) este un sat în comuna Vad din județul Cluj, Transilvania, România.

Nou!!: Molid și Cetan, Cluj · Vezi mai mult »

Chalciporus piperatus

Chalciporus piperatus (Pierre Bulliard, 1790) ex Frédéric Bataille, 1908) sin. Boletus piperatus (Pierre Bulliard, 1790) din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Chalciporus, numit în popor untoasă piperată, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Specia se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord de la câmpie la munte, foarte des, crescând în grupuri mai mici pe soluri sărace și acide prin păduri de conifere sau mixte, numai sub molizi și pini, arborii săi preferați de simbioză, între timp de asemenea în plantații de conifere. Timpul apariției este din iulie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 514-515, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Molid și Chalciporus piperatus · Vezi mai mult »

Cheile Bistriței Ardelene

Cheile Bistriței Ardelene alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului.

Nou!!: Molid și Cheile Bistriței Ardelene · Vezi mai mult »

Cheile Gârdișoarei

Cheile Gârdișoarei alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, în Țara Moților, pe teritoriul județului Alba.

Nou!!: Molid și Cheile Gârdișoarei · Vezi mai mult »

Cheile Orzei

Cheile Orzei Situate la nord de lacul Scropoasa în Munții Bucegi, Cheile Orzei sunt printre cele mai strâmte, frumoase și spectaculoase chei de pe Valea Ialomiței și chiar din România.

Nou!!: Molid și Cheile Orzei · Vezi mai mult »

Cheile Zugrenilor

Rezervația naturală Pietrosul Broștenilor-Cheile Zugrenilor este o arie protejată de interes național, ce corespunde Categoriei IV IUCN și este situată în partea de nord a Munților Bistriței între localitățile Sunători și Chiril pe DN17B, la 20 km în aval de orașul Vatra Dornei, între acesta și Poiana Largului.

Nou!!: Molid și Cheile Zugrenilor · Vezi mai mult »

Cherestea

Cherestea Cheresteaua este un material lemnos, cu cel puțin două fețe plane și paralele, rezultat din tăierea buștenilor la gater și folosit de obicei în construcții.

Nou!!: Molid și Cherestea · Vezi mai mult »

Chitară

Diferite tipuri de chitare (din stânga: resofonica, clasica, electrica și populara). Există de asemenea: în centru un dulcimer și, amplasat pe orizontală, o claviatură MIDI si o mandolină. Chitara ori ghitara (pl. chitare, ghitare în Dicționarul ortografic al limbii române, pe site-ul DEX online) este un instrument muzical cu coarde ciupite.

Nou!!: Molid și Chitară · Vezi mai mult »

Chitară portugheză

Chitară portugheză ''Coimbra'' Chitara portugheză (în) nu este o chitară, ci o cistră, un instrument cu coarde ciupite din familia lăutelor cu gât.

Nou!!: Molid și Chitară portugheză · Vezi mai mult »

Chroogomphus helveticus

Chroogomphus helveticus (Rolf Singer, 1950 ex Meinhard Michael Moser, 1967), sin. Gomphidius helveticus Rolf Singer, 1950), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphidiaceae și de genul Chroogomphus care se găsește aproape niciodată în zonele de câmpie, dar regional destul de des de la deal la munte. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. O denumire populară nu este cunoscută. Buretele trăiește în România, Basarabia și Bucovina de Nord preponderent în grupuri mici, prin păduri de conifere, nu rar printre mușchi, în primul rând sub molizi, ocazional și pe lângă zâmbrii. Timpul apariției este din iunie până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 460-461 - 1, ISBN 3-405-12116-7ref name.

Nou!!: Molid și Chroogomphus helveticus · Vezi mai mult »

Ciucaș (sit SCI)

Ciucaș (arie protejată) este un sit de importanță comunitară (inclus în rețeaua ecologică Natura 2000) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Ciucaș (sit SCI) · Vezi mai mult »

Clasificarea Regnului Plantae după Flora Ilustrată a României, V. Ciocârlan, 2000

Lucrarea Flora Ilustrată a României scrisă de Prof Univ.

Nou!!: Molid și Clasificarea Regnului Plantae după Flora Ilustrată a României, V. Ciocârlan, 2000 · Vezi mai mult »

Clavariadelphus truncatus

Clavariadelphus truncatus (Lucien Quélet, 1886 ex Marinus Anton Donk, 1933) sin. Clavaria truncata (Lucien Quélet, 1886), din încrengătura Basidiomycota, în ordinul Gomphales, familia Gomphaceae și de genul Clavariadelphus, denumit în popor club coral pilugele trunchiate, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Clavariadelphus truncatus · Vezi mai mult »

Clavulina coralloides

Clavulina coralloides (Carl von Linné, 1753 ex Joseph Schröter, 1888), sin. Clavaria cristata Johan Theodor Holmskjold, 1790 ex Christian Hendrik Persoon, 1801), Ramaria cristata (Johan Theodor Holmskjold, 1790), din încrengătura Basidiomycota în familia Clavulinaceae și de genul Clavulina, denumită în popor laba mâței, crețișoară sau burete creț este o ciupercă comestibilă, saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin păduri umbroase și umede, în special pe lângă molizi respectiv fagi adesea pe lemn în putrefacție, fiind întâlnit mai rar în apropiere de brazi, carpeni, pini sau stejari. Îi plac soluri proaspete, moderate de nutrienți și este răspândită pe soluri calcaroase și acidulase, dezvoltându-se de la câmpie la munte, din (iulie) august până în noiembrie (decembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 616-617, ISBN 3-405-12081-0Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 594-595, ISBN 88-85013-46-5Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 308-309, ISBN 978-3-440-13447-4.

Nou!!: Molid și Clavulina coralloides · Vezi mai mult »

Clitocybe clavipes

Clitocybe clavipes (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Paul Kummer, 1871) sin. Ampulloclitocybe clavipes (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Scott Alan Redhead și colaboratori, 2002), din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Clitocybe.

Nou!!: Molid și Clitocybe clavipes · Vezi mai mult »

Clitocybe phyllophila

left Clitocybe phyllophila (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Paul Kummer, 1871), sin. Clitocybe cerussata (Elias Magnus Fries, 1821 ex Paul Kummer, 1871), este o specie saprofită de ciuperci otrăvitoare, rareori chiar letală, din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Clitocybe, fiind denumită în popor pâlnie ceroasă.

Nou!!: Molid și Clitocybe phyllophila · Vezi mai mult »

Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud

Cetate este o comună în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, formată din satele Orheiu Bistriței, Petriș și Satu Nou (reședința).

Nou!!: Molid și Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud · Vezi mai mult »

Comuna Șaru Dornei, Suceava

Șaru Dornei este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Gura Haitii, Neagra Șarului (reședința), Plaiu Șarului, Sărișor, Sărișoru Mare, Șaru Bucovinei și Șaru Dornei.

Nou!!: Molid și Comuna Șaru Dornei, Suceava · Vezi mai mult »

Comuna Marginea, Suceava

Marginea este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Nou!!: Molid și Comuna Marginea, Suceava · Vezi mai mult »

Comuna Mărișel, Cluj

Mărișel (în, în) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Nou!!: Molid și Comuna Mărișel, Cluj · Vezi mai mult »

Comuna Petriș, Arad

Petriș (în) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Corbești, Ilteu, Obârșia, Petriș (reședința), Roșia Nouă și Seliște.

Nou!!: Molid și Comuna Petriș, Arad · Vezi mai mult »

Con (botanică)

Con de ''Pinus coulteri'' În botanică, termenul con se referă la inflorescența fructiferă a rășinoaselor (brad, molid etc.), formată dintr-un ax cu numeroși solzi lemnoși.

Nou!!: Molid și Con (botanică) · Vezi mai mult »

Coreea de Sud

Coreea de Sud, oficial Republica Coreea (în Daehan-minguk) este o țară din Asia de Est, care ocupă partea sudică a Peninsulei Coreene.

Nou!!: Molid și Coreea de Sud · Vezi mai mult »

Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii

Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii este o arie protejată de interes național înclusă în Parcul Natural Munții Maramureșului, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Borșa.

Nou!!: Molid și Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii · Vezi mai mult »

Coronini - Bedina

Coronini - Bedina este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin.

Nou!!: Molid și Coronini - Bedina · Vezi mai mult »

Cortinarius alboviolaceus

Cortinarius alboviolaceus (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o ciupercă necomestibilă răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius alboviolaceus · Vezi mai mult »

Cortinarius allutus

Cortinarius allutus (Elias Magnus Fries, 1838) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o ciupercă comestibilă destul de răspândită, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius allutus · Vezi mai mult »

Cortinarius anomalus

Cortinarius anomalus (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie destul de frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește de la câmpie la munte (până la peste 2000 m) în grupuri mai mici, în primul rând pe sol acru și umed, prin mușchi sau prin iarbă, în păduri de conifere, foioase și mixte, sub fagi, mesteceni, molizi și pini).

Nou!!: Molid și Cortinarius anomalus · Vezi mai mult »

Cortinarius armeniacus

Cortinarius armeniacus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Elias Magnus Fries, 1838) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o ciupercă necomestibilă doar rar întâlnită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius armeniacus · Vezi mai mult »

Cortinarius balteatus

Cortinarius balteatus (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, denumită în popor buza vacii, este o ciupercă comestibilă nu prea răspândită care coabitează, fiind o simbiontă micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius balteatus · Vezi mai mult »

Cortinarius bovinus

Cortinarius bovinus (Elias Magnus Fries, 1838) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă necomestibilă destul de rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius bovinus · Vezi mai mult »

Cortinarius brunneus

Cortinarius brunneus (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie foarte frecventă de ciuperci otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe sol acru și umed de la deal, dar cu predilecție la munte, rar solitar, preponderent în grupuri mai mari, în păduri de conifere, în primul rând sub molizi, dar și pe lângă pini, adesea pe mușchi sau prin iarbă prin luminișurile pădur ilor și la marginile pădurilor. Timpul apariției este din iulie până în noiembrie.Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 218-219 - 3, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 216-217, ISBN 3-405-12081-0Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 258-259, ISBN 88-85013-46-5.

Nou!!: Molid și Cortinarius brunneus · Vezi mai mult »

Cortinarius callisteus

Cortinarius callisteus (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o ciupercă otrăvitoare rară, dar acolo unde apare frecventă, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius callisteus · Vezi mai mult »

Cortinarius camphoratus

Cortinarius camphoratus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius camphoratus · Vezi mai mult »

Cortinarius caninus

Cortinarius caninus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie destul de frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius caninus · Vezi mai mult »

Cortinarius caperatus

Cortinarius caperatus (Christian Hendrik Persoon, 1796 ex Elias Magnus Fries, 1838), sin. Rozizes caperata (Christian Hendrik Persoon, 1796 ex Petter Adolf Karsten, 1879), a încrengăturii Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, al cărui nume este derivat din două cuvinte latine ((.

Nou!!: Molid și Cortinarius caperatus · Vezi mai mult »

Cortinarius casimirii

Cortinarius casimirii, epitet mai vechi casimiri, (Josef Velenovský, 1921 ex Hendrik Sijbert Cornelis Huijsman, 1955), sin. Cortinarius subsertipes (Henri Romagnesi, 1952) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci necomestibile destul frecventă și răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius casimirii · Vezi mai mult »

Cortinarius cinnamomeus

Cortinarius cinnamomeus (Carl von Linné, 1753 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Dermocybe cinnamomea (Carl von Linné ex Friedrich Otto Wünsche, 1877), din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, cunoscut în popor sub numele burete (bureți) de mesteacăn, ciocolați, ciuperca fierii sau penișoară, este o specie de ciuperci otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius cinnamomeus · Vezi mai mult »

Cortinarius claricolor

Cortinarius claricolor (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și degenul Cortinarius, este o specie de ciuperci comestibile destul de răspândită, dar depinde de variație, mai mult sau mai puțin rară. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Un nume popular nu este cunoscut. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește de la câmpie la munte în grupuri pe sol sărac, în păduri de conifere umede și răcoroase sub molizi. Timpul apariției este din (iulie) august până la sfârșitul lui octombrie.Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 206-207 - 1, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 138-139, ISBN 3-405-12081-0.

Nou!!: Molid și Cortinarius claricolor · Vezi mai mult »

Cortinarius collinitus

Cortinarius collinitus (James Sowerby, 1795 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Cortinarius muscigenus (Charles Horton Peck, 1888), a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă, denumită în popor burete mâzgos (bureți mâzgoși) sau ciuciuleți băloși.

Nou!!: Molid și Cortinarius collinitus · Vezi mai mult »

Cortinarius crassus

Cortinarius crassus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius crassus · Vezi mai mult »

Cortinarius croceus

Cortinarius croceus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Cortinarius cinnamomeobadius (Robert Henry, 1939), din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci otrăvitoare răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius croceus · Vezi mai mult »

Cortinarius cumatilis

Cortinarius cumatilis (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie devenită destul de rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius cumatilis · Vezi mai mult »

Cortinarius delibutus

Cortinarius delibutus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci comestibile comună care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius delibutus · Vezi mai mult »

Cortinarius dibaphus

Cortinarius dibaphus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie între timp foarte rară de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius dibaphus · Vezi mai mult »

Cortinarius elegantior

Cortinarius elegantior (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie destul de frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius elegantior · Vezi mai mult »

Cortinarius evernius

Cortinarius evernius (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie regional destul de răspândită de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius evernius · Vezi mai mult »

Cortinarius fasciatus

Cortinarius fasciatus (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Elias Magnus Fries, 1838) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă necomestibilă doar rar întâlnită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius fasciatus · Vezi mai mult »

Cortinarius flexipes

Cortinarius flexipes (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci otrăvitoare răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius flexipes · Vezi mai mult »

Cortinarius fulvescens

Cortinarius fulvescens (Elias Magnus Fries, 1838) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie de ciuperci necomestibile răspândită regional care însă devine din ce în ce mai rară, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius fulvescens · Vezi mai mult »

Cortinarius gentilis

left Cortinarius gentilis (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, denumită în popor văloasă delicată, este o ciupercă otrăvitoare răspândită cu consecință mortală, conținând atât de multă orelanină ca de exemplu Cortinarius orellanus, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius gentilis · Vezi mai mult »

Cortinarius glaucopus

Cortinarius glaucopus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Samuel Frederick Gray, 1821), a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă, denumită în popor pâsloșel sau purpuriu de păianjen.

Nou!!: Molid și Cortinarius glaucopus · Vezi mai mult »

Cortinarius hinnuleus

Cortinarius hinnuleus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este necomestibil și una din cele mai frecvente specii de ciuperci europene în regiunile cu clima temperată care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius hinnuleus · Vezi mai mult »

Cortinarius laniger

Cortinarius laniger (Elias Magnus Fries, 1838) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă necomestibilă răspândită, dar destul de rar întâlnită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius laniger · Vezi mai mult »

Cortinarius limonius

left Cortinarius limonius (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă otrăvitoare răspândită cu consecință posibil mortală, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius limonius · Vezi mai mult »

Cortinarius malachius

Cortinarius malachius (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o ciupercă necomestibilă răspândită, dar nicăieri frecventă, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius malachius · Vezi mai mult »

Cortinarius malicorius

Cortinarius malicorius (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci otrăvitoare regional răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius malicorius · Vezi mai mult »

Cortinarius meinhardii

left Cortinarius meinhardii (Marcel Bon, 1986), sin. Cortinarius vitellinus (Meinhard Michael Moser, 1952), din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie rară de ciuperci otrăvitoare posibil letală care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius meinhardii · Vezi mai mult »

Cortinarius mucifluus

Cortinarius mucifluus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie rară (în Europa de Nord mai frecventă) de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius mucifluus · Vezi mai mult »

Cortinarius multiformis

Cortinarius multiformis (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și degenul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă frecvent întâlnită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius multiformis · Vezi mai mult »

Cortinarius mussivus

Cortinarius mussivus (Elias Magnus Fries, 1838 ex Jacques Melot, 1987), sin. Cortinarius russeoides (Meinhard Michael Moser, 1952), din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie între timp rară de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius mussivus · Vezi mai mult »

Cortinarius obtusus

Cortinarius obtusus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci necomestibile nu frecventă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius obtusus · Vezi mai mult »

Cortinarius odorifer

Cortinarius odorifer (Max Britzelmayr, 1885) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie destul de frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius odorifer · Vezi mai mult »

Cortinarius percomis

Cortinarius percomis (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă regional destul de răspândită, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius percomis · Vezi mai mult »

Cortinarius purpurascens

Cortinarius purpurascens (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838), sin. Cortinarius subpurpurascens (August Batsch, 1786 ex Jean Kickx, 1867), din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, https://www.mycobank.org/page/Name%20details%20page/field/Mycobank%20%23/176760 Mycobank este o specie de ciuperci comestibile destul de răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește de la câmpie la munte în grupuri, adesea în mănuchiuri, preferat pe sol calcaros sau silicos și umed nu rar pe mușchi în păduri de conifere, foioase și mixte cu preferință sub molizi și fagi. Timpul apariției este din (iulie) august până în noiembrie. Bruno Cetto: Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 148-149, ISBN 3-405-12124-8Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 212-213, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 80-81, ISBN 978-3-440-13447-4.

Nou!!: Molid și Cortinarius purpurascens · Vezi mai mult »

Cortinarius rigens

Cortinarius rigens (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie devenită rară de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește în regiuni mai călduroase pe sol calcaros, solitar precum în grupuri mici în păduri de conifere sub molizii și pini precum în cele de foioase și mixte pe lângă fagi. Apare de la câmpie la munte, din iulie până în octombrie.Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 220-221, ISBN 88-85013-25-2Helmut Gams (ed.): Meinhard Michael Moser: „Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 3-a, vol. II/b 2 „Röhrlinge und Blätterpilze”, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1967, p. 326-5.

Nou!!: Molid și Cortinarius rigens · Vezi mai mult »

Cortinarius rubicundulus

Cortinarius rubicundulus (Carleton Rea, 1893 ex Arthur Anselm Pearson, 1946) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci otrăvitoare rară, care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius rubicundulus · Vezi mai mult »

Cortinarius saginus

Cortinarius saginus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie regional destul de frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius saginus · Vezi mai mult »

Cortinarius salor

Cortinarius salor (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă destul de rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius salor · Vezi mai mult »

Cortinarius sanguineus

Cortinarius sanguineus (Franz Xaver von Wulfen, 1781 ex Samuel Frederick Gray, 1821) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci otrăvitoare regional destul de răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius sanguineus · Vezi mai mult »

Cortinarius scaurus

Cortinarius scaurus (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie doar regional răspândită de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius scaurus · Vezi mai mult »

Cortinarius semisanguineus

Cortinarius semisanguineus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Claude Casimir Gillet, 1876) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci otrăvitoare foarte răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius semisanguineus · Vezi mai mult »

Cortinarius spilomeus

Cortinarius spilomeus (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie răspândită, dar destul de rară de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius spilomeus · Vezi mai mult »

Cortinarius stillatitius

Cortinarius stillatitius (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci comestibile răspândită mai ales la deal și în regiuni submontane, dar nu în cele montane sau călduroase, care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius stillatitius · Vezi mai mult »

Cortinarius subferrugineus

Cortinarius subferrugineus (August Batsch, 1789 ex Elias Magnus Fries, 1838) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă necomestibilă devenită foarte rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius subferrugineus · Vezi mai mult »

Cortinarius torvus

Fără descriere.

Nou!!: Molid și Cortinarius torvus · Vezi mai mult »

Cortinarius traganus

Cortinarius traganus Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă otrăvitoare denumită în popor văloasa caprei. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă în grupuri pe soluri acre, silicioase și necalcaroase în păduri de conifere, (acolo cu preferință sub molizi), dar de asemenea prin cele foioase din august până în noiembrie, fiind o specie mult răspândită și frecvent întâlnită.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 178-179, ISBN 3-405-12081-0Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 382-383, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Molid și Cortinarius traganus · Vezi mai mult »

Cortinarius triformis

Cortinarius triformis (Elias Magnus Fries, 1838) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă necomestibilă destul de rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius triformis · Vezi mai mult »

Cortinarius turmalis

Cortinarius turmalis (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și degenul Cortinarius, este o specie de ciuperci necomestibile întâlnită destul de rar care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius turmalis · Vezi mai mult »

Cortinarius uraceus

Cortinarius uraceus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie nu prea răspândită de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius uraceus · Vezi mai mult »

Cortinarius variicolor

Cortinarius variicolor (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838), este o ciupercă necomestibilă din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, denumită în popor cortinaria caprei, sau ciupercă violetă puturoasă.

Nou!!: Molid și Cortinarius variicolor · Vezi mai mult »

Cortinarius varius

Cortinarius varius (Jacob Christian Schäffer, 1783 ex Elias Magnus Fries, 1838), sin. Cortinarius variiformis Malençon (A. Ortega & Mahiques, 1970), a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă denumită în popor hreanul pădurii.

Nou!!: Molid și Cortinarius varius · Vezi mai mult »

Cortinarius venetus

Cortinarius venetus (Elias Magnus Fries, 1818/1821 ex Elias Magnus Fries 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o ciupercă otrăvitoare destul de frecventă, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius venetus · Vezi mai mult »

Cortinarius vibratilis

Cortinarius vibratilis (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci necomestibile mai rară, care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Cortinarius vibratilis · Vezi mai mult »

Cotul Turzunului

Cotul Turzunului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic și ornitologic), situată în județul Brașov pe teritoriul administrativ al comunelor Hoghiz și Racoș.

Nou!!: Molid și Cotul Turzunului · Vezi mai mult »

Crasnaleuca, Botoșani

Crasnaleuca este un sat în comuna Coțușca din județul Botoșani, Moldova, România.

Nou!!: Molid și Crasnaleuca, Botoșani · Vezi mai mult »

Craterellus

Craterellus (Christian Hendrik Persoon, 1825) este un gen de ciuperci comestibile de aproximativ 70 de specii global (dar mult mai puține în Europa), din încrengătura Basidiomycota și familia Cantharellaceae cărui specii coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Craterellus · Vezi mai mult »

Craterellus lutescens

Craterellus lutescens (Elias Magnus Fries, 1838), sin. Cantharellus lutescens (Elias Magnus Fries, 1821), numit în popor brunișor sau burete brunișor, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Cantharellaceae și de genul Craterellus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Craterellus lutescens · Vezi mai mult »

Craterellus tubaeformis

Craterellus tubaeformis (Elias Magnus Fries, 1821 ex Lucien Quélet, 1888), sin. Cantharellus tubaeformis (Elias Magnus Fries 1821), care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), este cunoscut în România sub numele trompeta căprioarei sau gălbiori iernatici, fiind o ciupercă comestibilă din încrengătura Basidiomycota, în familia Cantharellaceae și de genul Craterellus.

Nou!!: Molid și Craterellus tubaeformis · Vezi mai mult »

Crazy Penguin Catapult

Crazy Penguin Catapult este un joc de acțiune-aventură joc mobil dezvoltat de Sumea și publicat de Digital Chocolate pentru Java ME telefoanelor mobile în 2007, și mai târziu portat pe Microsoft Windows si iOS.

Nou!!: Molid și Crazy Penguin Catapult · Vezi mai mult »

Creasta Cocoșului

Creasta Cocoșului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Desești.

Nou!!: Molid și Creasta Cocoșului · Vezi mai mult »

Crovul de la Larion

Crovul de la Larion este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Lunca Ilvei.

Nou!!: Molid și Crovul de la Larion · Vezi mai mult »

Culmea Pleșului

Culmea Pleșului (911 m altitudinea maximă)Geomorfologia României:..., Posea, 2005, p. 172 este o structură anticlinală ce face parte din unitatea de orogen situată pe flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații Moldovei,Geografia Carpaților și Subcarpaților, Ungureanu, 2004, Partea a III-a (Subcarpații) - 1.1.2.

Nou!!: Molid și Culmea Pleșului · Vezi mai mult »

Cuphophyllus virgineus

Cuphophyllus virgineus (Franz Xaver von Wulfen, 1781 ex Alexander Kovalenko, 1989) sin. Hygrocybe virginea (Franz Xaver von Wulfen, 1781 ex Peter Darbishire Orton & Roy Watling, 1969), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Cuphophyllus, denumită în popor ciupercă de omăt, care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar de asemenea saprofită.

Nou!!: Molid și Cuphophyllus virgineus · Vezi mai mult »

Cyathus striatus

Cyathus striatus (William Hudson, 1778 ex Carl Ludwig Willdenow, 1787), din încrengătura Basidiomycota în familia Nidulariaceae și de genul Cyathus, este o ciupercă necomestibilă și saprofagă ce descompune resturi vegetale, numită în popor cupița pământului, ferdela pământului, muierța pământului sau cuib de pasăre.

Nou!!: Molid și Cyathus striatus · Vezi mai mult »

Cystoderma amianthinum

Cystoderma amianthinum (Giovanni Antonio Scopoli, 1772, ex Victor Fayod, 1889), sin. Lepiota amianthina (Giovanni Antonio Scopoli, 1772, ex Petter Adolf Karsten, 1879), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Cystoderma este o specie de ciuperci răspândită, saprofită ce descompune materia organică moartă și comestibilă.

Nou!!: Molid și Cystoderma amianthinum · Vezi mai mult »

Cystoderma carcharias

Cystoderma carcharias (Christian Hendrik Persoon, 1794, ex Victor Fayod, 1889), sin. Lepiota carcharias (Christian Hendrik Persoon, 1794, ex Petter Adolf Karsten, 1879), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Cystoderma este o specie de ciuperci răspândită, saprofită ce descompune materia organică moartă și necomestibilă.

Nou!!: Molid și Cystoderma carcharias · Vezi mai mult »

Dealul Perchiu

Dealul Perchiu (în, 397,7/398 m altitudine maximă) este o structură tip hogback din sudul Depresiunii Tazlău-Cașin, ca o prelungire a subcarpaților care delimitează Munții Tarcău la est: Goșmanu și Berzunți.

Nou!!: Molid și Dealul Perchiu · Vezi mai mult »

Dealurile Cernăuțiului

Dealurile Cernăuțiului sunt un lanț deluros striat, care se întinde în partea centrală a interfluviului dintre Prut și Siret, în cadrul regiunii Cernăuți din Ucraina.

Nou!!: Molid și Dealurile Cernăuțiului · Vezi mai mult »

Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului

Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului (arie protejată) este un sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul sitului.

Nou!!: Molid și Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului · Vezi mai mult »

Defileul Șebutinți

Defileul Șebutinți (în) este o rezervație peisagistică de importanță locală din raionul Secureni, regiunea Cernăuți (Ucraina), situată la nord de satul Șebutinți.

Nou!!: Molid și Defileul Șebutinți · Vezi mai mult »

Depresiunea Dornelor

Unitate geografică aparte Depresiunea Dornelor este așezată la est de cumpăna apelor, cam la mijlocul uriașei adâncituri ce separă grupa de nord a Carpaților Orientali de cea centrală, adâncitură urmarită de un drum transversal mult batatorit ce leagă Podișul Someșan al Transilvaniei de cel al Sucevei și Fălticenilor din Moldova de Nord.

Nou!!: Molid și Depresiunea Dornelor · Vezi mai mult »

Depresiunea Țara Bârsei

Depresiunea Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, reprezentând partea estică a depresiunii Brașovului.

Nou!!: Molid și Depresiunea Țara Bârsei · Vezi mai mult »

Detunata Flocoasă

Detunata Flocoasă este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic și geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba.

Nou!!: Molid și Detunata Flocoasă · Vezi mai mult »

Detunata Goală

Detunata Goală este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și botanic, situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Bucium. De asemenea este unul dintre cele mai importante puncte de atracție turistică ale județului Alba, fiind considerat "Cel mai frumos vârf al Munților Apuseni". În vara anului 2013, milioane de cetățeni români au ieșit în stradă pentru a susține dezvoltarea turistică a zonei în detrimentul unei investiții străine într-un proiect minier controversat.

Nou!!: Molid și Detunata Goală · Vezi mai mult »

Discina ancilis

Discina ancilis (Christian Hendrik Persoon, 1822 ex Pier Andrea Saccardo, 1889), sin. Discina perlata (Elias Magnus Fries, 1822 ex Elias Magnus Fries, 1849) din încrengătura Ascomycota, în familia Discinaceae și de genul Discina,http://www.speciesfungorum.org/Names/SynSpecies.asp?RecordID.

Nou!!: Molid și Discina ancilis · Vezi mai mult »

Doisprezece Apostoli

Doisprezece Apostoli (monument al naturii), este o arie protejată de interes național, ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală, tip geologic), situată în județul Suceava pe teritoriul administrativ al comunei Dorna Candrenilor.

Nou!!: Molid și Doisprezece Apostoli · Vezi mai mult »

Dunaveț (arie protejată)

Dunaveț (în) este o arie protejată de importanță locală din raionul Storojineț, regiunea Cernăuți (Ucraina), situată la est de satul Bănila pe Siret.

Nou!!: Molid și Dunaveț (arie protejată) · Vezi mai mult »

Entoloma cetratum

Entoloma cetratum (Elias Magnus Fries), 1818 ex Meinhard Michael Moser, 1978) din încrengătura Basidiomycota, în familia Entolomataceae și de genul Entoloma este o specie destul de răspândită saprofită de ciuperci otrăvitoare. O denumire populară nu este cunoscută. Bureții trăiesc în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol acru în grupuri și cercuri în păduri de conifere de molid și pin, prin turbării, dar și pe câmpii sterpe și pajiști aspre. Se dezvoltă de la câmpie la munte din iunie până la sfârșitul lui noiembrie.Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 190-191, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 272-273 - 1, ISBN 88-85013-25-2.

Nou!!: Molid și Entoloma cetratum · Vezi mai mult »

Entoloma nitidum

Entoloma nitidum (Lucien Quélet, 1883), sin. Rhodophyllus nitidus (.

Nou!!: Molid și Entoloma nitidum · Vezi mai mult »

Ținutul Secuiesc

Steagul istoric al Ținutului Secuiesc Steagul Ținutului Secuiesc votat de către Consiliul Național Secuiesc. Ținutul Secuiesc (în, în, în) este – în accepțiunea istorico-etnografică – regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conștiință istorică aparte, cu specificități etnografice, respectiv de dialect) și, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești.

Nou!!: Molid și Ținutul Secuiesc · Vezi mai mult »

Țipțeri

comitatului istoric Szepes Țipțerii (în), numiți alternativ în terminologia istorică maghiară și sașii din Sepeș (în și în), sunt o minoritate de etnie germană din Slovacia și România (regiunile istorice Maramureș și Bucovina, respectiv județele Maramureș și Suceava).

Nou!!: Molid și Țipțeri · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Nou!!: Molid și Europa · Vezi mai mult »

Șindrilă

Șindrila, este o placă (sau scândurică) de dimensiuni mici, subțire, îngustată uneori spre unul dintre capete, din lemn moale, de obicei de brad sau de molid, care servește la executarea de învelitori pentru acoperișuri sau la îmbrăcarea pereților exteriori, la casele din regiunile muntoase.

Nou!!: Molid și Șindrilă · Vezi mai mult »

Șuncuiuș, Bihor

Șuncuiuș (Ortmannsdorf, Schönglischdorf, Songolljosch, Vársonkolyos or Sonkolyos) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România.

Nou!!: Molid și Șuncuiuș, Bihor · Vezi mai mult »

Făgetul Dragomirna

Făgetul Dragomirna este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Mitocu Dragomirnei.

Nou!!: Molid și Făgetul Dragomirna · Vezi mai mult »

Flammula alnicola

Flammula alnicola (Elias Magnus Fries, 1821 ex Paul Kummer, 1871), sin. Pholiota alnicola (Elias Magnus Fries, 1821 ex Rolf Singer, 1951) din încrengătura Basidiomycota în familia Hymenogastraceae sau Strophariaceae și de genul Flammula, denumită în popor ghebe de arin, este o ciupercă comestibilă, fiind un soi saprofag, descompunător ulterior al lemnului mort.

Nou!!: Molid și Flammula alnicola · Vezi mai mult »

Flora României

Flora României cuprinde totalitatea plantelor identificate și clasificate pe teritoriul acestei țări.

Nou!!: Molid și Flora României · Vezi mai mult »

Geografia Elveției

250px Munții Alpi Elveția are 3 zone geografice mai importante, cu climă diferită.

Nou!!: Molid și Geografia Elveției · Vezi mai mult »

Geografia României

Fiind situată la limita peninsulei Balcanice și acoperind o suprafață eliptică, de 238.397 km², România ocupă mare parte din bazinul inferior al Dunării și regiunile din estul bazinului de mijloc al acestui fluviu.

Nou!!: Molid și Geografia României · Vezi mai mult »

Geoparcul „Ținutul Buzăului”

Geoparcul „Ținutul Buzăului” este un geoparc UNESCO,Universitatea din București;; Comunicat de Presă, 15 aprilie 2022; accesat la 25 iulie 2022 din județul Buzău ce a fost creat în vederea conservării, promovării și valorificării elementelor naturale deosebite din zonă, a valorilor de patrimoniu cultural și istoric și pentru susținerea dezvoltării sociale și economice a comunelor pe principiul dezvoltării durabile.

Nou!!: Molid și Geoparcul „Ținutul Buzăului” · Vezi mai mult »

Glaciațiune

Impresie artistică asupra Pământului în perioada de maxim a unei glaciațiuni din pleistocen Glaciațiune sau glaciație sau epocă de gheață este o perioadă lungă de reducere a temperaturii suprafeței și a atmosferei Pământului, care are ca rezultat prezența sau extinderea calotelor glaciare și a ghețarilor alpini.

Nou!!: Molid și Glaciațiune · Vezi mai mult »

Glosar de agricultură

Prezentul glosar de agricultură conține termeni din domeniile culturii plantelor, creșterii animalelor, din domenii conexe ca: agrotehnică, agrochimie, medicină veterinară, fitopatologie, sericicultură, apicultură, pedologie, horticultură, pomicultură, viticultură, silvicultură, piscicultură, dar și din domeniul politicii și dreptului agricol național și comunitar.

Nou!!: Molid și Glosar de agricultură · Vezi mai mult »

Glosar de chimie

Acest glosar conține termeni din domeniul chimiei.

Nou!!: Molid și Glosar de chimie · Vezi mai mult »

Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru

Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Județul Sibiu.

Nou!!: Molid și Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru · Vezi mai mult »

Golul alpin Moldoveanu - Capra

Golul alpin Moldoveanu - Capra este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt: faunistică, floristică, geologică și peisagistică), situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunelor Arefu și Nucșoara.

Nou!!: Molid și Golul alpin Moldoveanu - Capra · Vezi mai mult »

Gomphidius glutinosus

Gomphidius glutinosus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphidiaceae și de genul Gomphidius este o ciupercă comestibilă, denumită în popor bălușca molidului.

Nou!!: Molid și Gomphidius glutinosus · Vezi mai mult »

Gomphus clavatus

Gomphus clavatus (Christian Hendrik Persoon, 1796 ex Gray, 1821, sin. Cantharellus clavatus sau Craterellus clavatus (Christian Hendrik Persoon, 1796 ex Elias Magnus Fries, 1821/1838), cunoscut în România sub numele urechea porcului, este o ciupercă comestibilă din încrengătura Basidiomycota, ordinul Phallales, în familia Gomphaceae și de genul Gomphus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Acest soi destul de răspândit se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se preferat de la deal până în regiuni montane, numai pe sol calcaros, crescând adesea în tufe, formând grupuri, șiruri și cercuri de vrăjitoare în păduri de conifere precum în cele mixte, mai ales sub brazi și molizi. Începând în iulie, sezonul important al apariției este de la mijlocul lunii august până în octombrie. Dar apare și toamna târziu, în noiembrie, înainte de primul ger.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 454-455, ISBN 3-405-12116-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 211-212, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Molid și Gomphus clavatus · Vezi mai mult »

Gutâi - Creasta Cocoșului

Gutâi - Creasta Cocoșului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Gutâi - Creasta Cocoșului · Vezi mai mult »

Gyromitra fastigiata

Gyromitra fastigiata (Julius Vincenz von Krombholz, 1834 ex Heinrich Rehm, 1895), sin. Discina fastigiata, (Julius Vincenz von Krombholz, 1834 ex Mirko Svrček & Jirí Moravec, 1972), din încrengătura Ascomycota în familia Discinaceae și de genul Gyromitra, este o ciupercă saprofită și comestibilă, dar consumată crud sau nu bine fiartă foarte otrăvitoare, fiind denumită în popor, ca și surata ei tare asemănătoare Gyromitra esculenta, zbârciogi grași.

Nou!!: Molid și Gyromitra fastigiata · Vezi mai mult »

Gyromitra infula

Gyromitra infula (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Lucien Quélet, 1886), sin. Physomitra infula (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Émile Boudier, 1907), din încrengătura Ascomycota în familia Helvellaceae și de genul Gyromitra este o ciupercă comestibilă, saprofită, denumită în popor mitra episcopului.

Nou!!: Molid și Gyromitra infula · Vezi mai mult »

Harghita - Mădăraș (sit SCI)

Harghita - Mădăraș este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Harghita - Mădăraș (sit SCI) · Vezi mai mult »

Hausruck

Hausruck este un lanț deluros situat în regiunea prealpină din Austria.

Nou!!: Molid și Hausruck · Vezi mai mult »

Hârtibaciu Sud - Est

Hârtibaciu Sud - Est este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Hârtibaciu Sud - Est · Vezi mai mult »

Helvella capucina

Helvella capucina (Lucien Quélet, 1878) din încrengătura Ascomycota, în familia Helvellaceae și de genul Helvella este o specie saprofită de ciuperci necomestibile.

Nou!!: Molid și Helvella capucina · Vezi mai mult »

Helvella leucomelaena

Helvella leucomelaena (Christian Hendrik Persoon, 1822 ex John Axel Nannfeldt, 1941), sin. Dissingia leucomelaena (Christian Hendrik Persoon, 1801) ex Karen Hansen și Xiang Hua Wang, 2019), din încrengătura Ascomycota, în familia Helvellaceae și de genul Helvella, este o specie de ciuperci în principiu necomestibile. Un nume popular nu este cunoscut. Acest burete saprofit și regional destul de răspândit trăiește izolat sau în grupuri mai mici pe soluri sărace, calcaroase și nisipoase, preferând o împrejurime umedă. El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de conifere, cu precădere pe lângă molizi și pini, chiar și în gropi de pietriș. Apare de la câmpie la munte, din (martie) aprilie până în mai, uneori și vara până la sfârșitul lui septembrie.Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 590-591 - 2, ISBN 88-85013-25-2Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 328-329, ISBN 978-3-440-13447-4.

Nou!!: Molid și Helvella leucomelaena · Vezi mai mult »

Hydnum repandum

Hydnum repandum (Carl von Linné, 1753), sin. Sarcodon repandus (Carl von Linné, 1753 ex Lucien Quélet, 1886), din încrengătura Basidiomycota în familia Hydnaceae și de genul Hydnum, este un soi de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hydnum repandum · Vezi mai mult »

Hydnum rufescens

Hydnum rufescens (Christian Hendrik Persoon, 1799), din încrengătura Basidiomycota în familia Hydnaceae și de genul Hydnum, este o specie foarte comună de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hydnum rufescens · Vezi mai mult »

Hygrophoropsis aurantiaca

Hygrophoropsis aurantiaca (Franz Xaver von Wulfen, 1781: Elias Magnus Fries, 1821 ex René Maire, 1921) este o specie saprofită de ciuperci comestibile din familia Hygrophoropsidaceae și genul Hygrophoropsis, cunoscută în popor sub numele gălbior fals respectiv gălbiori falși sau burete portocaliu.

Nou!!: Molid și Hygrophoropsis aurantiaca · Vezi mai mult »

Hygrophorus agathosmus

Hygrophorus agathosmus (Elias Magnus Fries, 1815 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, denumit în popor buretele melcului, este o specie destul de comună de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus agathosmus · Vezi mai mult »

Hygrophorus arbustivus

Hygrophorus arbustivus (Elias Magnus Fries, 1836) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie devenită rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus arbustivus · Vezi mai mult »

Hygrophorus camarophyllus

Hygrophorus camarophyllus (Johannes Baptista von Albertini & Lewis David de Schweinitz, 1805 ex Paul Dumée, M. Grandjean & René Maire, 1912) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie doar regional răspândită, pe alocuri foarte rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus camarophyllus · Vezi mai mult »

Hygrophorus chrysodon

Hygrophorus chrysodon (August Batsch, 1789 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus este o specie comună de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus chrysodon · Vezi mai mult »

Hygrophorus cossus

Hygrophorus cossus (James Sowerby, 1799 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie foarte răspândită de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus cossus · Vezi mai mult »

Hygrophorus eburneus

Hygrophorus eburneus (Pierre Bulliard, 1783 ex Elias Magnus Fries, 1836) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, denumită în popor burete melcesc, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus eburneus · Vezi mai mult »

Hygrophorus gliocyclus

Hygrophorus gliocyclus (Elias Magnus Fries, 1861), sin. homotipic Limacium gliocyclum (Elias Magnus Fries, 1861 ex Adalbert Ricken, 1910), din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie de ciuperci comestibile nu prea răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Hygrophorus gliocyclus · Vezi mai mult »

Hygrophorus hypothejus

Hygrophorus hypothejus (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus este o specie pe alocuri frecventă și abundentă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. Buretele se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord de la câmpie la munte preferat pe sol umed, neutru și nisipos, în păduri de conifere precum la marginea lor numai sub pini, crescând mereu în grupuri mai mari. Timpul apariției este din (septembrie/octombrie) noiembrie până iarna târziu, apărând uneori de abia la o temperatură de -5° Celsius.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 432-433 - 2, ISBN 3-405-12081-0Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 106-107 - 2, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Molid și Hygrophorus hypothejus · Vezi mai mult »

Hygrophorus lucorum

Hygrophorus lucorum (Karl Kalchbrenner, 1874) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie răspândită de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus lucorum · Vezi mai mult »

Hygrophorus nemoreus

Hygrophorus nemoreus (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie nu prea răspândită de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus nemoreus · Vezi mai mult »

Hygrophorus olivaceoalbus

Hygrophorus olivaceoalbus (Elias Magnus Fries, 1815 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie destul de comună de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus olivaceoalbus · Vezi mai mult »

Hygrophorus penarius

Hygrophorus penarius (Elias Magnus Fries, 1836) din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, denumit în popor melcească, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus penarius · Vezi mai mult »

Hygrophorus pudorinus

Hygrophorus pudorinus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1836) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie comună de ciuperci limitat comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus pudorinus · Vezi mai mult »

Hygrophorus pustulatus

Hygrophorus pustulatus (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus este o specie comună de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus pustulatus · Vezi mai mult »

Hygrophorus queletii

Hygrophorus queletii (Giacomo Bresadola, 1881) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie foarte rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Hygrophorus queletii · Vezi mai mult »

Hypholoma capnoides

Fără descriere.

Nou!!: Molid și Hypholoma capnoides · Vezi mai mult »

Iardașița

Iardașița este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în sudul Banatului, pe teritoriul județului Caraș-Severin.

Nou!!: Molid și Iardașița · Vezi mai mult »

Ibănești, Mureș

Ibănești (în) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Nou!!: Molid și Ibănești, Mureș · Vezi mai mult »

Iezerul Șurianul

Iezerul Șurianul este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba.

Nou!!: Molid și Iezerul Șurianul · Vezi mai mult »

Iezerul Ighiel

Iezerul Ighiel este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba.

Nou!!: Molid și Iezerul Ighiel · Vezi mai mult »

Igniș

Igniș este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Igniș · Vezi mai mult »

Imleria badia

Imleria badia (Elias Magnus Fries, 1832 ex Alfredo Vizzini, 2014), sin. Boletus badius (Elias Magnus Fries (1832), Xerocomus badius (Edouard-Jean Gilbert, 1931), Suillus badius (Otto Kuntze, 1898) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Boletus, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Molid și Imleria badia · Vezi mai mult »

Ineu - Lala

Ineu - Lala este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunelor Leșu, Rodna și Șanț.

Nou!!: Molid și Ineu - Lala · Vezi mai mult »

Inocybe assimilata

left Inocybe assimilata (Max Britzelmayr, 1881 ex Pier Andrea Saccardo, 1887), sin. Inocybe umbrina (Giacomo Bresadola, 1884), din încrengătura Basidiomycota, în familia Inocybaceae și de genul Inocybe este o specie rară de ciuperci otrăvitoare, care poate provoca intoxicații letale.

Nou!!: Molid și Inocybe assimilata · Vezi mai mult »

Inocybe fibrosa

left Inocybe fibrosa (James Sowerby, 1809 ex Claude Casimir Gillet, 1876) din încrengătura Basidiomycota, în familia Inocybaceae și de genul Inocybe este o specie destul de rară de ciuperci otrăvitoare, provocând uneori intoxicații letale.

Nou!!: Molid și Inocybe fibrosa · Vezi mai mult »

Inocybe hirtella

left Inocybe hirtella (Giacomo Bresadola, 1884) din încrengătura Basidiomycota, în familia Inocybaceae și de genul Inocybe este o specie comună de ciuperci ciuperci otrăvitoare, provocând probabil și intoxicații letale.

Nou!!: Molid și Inocybe hirtella · Vezi mai mult »

Inocybe lanuginosa

left Inocybe lanuginosa (Pierre Bulliard, 1788 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Inocybaceae și de genul Inocybe, este o specie destul de răspândită de ciuperci otrăvitoare, provocând uneori intoxicații letale.

Nou!!: Molid și Inocybe lanuginosa · Vezi mai mult »

Inocybe sambucina

left Inocybe sambucina (Elias Magnus Fries, 1821 ex Lucien Quélet, 1887) din încrengătura Basidiomycota, în familia Inocybaceae și de genul Inocybe este o specie rară de ciuperci otrăvitoare care poate provoca intoxicații letale.

Nou!!: Molid și Inocybe sambucina · Vezi mai mult »

Inocybe sindonia

left Inocybe sindonia (Elias Magnus Fries, 1838 ex Petter Adolf Karsten, 1879) din încrengătura Basidiomycota, în familia Inocybaceae și de genul Inocybe este o specie comună de ciuperci ciuperci otrăvitoare, provocând nu rar intoxicații letale.

Nou!!: Molid și Inocybe sindonia · Vezi mai mult »

Inocybe umbratica

Inocybe umbratica Lucien Quélet, 1884) din încrengătura Basidiomycota, în familia Inocybaceae și de genul Inocybe este o specie rară de ciuperci otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Un nume popular nu este cunoscut. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește de la câmpie la munte, pe sol acru, în grupuri, în păduri umbroase de conifere, mai ales sub molizi precum la margini de drumuri forestiere. Timpul apariției este din (iunie) iulie până în octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 204-205 - 1, ISBN 3-405-12124-8Paul Konrad, André Maublanc: „Icones selectae fungorum”, vol. 2, Editura P. Lechevalier, Paris 1932, p. 104J. Stangl: „Die eckigsporigen Rißpilze (2)”, în: „Zeitschrift für Pilzkunde”, iulie 1976, p. 26, 31.

Nou!!: Molid și Inocybe umbratica · Vezi mai mult »

Insula Akimiski

Poziţia insulei Akimiski în golful Hudson Insula Akimiski şi imprejurimile sale Imagine din satelit a insulei Akimiski Insula Akimiski este o insulă nelocuită din golful James, extensia sud-estică a golfului Hudson, făcând parte din regiunea Qikiqtaaluk a teritoriului Nunavut, Canada.

Nou!!: Molid și Insula Akimiski · Vezi mai mult »

Ion Popescu-Zeletin

Ion Popescu-Zeletin (n. 30 ianuarie 1907, Buda, județul Bacău – d. 20 mai 1974, București) a fost un inginer silvic român, specializat în biometrie forestieră și amenajarea pădurilor.

Nou!!: Molid și Ion Popescu-Zeletin · Vezi mai mult »

Izvoarele Carașului

Izvoarele Carașului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin.

Nou!!: Molid și Izvoarele Carașului · Vezi mai mult »

Izvoarele Mihăiesei

Izvoarele Mihăiesei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Maiere, satul Anieș.

Nou!!: Molid și Izvoarele Mihăiesei · Vezi mai mult »

Județul Covasna

Covasna (în) este un județ situat în sud-estul Transilvaniei, în zona centrală a României.

Nou!!: Molid și Județul Covasna · Vezi mai mult »

Județul Mureș

Mureș (în, în) este un județ în regiunea Transilvania din România.

Nou!!: Molid și Județul Mureș · Vezi mai mult »

Județul Timiș

Timiș este un județ așezat în partea de vest a României, în centrul provinciei istorice Banat.

Nou!!: Molid și Județul Timiș · Vezi mai mult »

Krummholz

Krummholz ori krumholtz (Germană: krumm, „răsucit, stâlcit, îndoit” și Holz, „lemn”) — de asemenea knieholz („lemn genunchi”) — este un tip de vegetație deformată, de obicei arbori și arbuști, întâlnit în zonele subartice și subalpine, la limita dintre linia arborilor și tundra alpină, „sculptată” de continua expunere la vânturi în rafale, tari și reci.

Nou!!: Molid și Krummholz · Vezi mai mult »

Lactarius albocarneus

Lactarius albocarneus Max Britzelmayr, 1895) din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius este o specie de ciuperci necomestibile destul de răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește în grupuri mai mari sau mai mici, pe sol calcaros și umed, în păduri de conifere, adesea pe mușchi, sub brazi argintii și molizi. Apare de la deal la munte, cu predilecție în regiuni montane, din (august) septembrie până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 396-397, ISBN 3-405-12081-0 Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 438-439, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Molid și Lactarius albocarneus · Vezi mai mult »

Lactarius aurantiacus

Lactarius aurantiacus (Christian Hendrik Persoon, 1821 ex Samuel Frederick Gray (1821) sin. Lactarius mitissimus (Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o ciupercă limitat comestibilă, denumită în popor caisa pădurii sau burete gălbișor (bureți gălbișori). Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri mai mici, în păduri de conifere și mixte umbroase, preferat sub molizi printre perinițe de mușchi, foarte rar, de asemenea, sub brazi precum în cele de foioase pe lângă fagi. Specia se dezvoltă pe sol bazic proaspăt, nu prea gras și umed precum cu un nivel scăzut de azot, de la deal la munte, din august până la sfârșitul lui octombrie sau până la mijlocul lui noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 352-353 - 2, ISBN 3-405-12116-7Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 374-375, ISBN 88-85013-37-6Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 446-447, ISBN 978-3-440-14530-2Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 178-180.

Nou!!: Molid și Lactarius aurantiacus · Vezi mai mult »

Lactarius camphoratus

Lactarius camphoratus (Pierre Bulliard, 1793 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o ciupercă comestibilă, denumită în popor lăptucă camforată.

Nou!!: Molid și Lactarius camphoratus · Vezi mai mult »

Lactarius deliciosus

Lactarius deliciosus (Carl von Linné, 1753 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Lactifluus deliciosus Carl von Linné, 1753 ex Otto Kuntze (1891), din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o specie de ciuperci comestibile, numită în popor râșcov de brad, pita pădurii sau pita lui dumnezeu.

Nou!!: Molid și Lactarius deliciosus · Vezi mai mult »

Lactarius deterrimus

Lactarius deterrimus (Frieder Gröger, 1968) din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o specie de ciuperci comestibile foarte frecventă, numită în popor râșcov de molid.

Nou!!: Molid și Lactarius deterrimus · Vezi mai mult »

Lactarius flexuosus

Lactarius flexuosus (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Lactarius umbrinus (Jean-Jacques Paulet, 1793 ex Elias Magnus Fries, 1838), este o specie de ciuperci necomestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius.

Nou!!: Molid și Lactarius flexuosus · Vezi mai mult »

Lactarius hysginus

Lactarius hysginus (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius este o specie de ciuperci necomestibile devenită rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Lactarius hysginus · Vezi mai mult »

Lactarius lignyotus

Lactarius lignyotus (Elias Magnus Fries, 1855), sin. Lactifluus lignyotus (Otto Kuntze, 1891), din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius, denumit în popor lăptucă neagră, este o specie de ciuperci Ciuperci comestibile.

Nou!!: Molid și Lactarius lignyotus · Vezi mai mult »

Lactarius mammosus

Lactarius mammosus (Elias Magnus Fries, 1838), sin. Lactarius fuscus (Léon Louis Rolland, 1899), este o specie de ciuperci necomestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius.

Nou!!: Molid și Lactarius mammosus · Vezi mai mult »

Lactarius resimus

Lactarius resimus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) este o specie de ciuperci necomestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius.

Nou!!: Molid și Lactarius resimus · Vezi mai mult »

Lactarius rufus

Lactarius rufus (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Elias Magnus Fries, 1838) este o specie de ciuperci necomestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius, denumită în popor râșcov roșu, lăptucă buricată, lăptucă iute sau roșcov chipărat.

Nou!!: Molid și Lactarius rufus · Vezi mai mult »

Lactarius scrobiculatus

Lactarius scrobiculatus (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Elias Magnus Fries, 1838) este o specie de ciuperci otrăvitoare din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius.

Nou!!: Molid și Lactarius scrobiculatus · Vezi mai mult »

Lactarius subdulcis

Lactarius subdulcis (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Samuel Frederick Gray, 1821), denumit în popor buretele vacii sau turta lupului, este o specie foarte comună de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius.

Nou!!: Molid și Lactarius subdulcis · Vezi mai mult »

Lactarius trivialis

Lactarius trivialis (Elias Magnus Fries, 1815 ex Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o specie de ciuperci necomestibile denumită în popor râșcov de munte sau râșcov obișnuit.

Nou!!: Molid și Lactarius trivialis · Vezi mai mult »

Lactarius turpis

left Lactarius turpis (Johann Anton Weinmann, 1828 ex Elias Magnus Fries., 1838) din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius, denumită în popor râșcov jegos sau lăptar de mesteacăn este o specie de ciuperci otrăvitoare, posibil letală. Acest burete destul de răspândit coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește în șiruri sau cercuri mari, preferând soluri sărace, necalcaroase și umede, în păduri de foioase și, mixte, pe marginea cărărilor lor, adesea sub mesteceni dar, de asemenea, pe lângă molizi. Apare de la câmpie la munte, destul de des și în regiuni montane, din (iunie) iulie până în octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 366-367, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 426-427, ISBN 978-3-440-14530-2 Epitetul este derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Molid și Lactarius turpis · Vezi mai mult »

Lactifluus piperatus

Lactifluus piperatus (Carl von Linné, 1753 ex Henri François Anne de Roussel, 1806) sin. Lactarius piperatus (Carl von Linné, 1753 ex Christian Hendrik Persoon, 1797), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactifluus, denumit în popor lăptucă iute sau iuțar.

Nou!!: Molid și Lactifluus piperatus · Vezi mai mult »

Lactifluus vellereus

Lactifluus vellereus (Elias Magnus Fries, 1838 ex Otto Kuntze, 1891) sin. Lactarius vellereus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838), este o specie de ciuperci necomestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactifluus, denumit în popor râșcov pâslos.

Nou!!: Molid și Lactifluus vellereus · Vezi mai mult »

Lactifluus volemus

Lactifluus volemus (Elias Magnus Fries, 1838 ex Otto Kuntze, 1891) sin. Lactarius volemus (Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactifluus, este o ciupercă comestibilă, denumită în popor lăptucă dulce sau vinețică cu lapte.

Nou!!: Molid și Lactifluus volemus · Vezi mai mult »

Lacul Cuejdel

Lacul Cuejdel (denumit și Lacul Crucii), este unul dintre cele mai mari lacuri de baraj natural din România accesat 2012.06.02 și este situat în Munții Stânișoarei în arealul comunei Gârcina, lângă Piatra Neamț.

Nou!!: Molid și Lacul Cuejdel · Vezi mai mult »

Lacul Ursu și arboretele de pe sărături

Lacul Ursu și arboretele de pe sărături este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș.

Nou!!: Molid și Lacul Ursu și arboretele de pe sărături · Vezi mai mult »

Larion

Larion este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Larion · Vezi mai mult »

Leccinellum crocipodium

Leccinellum crocipodium (Jean-Baptiste Louis Letellier, 1838 ex Andreas Bresinsky și Manfred Binder, 2003), sin. Leccinum crocipodium (Jean-Baptiste Louis Letellier, 1838 ex Roy Watling, 1961), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Leccinellum, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Leccinellum crocipodium · Vezi mai mult »

Leccinum

Leccinum (Samuel Frederick Gray, 1821) este un gen de ciuperci din familia Boletaceae al cărui nume generic este derivat din cuvântul italian (.

Nou!!: Molid și Leccinum · Vezi mai mult »

Leccinum aurantiacum

Leccinum aurantiacum (Pierre Bulliard, 1791 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Boletus aurantiacus (Pierre Bulliard, 1791), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Leccinum, este o specie de ciuperci comestibile, denumită în popor hribă de plop, pâlnioară de plop sau pitarcă portocalie.

Nou!!: Molid și Leccinum aurantiacum · Vezi mai mult »

Leccinum duriusculum

Leccinum duriusculum (Karl Kalchbrenner & Stephan Schulzer von Müggenburg, 1874 ex Rolf Singer, 1947) sin. Boletus duriusculus (Stephan Schulzer von Müggenburg, 1859/1874), denumit în popor pitărcuță dură, pitarcă zgrunțuroasă sau burete de plop, este o specie de ciuperci comestibile destul de rară din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Leccinum.

Nou!!: Molid și Leccinum duriusculum · Vezi mai mult »

Leccinum holopus

Leccinum holopus (Friedrich Wilhelm Rostkovius, 1844 ex Roy Watling, 1960) din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Leccinum, denumit în popor bolete fantomă sau bolete alb, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Leccinum holopus · Vezi mai mult »

Leccinum melaneum

Leccinum melaneum (František Smotlacha, 1951 ex Albert Pilát & Aurel Dermek, 1974) din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Leccinum este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Leccinum melaneum · Vezi mai mult »

Leccinum scabrum

Leccinum scabrum (Pierre Bulliard, 1783 ex Samuel Frederick Gray, 1821) sin. Boletus scaber (Pierre Bulliard, 1783), din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Leccinum, precum variația sa Leccinum scabrum var. melanuem (Smotlacha, Pilát & Dermerk 1969), denumit în popor burete călugăresc, mitarcă grasă sau pitarcă aspră, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă solitară sau în grupuri mici, întotdeauna sub mesteceni, în păduri de foioase și mixte, dar, de asemenea, prin câmpii sau turbărie|turbării sub pomul simbiont preferat. Timpul apariției este din iunie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 514-515, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 95-96, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Molid și Leccinum scabrum · Vezi mai mult »

Leccinum variicolor

Leccinum variicolor (Roy Watling, 1969), denumit în popor hrib negru, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Leccinum.

Nou!!: Molid și Leccinum variicolor · Vezi mai mult »

Leccinum versipelle

Leccinum versipelle (Elias Magnus Fries & Christopher Theodor Hök, 1835 ex Snell, 1944), sin. Boletus versipellis (Elias Magnus Fries & Hök, 1835), Leccinum testaceo-scabrum (Louis Secretan, 1833 ex Rolf Singer, 1947, nom. nud.), denumit în popor pitărcuță sau roniță (Transilvania), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Leccinum.

Nou!!: Molid și Leccinum versipelle · Vezi mai mult »

Lentinellus cochleatus

Lentinellus cochleatus (Christian Hendrik Persoon, 1793 ex P.Karst., 1879), sin. Lentinus cochleatus (Christian Hendrik Persoon, 1793 ex Elias Magnus Fries, 1825), este o ciupercă comestibilă saprofită din încrengătura Basidiomycota, în familia Auriscalpiaceae și de genul Lentinellus, cunoscută în popor sub numele nicoreață, nicorețe, nișcoreți sau urechiuși de lemn.

Nou!!: Molid și Lentinellus cochleatus · Vezi mai mult »

Lepiota castanea

left Lepiota castanea (Lucien Quélet, 1881) din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Lepiota este o specie saprofită de ciuperci letale.

Nou!!: Molid și Lepiota castanea · Vezi mai mult »

Lepiota clypeolaria

Lepiota clypeolaria (Pierre Bulliard, 1789 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Lepiota denumită în popor ghebe de brad, în singular ghebă de brad sau opitinc, este o specie de ciuperci otrăvitoare și saprofagă, ce descompune resturi vegetale.

Nou!!: Molid și Lepiota clypeolaria · Vezi mai mult »

Lepiota cristata

Lepiota cristata (James Bolton, 1788 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Lepiota, este o specie de ciuperci otrăvitoare, saprofită, denumită în popor parasol crestat.

Nou!!: Molid și Lepiota cristata · Vezi mai mult »

Lepiota felina

Lepiota felina (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Petter Adolf Karsten, 1879) din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Lepiota, este o specie saprofită de ciuperci otrăvitoare.

Nou!!: Molid și Lepiota felina · Vezi mai mult »

Lepista flaccida

Lepista flaccida (James Sowerby, 1799, ex Narcisse Théophile Patouillard, 1887), sin., Clitocybe flaccida (James Sowerby, 1799, ex Paul Kummer, 1871), Clitocybe inversa (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Lucien Quélet, 1872), din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Lepista, denumită în popor șeaua piticului, trâmbița bradului, triftărele, este un soi saprofit și azotil de ciuperci comestibile foarte comun care însă lipsește în regiuni calcaroase.

Nou!!: Molid și Lepista flaccida · Vezi mai mult »

Letonia

Letonia (în), oficial Republica Letonia (în), este o țară în regiunea Baltică a Europei de Nord, una dintre cele trei Țări Baltice.

Nou!!: Molid și Letonia · Vezi mai mult »

Lista arborilor seculari din Republica Moldova

Ariile protejate din Republica Moldova sunt categorisite în mai multe tipuri, unul din care este monumente naturale.

Nou!!: Molid și Lista arborilor seculari din Republica Moldova · Vezi mai mult »

Lista celor mai longevivi arbori

Aceasta este o listă de arbori după longevitate (arbori individuali, nu ca specie).

Nou!!: Molid și Lista celor mai longevivi arbori · Vezi mai mult »

Listă de genuri de plante de grădină

Aceasta este o listă parțială de genuri de plante de gradină (plante care pot fi cultivate în grădină) prezentate în ordine alfabetică.

Nou!!: Molid și Listă de genuri de plante de grădină · Vezi mai mult »

Lunca (rezervație forestieră)

Lunca (în) este o rezervație forestieră de importanță națională din raionul Storojineț, regiunea Cernăuți (Ucraina), situată la sud-vest de orașul Crasna, în apropierea taberei turistice „Lunca” («Лунка»).

Nou!!: Molid și Lunca (rezervație forestieră) · Vezi mai mult »

Lunca Bradului, Mureș

Lunca Bradului (în) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Nou!!: Molid și Lunca Bradului, Mureș · Vezi mai mult »

Lycoperdon pratense

Lycoperdon pratense (Christian Hendrik Persoon, 1794), sin. Vascellum pratense (Christian Hendrik Persoon, 1794 ex Hanns Kreisel, 1962), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Lycoperdon, este o specie saprofită foarte frecventă de ciuperci și, atât timp cât este tânără, comestibilă, fiind denumită în popor pufoaie.

Nou!!: Molid și Lycoperdon pratense · Vezi mai mult »

Maramureș

Maramureșul în ridicarea topografică iozefină, 1782-1785 Maramureș Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată pe teritoriul României și Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, și versanții munților care o înconjoară: Munții Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei spre vest și sud, și Munții Maramureșului la est și nord.

Nou!!: Molid și Maramureș · Vezi mai mult »

Marasmius rotula

Marasmius rotula (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Marasmiaceae și de genul Marasmius, este o specie saprofită foarte răspândită și frecventă de ciuperci necomestibile care descompune resturi vegetale.

Nou!!: Molid și Marasmius rotula · Vezi mai mult »

Masivul Ceahlău

Vârful Ocolașul Mare Vârful Toaca și stânca Panaghia Masivul Ceahlău este un masiv muntos aparținând de Carpații Orientali, situat pe teritoriul județului Neamț.

Nou!!: Molid și Masivul Ceahlău · Vezi mai mult »

Masivul Grappa

Masivul Grappa este o a. Muntele principal al masivului este Monte Grappa.

Nou!!: Molid și Masivul Grappa · Vezi mai mult »

Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru

Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Sândominic.

Nou!!: Molid și Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru · Vezi mai mult »

Minuniță

Minunița (Aegolius funereus) este o bufniță de talie mică, asemănătoare cu cucuveaua, din familia strigide, ordinul strigiforme, răspândită în nordul Eurasiei și a Americii de Nord, unde trăiește în păduri de conifere, dar și în cele de amestec cu foioase, a căror altitudine variază între 400 și 2.000 m. Este o specie sedentară, nemigratoare.

Nou!!: Molid și Minuniță · Vezi mai mult »

Molid argintiu

Picea pungens (Picea pungens Engelm.), molidul albastru, molidul verde molidul alb, molidul argintiu sau molidul de Colorado, este o specie de molid (genul Picea).

Nou!!: Molid și Molid argintiu · Vezi mai mult »

Molid sârbesc

Picea omorika, nume comun molid sârbesc (în, în), este o specie de copaci coniferi, specie endemică în valea râului Drina din vestul Serbiei și din estul Bosniei și Herțegovinei, care crește pe o suprafață totală de numai aproximativ 60 ha, la 800 – 1.600 m altitudine.

Nou!!: Molid și Molid sârbesc · Vezi mai mult »

Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna

Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș.

Nou!!: Molid și Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna · Vezi mai mult »

Morchella conica

Morchella conica (Christian Hendrik Persoon, 1818) din încrengătura Ascomycota, din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Morchella, este o ciupercă comestibilă saprofită foarte delicată.

Nou!!: Molid și Morchella conica · Vezi mai mult »

Morchella deliciosa

Morchella deliciosa (Elias Magnus Fries, 1822), este o specie de ciuperci comestibile saprofită foarte delicată din încrengătura Ascomycota, în familia Morchellaceae și de genul Morchella.

Nou!!: Molid și Morchella deliciosa · Vezi mai mult »

Morchella elata

Morchella elata, din încrengătura Ascomycota, din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Morchella, este o ciupercă comestibilă, saprofită și foarte delicată.

Nou!!: Molid și Morchella elata · Vezi mai mult »

Morskie Oko

Morskie Oko (în traducere din poloneză, Ochiul Mării; denumit și Lacul cu pește, în) este un lac glaciar aflat la o altitudine de 1393 metri pe versantul nordic, polonez, al munților Tatra.

Nou!!: Molid și Morskie Oko · Vezi mai mult »

Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA)

Munții Apuseni - Vlădeasa este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba, Bihor și Cluj.

Nou!!: Molid și Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) · Vezi mai mult »

Munții Bucegi

Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km2, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, desfășurându-se între Valea Prahovei la est și Culoarul Bran—Rucăr și Valea Ialomiței la vest; cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei și spre sud, până la contactul cu Subcarpații de Curbură.

Nou!!: Molid și Munții Bucegi · Vezi mai mult »

Munții Țibău

Munții Țibău sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali.

Nou!!: Molid și Munții Țibău · Vezi mai mult »

Munții Șureanu

Munții Șureanu (Sebeș) sunt o grupă muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali.

Nou!!: Molid și Munții Șureanu · Vezi mai mult »

Munții Făgăraș

Sus: Harta turistică și a reliefului.Jos: Creasta Făgărașului--> din Vest spre Est Munții Făgăraș reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali, și în care se află cel mai înalt vârf montan din România, vârful Moldoveanu, cu altitudinea de 2.544 de metri.

Nou!!: Molid și Munții Făgăraș · Vezi mai mult »

Munții Stânișoarei

Munții Stânișoarei sunt o grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali.

Nou!!: Molid și Munții Stânișoarei · Vezi mai mult »

Muntele Mare

Localizarea în cadrul Munţilor Apuseni Muntele Mare este o grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali.

Nou!!: Molid și Muntele Mare · Vezi mai mult »

Muntele Mare (sit SCI)

Muntele Mare este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Muntele Mare (sit SCI) · Vezi mai mult »

Muntele Vulcan

Muntele Vulcan cum apare în toponimia locală (cunoscut de localnici și sub denumirea de Vâlcan sau Cotoncu), reprezintă un masiv muntos care face parte din grupa Carpaților Occidentali.

Nou!!: Molid și Muntele Vulcan · Vezi mai mult »

Muntioru - Ursoaia

Muntioru - Ursoaia este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Muntioru - Ursoaia · Vezi mai mult »

Mycena galopus

Mycena galopus (Christian Hendrik Persoon, 1800 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota, în familia Mycenaceae și de genul Mycena, denumită în popor căciulița mușchiului, umbreluța mușchiului sau umbreluță de apă, este o specie saprofită de ciuperci necomestibile.

Nou!!: Molid și Mycena galopus · Vezi mai mult »

Mycena pura

Mycena pura (Christian Hendrik Persoon, 1794 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Mycenaceae și de genul Mycena, denumită în popor bureciori rozacei sau ridichioare, este o specie saprofită de ciuperci condiționat comestibile, fiind consumate în cantități mai mari ușor otrăvitoare.

Nou!!: Molid și Mycena pura · Vezi mai mult »

Mycetinis scorodonius

Mycetinis scorodonius (Elias Magnus Fries, 1836 ex Andrew W. Wilson și Dennis E. Desjardin, 2005), sin. Marasmius scorodonius (Elias Magnus Fries, 1821, 1836), din încrengătura Basidiomycota, în familia Marasmiaceae și de genul Marasmius, denumit în popor cocârți, burechiuți, bureciori, bureți de pajiște sau ciuculași, este o specie saprofită de ciuperci comestibile, epitetul fiind derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Molid și Mycetinis scorodonius · Vezi mai mult »

Mycorrhiza

Ectomicoriză și Endomicoriză Micoriza (în plural: micorize), cu numele științific Mykorrhiza, este o formă de simbioză între fungi și plante în care o ciupercă intră în contact cu sistemul rădăcinilor fine unei plante.

Nou!!: Molid și Mycorrhiza · Vezi mai mult »

Nume alternative românești de plante

Aceasta este o listă cu denumiri de plante (arbori, arbuști, flori) sortate în ordine alfabetică după numele binomial (numele stiințific în limba latină).

Nou!!: Molid și Nume alternative românești de plante · Vezi mai mult »

Oituz - Ojdula

Oituz - Ojdula este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Oituz - Ojdula · Vezi mai mult »

Otidea alutacea

Otidea alutacea (Christian Hendrik Persoon, 1800 ex George Edward Massee, 1895) din încrengătura Ascomycota, în familia Pyronemataceae și de genul Otidea este o specie saprofită de ciuperci necomestibile regional destul de răspândită.

Nou!!: Molid și Otidea alutacea · Vezi mai mult »

Oudemansiella mucida

Oudemansiella mucida, (Heinrich Adolf Schrader, 1794 ex Franz Xaver Rudolf von Höhnel (1910) sin. Mucidula mucida (Heinrich Adolf Schrader, 1794 ex Narcisse Théophile Patouillard, 1887), din încrengătura Basidiomycota în familia Physalacriaceae și de genul Oudemansiella, denumită în popor ciupercă de porțelan sau bureți mucoși este o specie relativ comună de ciuperci comestibile preponderent saprofagă ce descompune resturi vegetale, foarte rar și parazitară. Se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord în pâlcuri dense, parțial uriașe, adesea în buchete mai mici cu punct de inserție comun, pe lemnul căzut pe pământ sau pe trunchiuri moarte de fag în păduri de foioase și mixte (acolo uneori și pe molid). Timpul apariției este din septembrie până iarna, atât timp ce nu este geros, cu precădere în regiuni umede și muntoase.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 270-271, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 194-195, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Molid și Oudemansiella mucida · Vezi mai mult »

Panel

Mostră de panel. La cantul din dreapta se văd capetele șipcilor. Panelul este un semifabricat de lemn sub formă de placă cu un miez de șipci din lemn ușor (brad, plop), acoperit prin încleiere pe ambele fețe de câte un furnir cu grosimea de 3 mm, așezat cu fibrele transversal față de fibrele miezului.

Nou!!: Molid și Panel · Vezi mai mult »

Parcela de pădure virgină de lângă Crasna

Parcela de pădure virgină (în) este o arie protejată de importanță locală din raionul Storojineț, regiunea Cernăuți (Ucraina), situată la sud-vest de orașul Crasna.

Nou!!: Molid și Parcela de pădure virgină de lângă Crasna · Vezi mai mult »

Parcul Copiilor din Timișoara

Parcul Copiilor Ion Creangă este un parc mare din municipiul Timișoara, situat pe malul canalului Bega, în zona centrală a orașului, vis-a-vis de Parcul Rozelor și în apropiere de Facultatea de Chimie și Inginerie a Universității Politehnica precum și a Complexului Studențesc.

Nou!!: Molid și Parcul Copiilor din Timișoara · Vezi mai mult »

Parcul Copou

Parcul Copou (sau Grădina Copou) este cel mai vechi parc din Iași, situat pe dealul Copoului, fiind cel mai mare parc urban din zona centrală și de nord a orașului.

Nou!!: Molid și Parcul Copou · Vezi mai mult »

Parcul din Berbești

Parcul din Berbești (în) este un parc și monument al naturii de tip peisagistic de importanță locală din raionul Cozmeni, regiunea Cernăuți (Ucraina), situat la sud-est de satul Berbești.

Nou!!: Molid și Parcul din Berbești · Vezi mai mult »

Parcul din satul Bălăbănești

Parcul din satul Bălăbănești, raionul Criuleni, este amplasat pe o colină la sud-estul satului sus-numit.

Nou!!: Molid și Parcul din satul Bălăbănești · Vezi mai mult »

Parcul din satul Cuhureștii de Sus

Parcul din satul Cuhureștii de Sus, raionul Florești, este amplasat în partea centrală a satului sus-numit.

Nou!!: Molid și Parcul din satul Cuhureștii de Sus · Vezi mai mult »

Parcul din satul Hincăuți

Parcul din satul Hincăuți, raionul Edineț, se află la 2–3 km de sat și la aprox.

Nou!!: Molid și Parcul din satul Hincăuți · Vezi mai mult »

Parcul din satul Ivancea

Vedere generală din partea de nord Parcul din satul Ivancea, raionul Orhei, este amplasat în centrul satului și datează de la jumătatea secolului al XIX-lea.

Nou!!: Molid și Parcul din satul Ivancea · Vezi mai mult »

Parcul din satul Mîndîc

Parcul dendrologic de la vila „Mîndîc”, cunoscut și ca parcul Mîndîc sau parcul din satul Mîndîc, raionul Drochia, este amplasat la 6 km de sat și la 16-18 km sud de orașul Drochia.

Nou!!: Molid și Parcul din satul Mîndîc · Vezi mai mult »

Parcul din satul Miclești

Parcul din satul Miclești, raionul Criuleni, este amplasat la 30 km vest de centrul raional Orhei și la 32 km de Chișinău.

Nou!!: Molid și Parcul din satul Miclești · Vezi mai mult »

Parcul din satul Milești

Parcul din satul Milești, raionul Nisporeni, este amplasat la marginea de sud-est a satului sus-numit.

Nou!!: Molid și Parcul din satul Milești · Vezi mai mult »

Parcul din satul Pavlovca

Parcul din satul Pavlovca, raionul Briceni, a fost fondat între anii 1900–1908 de către nobilul A. Krupenski.

Nou!!: Molid și Parcul din satul Pavlovca · Vezi mai mult »

Parcul din satul Rediul Mare

Parcul din satul Rediul Mare, raionul Dondușeni, este amplasat în partea de sud-vest a satului sus-numit, la 10 km sud-vest de orașul Dondușeni.

Nou!!: Molid și Parcul din satul Rediul Mare · Vezi mai mult »

Parcul din satul Stolniceni

Parcul din satul Stolniceni, raionul Edineț, este amplasat la marginea de sud-est a satului sus-numit, la 18 km sud de orașul Edineț.

Nou!!: Molid și Parcul din satul Stolniceni · Vezi mai mult »

Parcul din satul Temeleuți

Parcul din satul Temeleuți, raionul Florești, este amplasat în partea de sud-est a satului sus-numit.

Nou!!: Molid și Parcul din satul Temeleuți · Vezi mai mult »

Parcul Țaul

Parcul Țaul este situat în partea de sud a satului Țaul, raionul Dondușeni.

Nou!!: Molid și Parcul Țaul · Vezi mai mult »

Parcul Șipote-Cetate din Suceava

Parcul Șipote-Cetate din Suceava Parcul Șipote-Cetate (cunoscut și sub numele Parcul Șipote sau Parcul Cetății) este un parc dendrologic amenajat în partea de sud-est a municipiului Suceava, în imediata vecinătate a Cetății de Scaun.

Nou!!: Molid și Parcul Șipote-Cetate din Suceava · Vezi mai mult »

Parcul Gării Ițcani din Suceava

Parcul Gării Ițcani din Suceava Parcul Gării Ițcani este un parc amenajat în municipiul Suceava, în cartierul Ițcani, în spatele Gării Suceava Nord.

Nou!!: Molid și Parcul Gării Ițcani din Suceava · Vezi mai mult »

Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș

Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), aflat în România, în arealul grupei centrale a Carpaților Orientali, în Munții Hășmaș, pe teritoriul administrativ al județelor Harghita și Neamț.

Nou!!: Molid și Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș · Vezi mai mult »

Parcul Național Drawieński

Parcul Național Drawieński (în poloneză: Drawieński Park Narodowy) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național) situată în partea nord-vestică a Poloniei.

Nou!!: Molid și Parcul Național Drawieński · Vezi mai mult »

Parcul Național Góry Stołowe

Parcul Național Góry Stołowe (în poloneză: Park Narodowy Gor Stołowich) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN, (parc național) situat în Polonia, pe teritoriul administrativ al voievodatului Silezia Inferioară.

Nou!!: Molid și Parcul Național Góry Stołowe · Vezi mai mult »

Parcul Național Gorczański

Parcul Național Gorczański (în poloneză: Gorczański Park Narodowy) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național) situată în Polonia, pe teritoriul administrativ al voievodatului Polonia Mică.

Nou!!: Molid și Parcul Național Gorczański · Vezi mai mult »

Parcul Național Karkonoski

Parcul Național Karkonoski (în poloneză: Karkonoski Park Narodowy) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a (parc național) situată în Polonia, pe teritoriul administrativ al voievodatului Silezia Inferioară.

Nou!!: Molid și Parcul Național Karkonoski · Vezi mai mult »

Parcul Național Magurski

Parcul Național Magurski (în poloneză: Magurski Park Narodowy) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II- IUCN (parc național) situată în Polonia, în limita teritorială a voievodatelor Polonia Mică și Subcarpatia.

Nou!!: Molid și Parcul Național Magurski · Vezi mai mult »

Parcul Național Mercantour

Parcul Național Mercantour este unul dinte cele zece parcuri naționale din Franța.

Nou!!: Molid și Parcul Național Mercantour · Vezi mai mult »

Parcul Național Munții Rodnei

Parcul Național Rodna este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național) situată în nordul României, pe teritoriile județelor Bistrița-Năsăud și Maramureș, în zona centrală a Munților Rodnei.

Nou!!: Molid și Parcul Național Munții Rodnei · Vezi mai mult »

Parcul Național Piatra Craiului

Parcul Național Piatra Craiului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situat pe teritoriile județelor Argeș (6.967 ha.) și Brașov (7.806 ha).

Nou!!: Molid și Parcul Național Piatra Craiului · Vezi mai mult »

Parcul Național Pirin

Parcul Național Pirin (în Naționalen park "Pirin"), numit inițial Parcul Național Vihren, cuprinde cea mai mare parte a Munților Pirin din sud-vestul Bulgariei, și acoperă o suprafață de.

Nou!!: Molid și Parcul Național Pirin · Vezi mai mult »

Parcul Național Retezat

Parcul Național Retezat este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Parcul Național Retezat · Vezi mai mult »

Parcul Național Semenic - Cheile Carașului

Parcul Național Semenic - Cheile Carașului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situată în partea sud-vestică a României, pe teritoriul județului Caraș-Severin.

Nou!!: Molid și Parcul Național Semenic - Cheile Carașului · Vezi mai mult »

Parcul Național Tatra

Parcul Național Tatra (în) este unul din cele nouă parcuri naționale ale Slovaciei.

Nou!!: Molid și Parcul Național Tatra · Vezi mai mult »

Parcul Național Tatrzański

Parcul Național Tatrzański (în poloneză: Tatrzański Park Narodowy) este o arie protejată de importanță internațională, ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în Polonia, pe teritoriul voievodatului Polonia Mică.

Nou!!: Molid și Parcul Național Tatrzański · Vezi mai mult »

Parcul Național Wigierski

Parcul Național Wigierski (în poloneză: Wigierski Park Narodowy) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național) situată în Polonia, pe teritoriul voievodatului Podlasia.

Nou!!: Molid și Parcul Național Wigierski · Vezi mai mult »

Parcul Natural Apuseni

Parcul Natural Apuseni este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural de tip peisaj terestru) situată în România, pe teritoriile administrative ale județelor Alba, Cluj și Bihor.

Nou!!: Molid și Parcul Natural Apuseni · Vezi mai mult »

Parcul Natural Defileul Mureșului Superior

Parcul Natural Defileul Mureșului Superior este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș.

Nou!!: Molid și Parcul Natural Defileul Mureșului Superior · Vezi mai mult »

Parcul Natural Munții Maramureșului

Parcul Natural Munții Maramureșului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural de tip peisaj terestru), desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale aflate în arealul parcului.

Nou!!: Molid și Parcul Natural Munții Maramureșului · Vezi mai mult »

Pădure de conifere

Pădure de molid (în nordul Angliei) Pădure de conifere (în Suedia) Pădure de conifere (în Cehia) Pădurile de conifere (numite uneori păduri boreale) sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi și pini).

Nou!!: Molid și Pădure de conifere · Vezi mai mult »

Pădure de molid

300px Pădure de molid (în nordul Angliei) Gimnospermele, reprezentate de cca.

Nou!!: Molid și Pădure de molid · Vezi mai mult »

Pădure mixtă

Pădurile mixte sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă mixtă gimnospermică-angiospermică.

Nou!!: Molid și Pădure mixtă · Vezi mai mult »

Pădurea Caracușeni (arie protejată)

Caracușeni este un sector reprezentativ cu vegetație silvică în raionul Briceni, Republica Moldova.

Nou!!: Molid și Pădurea Caracușeni (arie protejată) · Vezi mai mult »

Pădurea cu pini Comja

Pădurea cu pini Comja este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în aria județelor Maramureș și Satu Mare, pe teritoriul administrativ al orașului Seini și al comunei Racșa.

Nou!!: Molid și Pădurea cu pini Comja · Vezi mai mult »

Pădurea Goșman

Pădurea Goșman este rezervație forestieră de categoria IV IUCN aflată în Județul Neamț în Munții Tarcău.

Nou!!: Molid și Pădurea Goșman · Vezi mai mult »

Pădurea Roșoșa

Pădurea Roșoșa este o arie naturală de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Moldovița.

Nou!!: Molid și Pădurea Roșoșa · Vezi mai mult »

Pădurea Verdele - Cheile Nărujei II

Pădurea Verdele - Cheile Nărujei II este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Nistorești.

Nou!!: Molid și Pădurea Verdele - Cheile Nărujei II · Vezi mai mult »

Peștera Tăușoare (sit SCI)

Peștera Tăușoare este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Peștera Tăușoare (sit SCI) · Vezi mai mult »

Peninsula Balcanică

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.

Nou!!: Molid și Peninsula Balcanică · Vezi mai mult »

Penteleu (sit SCI)

Penteleu este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Penteleu (sit SCI) · Vezi mai mult »

Petriveț (arie protejată)

Petriveț (în) este o arie protejată de tip forestier de importanță locală din raionul Adâncata, regiunea Cernăuți (Ucraina), situată la est de satul Corcești, în apropiere de frontiera româno-ucraineană.

Nou!!: Molid și Petriveț (arie protejată) · Vezi mai mult »

Phallus impudicus

Phallus impudicus (Carl von Linné, 1753) din încrengătura Basidiomycota în familia Phallaceae și de genul Phallus, numit în popor burete pucios, burete puturos, bozuz sau pornografic pula calului este o specie de ciuperci saprofite, comestibile în stadiu timpuriu de ou, dar odatä dezvoltate necomestibile.

Nou!!: Molid și Phallus impudicus · Vezi mai mult »

Piața Trafalgar

Piaţa Trafalgar în 2009 Piața Trafalgar este un spațiu public și de atracție turistică din centrul Londrei.

Nou!!: Molid și Piața Trafalgar · Vezi mai mult »

Piatra Cușmei

Piatra Cușmei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud.

Nou!!: Molid și Piatra Cușmei · Vezi mai mult »

Piatra Șoimilor

Piatra Șoimilor (în) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și botanic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Tușnad.

Nou!!: Molid și Piatra Șoimilor · Vezi mai mult »

Piatra Mare (sit SCI)

Piatra Mare (arie protejată) este un sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul sitului.

Nou!!: Molid și Piatra Mare (sit SCI) · Vezi mai mult »

Piatra Neamț

Piatra Neamț este municipiul de reședință al județului Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Ciritei, Doamna, Piatra Neamț (reședința) și Văleni.

Nou!!: Molid și Piatra Neamț · Vezi mai mult »

Piatra Pinului și Piatra Șoimului

Marea Paratethys în Rupelian (prima perioadă a Oligocenului 33,9-28,4 m.a. î.e.n) Piatra Pinului și Piatra Șoimului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Gura Humorului.

Nou!!: Molid și Piatra Pinului și Piatra Șoimului · Vezi mai mult »

Pietrarii de Sus, Vâlcea

Pietrarii de Sus este un sat în comuna Pietrari din județul Vâlcea, Oltenia, România.

Nou!!: Molid și Pietrarii de Sus, Vâlcea · Vezi mai mult »

Pietrele Roșii

Pietrele Roșii alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și botanic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Tulgheș.

Nou!!: Molid și Pietrele Roșii · Vezi mai mult »

Pițigoi de taiga

Pițigoiul de taiga (Poecile hudsonicus) este o pasăre mică cântătoare din ordinul paseriformelor, din familia pițigoilor, Paridae.

Nou!!: Molid și Pițigoi de taiga · Vezi mai mult »

Pinaceae

Pinaceae este o familie de conifere care aparține ordinului Pinales.

Nou!!: Molid și Pinaceae · Vezi mai mult »

Placă de rezonanță

Chladni O porțiune din placa de rezonanță a unei pianine Vose & Sons Placa de rezonanță este acea suprafață a unui instrument cu coarde alături de care coardele vibrează, în mod uzual prin intermediul călușului.

Nou!!: Molid și Placă de rezonanță · Vezi mai mult »

Plante medicinale

186x186px Plantele medicinale sunt specii vegetale, cultivate sau spontane, care prin compoziția lor chimică au proprietăți farmaceutice și sunt folosite în terapeutica umană și veterinară.

Nou!!: Molid și Plante medicinale · Vezi mai mult »

Plasă (unealtă de pescuit)

O plasă (plural, plase, spre a se deosebi de plasă, plural plăși, unitate interbelică administrativă de ordin doi a României interbelice) este o unealtă de pescuit alcătuită dintr-o rețea de fibre textile sau din material plastic.

Nou!!: Molid și Plasă (unealtă de pescuit) · Vezi mai mult »

Pleurotus ostreatus

Pleurotus ostreatus (Nikolaus Joseph von Jacquin, 1774 ex Paul Kummer (1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Pleurotaceae și de genul Pleurotus, este o ciupercă comestibilă, care crește sălbatică sau poate fi și cultivată. Ea este denumită în popor păstrăv de fag, burete negru, păstrag, găinușa-pădurii sau păstrăvul cerului. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând fagi, de asemenea, dar mai rar, și brazii, molizi sau pini, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Soiul sălbatic se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se în buchete cu punct de inserție comun, în păduri naturale de foioase și de conifere pe trunchiuri de arbori sau pe lemn mort. Apariția principală a bureților este din septembrie până în decembrie, dar ei cresc și iarna, dacă vremea nu este prea geroasă.Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 120-121, ISBN 978-3-440-13447-4 Speciile europene fructiferă abia la temperaturi scăzute. Andreas Bresinsky (n. 1935), profesor german de botanică, a constatat, că sunt necesare ca stimul de declanșare al dezvoltării, temperaturi sub 11 ° C. Corpurile fructifere pot supraviețui înghețuri și dezvoltă spori chiar și la temperaturi mai mici de zero grade (după Bresinsky până la -2.8 ° C). În consecință, soiul este de titulat în Europa ciupercă de iarnă. Numele generic este derivat din cuvintele grecești (.

Nou!!: Molid și Pleurotus ostreatus · Vezi mai mult »

Pleyel

Ignaz Pleyel Pleyel este o companie producătoare de piane, înființată în 1807 la Paris de pianistul și compozitorul austriac Ignaz Pleyel (1757-1831).

Nou!!: Molid și Pleyel · Vezi mai mult »

Plutărit

Plutăritul este o ocupație tradițională ce constă în transportarea lemnelor din exploatațiile forestiere legate în plute, pe cursurile de apă, de la munte la șes.

Nou!!: Molid și Plutărit · Vezi mai mult »

Pluteus

Pluteus (Elias Magnus Fries, 1836) este un gen de ciuperci comestibile și saprofite din încrengătura Basidiomycota, în ordinul Agaricales și familia Pluteaceae cu ajustat peste 300 specii global, în Europa mult mai puține.

Nou!!: Molid și Pluteus · Vezi mai mult »

Pluteus cervinus

Pluteus cervinus, (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), sin. Pluteus atricapillus, (August Batsch, 1783 ex Victor Fayod, 1889), este o specie de ciuperci comestibile și saprofite din încrengătura Basidiomycota, în familia Pluteaceae și de genul Pluteus, denumită în popor ciuperca cerbilor.

Nou!!: Molid și Pluteus cervinus · Vezi mai mult »

Poiana Brașov

Poiana Brașov (Schulerau) este o localitate componentă a municipiului Brașov din județul Brașov, Transilvania, România.

Nou!!: Molid și Poiana Brașov · Vezi mai mult »

Poiana cu narcise de la Negrileasa

Poiana cu narcise de la Negrileasa este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Bucium.

Nou!!: Molid și Poiana cu narcise de la Negrileasa · Vezi mai mult »

Poiana Uzului, Bacău

Poiana Uzului a fost un sat situat în județul Bacău pe valea Uzului la 10-12 km de comuna Dărmănești (căreia îi aparținea).

Nou!!: Molid și Poiana Uzului, Bacău · Vezi mai mult »

Poieni - Cărbunăriei

Poieni - Cărbunăriei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Schitu Duca.

Nou!!: Molid și Poieni - Cărbunăriei · Vezi mai mult »

Postăvarul (sit SCI)

Postăvarul (arie naturală) este un sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în partea sud-estică a Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Brașov.

Nou!!: Molid și Postăvarul (sit SCI) · Vezi mai mult »

Prokletije

Prokletije (în; în; ambele denumiri traduse ca „munți blestemați”), de asemenea, cunoscut sub numele de Alpii Albanezi (Alpet Shqiptare) și Munții Blestemați, este un lanț muntos din vestul Peninsulei Balcanice, care se întinde din nordul Albaniei spre Kosovo și în estul Muntenegrului.

Nou!!: Molid și Prokletije · Vezi mai mult »

Raionul Putila

Raionul Putila (în) era unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Putila.

Nou!!: Molid și Raionul Putila · Vezi mai mult »

Ramaria abietina

Ramaria abietina (Christian Hendrik Persoon, 1794 ex Lucien Quélet, 1888) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor tocmăgelul bradului,, este o ciupercă necomestibilă care este în primul rând un saprofit uneori și simbiont, având de asemenea însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Molid și Ramaria abietina · Vezi mai mult »

Ramaria eumorpha

Ramaria eumorpha (Petter Adolf Karsten, 1882 ex Edred John Henry Corner, 1950), sin. Phaeoclavulina eumorpha (Petter Adolf Karsten, 1882 ex Admir José Giachini, 2011), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă necomestibilă pe alocuri destul de răspândită care nu coabitează, fiind una din speciile saprofite ale genului.

Nou!!: Molid și Ramaria eumorpha · Vezi mai mult »

Ramaria fennica

Ramaria fennica (Petter Adolf Karsten, 1868 ex Adalbert Ricken, 1918/1920), sin. Clavaria fennica (Petter Adolf Karsten, 1868), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor rămurea amară, este o specie de ciuperci necomestibile nu prea răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având poate și însușiri saprofite.

Nou!!: Molid și Ramaria fennica · Vezi mai mult »

Ramaria flaccida

Ramaria flaccida (Elias Magnus Fries, 1821 ex Hubert Bourdot, 1898), sin. Phaeoclavulina flaccida (Elias Magnus Fries, 1821 ex Admir José Giachini, 2011), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă necomestibilă destul de răspândită saprofită, având poate și calități simbiotice.

Nou!!: Molid și Ramaria flaccida · Vezi mai mult »

Ramaria flava

Ramaria flava (Jacob Christian Schäffer ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria flava (Jacob Christian Schäffer, 1774) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor burete creț, togmăgei, iarba mâței, piciorul ursului sau barba țapului, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Molid și Ramaria flava · Vezi mai mult »

Ramaria flavescens

Ramaria flavescens (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Ron Petersen, 1974) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă pe alocuri destul de răspândită care coabitează.

Nou!!: Molid și Ramaria flavescens · Vezi mai mult »

Ramaria flavobrunnescens

Ramaria flavobrunnescens (George Francis Atkinson, 1909 ex Edred John Henry Corner, 1950) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Ramaria flavobrunnescens · Vezi mai mult »

Ramaria gracilis

Ramaria gracilis (Christian Hendrik Persoon, 1797 ex Lucien Quélet, 1888) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor coada șopârlei, este o ciupercă comestibilă care nu coabitează, fiind una din speciile saprofite ale genului care descompune material lignicol în putrefacție. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă, de la câmpie la munte, în păduri mixte, dar preferat în cele de conifere printre mușchi pe lângă molizi și pini, pe lemn mort, butuci, ramuri îngropate, litieră, chiar și pe mulci. Are o distribuție inegală și, deși crescând sociabilă, este destul de rară. Timpul apariției este între august și noiembrie (decembrie).Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 570-571, ISBN 88-85013-37-6Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 476-477, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Molid și Ramaria gracilis · Vezi mai mult »

Ramaria largentii

Ramaria largentii Currie D. Marr și Daniel Elliot Stuntz 1974) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă pe alocuri destul de răspândită care coabitează. O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă de la deal la munte, preferând regiuni montane, unde se dezvoltă în grupuri, în păduri de conifere cu predilecție sub molizi, nu rar printre afine. Timpul apariției este între (iulie) august și octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 452-453-2, ISBN 3-405-12124-8Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 618, ISBN 3-85502-0450.

Nou!!: Molid și Ramaria largentii · Vezi mai mult »

Ramaria pallida

Ramaria pallida (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Adalbert Ricken, 1920) sin. Ramaria mairei (Marinus Anton Donk, 1933) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă regional destul de răspândită otrăvitoare care coabitează.

Nou!!: Molid și Ramaria pallida · Vezi mai mult »

Ramaria rufescens (burete)

Ramaria rufescens (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Edred John Henry Corner, 1950), sin. Clavaria rufescens (Jacob Christian Schäffer, 1774), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor între altele burete creț sau creasta cocoșului, este o ciupercă comestibilă rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Molid și Ramaria rufescens (burete) · Vezi mai mult »

Ramaria stricta (burete)

Ramaria stricta (Christian Hendrik Persoon, 1795 ex Lucien Quélet, 1888), sin. Ramaria condensata (Elias Magnus Fries, 1838 ex Lucien Quélet, 1888), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor degetar sau creasta cocoșului,Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 522, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO 1, 2 este o ciupercă necomestibilă care nu coabitează, fiind una din speciile saprofite ale genului.

Nou!!: Molid și Ramaria stricta (burete) · Vezi mai mult »

Ramaria testaceoflava

Ramaria testaceoflava (Giacomo Bresadola, 1884 ex Adalbert Ricken, 1920) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria este o ciupercă regional destul de răspândită necomestibilă care coabitează.

Nou!!: Molid și Ramaria testaceoflava · Vezi mai mult »

Râpa Polîvaniv

Râpa Polîvaniv (în) este o rezervație peisagistică de importanță locală din raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți (Ucraina), situată la nord de satul Ianăuți.

Nou!!: Molid și Râpa Polîvaniv · Vezi mai mult »

Râul Mostiștea

Râul Mostiștea este un curs de apă din România, afluent al Dunării după ce alimentează Lacul Iezerul Mostiștea.

Nou!!: Molid și Râul Mostiștea · Vezi mai mult »

Rîbne (arie protejată din regiunea Cernăuți)

Rîbne (în) este o arie protejată de importanță locală din raionul Storojineț, regiunea Cernăuți (Ucraina), situată la nord de satul Crăsnișoara Nouă.

Nou!!: Molid și Rîbne (arie protejată din regiunea Cernăuți) · Vezi mai mult »

Rădăcină

Exemplu de rădăcină Bulbi de ceapă cu rădăcini Rădăcină de Cannabis sativa Rădăcina este un organ vegetativ al plantelor superioare.

Nou!!: Molid și Rădăcină · Vezi mai mult »

Rădăuți

Rădăuți (în,, idiș ראַדעװיץ adică Radevits) este un municipiu în județul Suceava, Bucovina, România.

Nou!!: Molid și Rădăuți · Vezi mai mult »

Regiunea Amur

Regiunea Amur (în limba rusă: Аму́рская о́бласть) este un subiect federal al Rusiei – o regiune (oblast).

Nou!!: Molid și Regiunea Amur · Vezi mai mult »

Republica Moldova

Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei.

Nou!!: Molid și Republica Moldova · Vezi mai mult »

Rezervația Domogled

Rezervația Domogled este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin.

Nou!!: Molid și Rezervația Domogled · Vezi mai mult »

Rezervația forestieră Pângărați

Rezervația forestieră Pângărați este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Pângărați.

Nou!!: Molid și Rezervația forestieră Pângărați · Vezi mai mult »

Rezervația geologică de la Sâncrăieni

Rezervația geologică de la Sâncrăieni este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita.

Nou!!: Molid și Rezervația geologică de la Sâncrăieni · Vezi mai mult »

Rezervația naturală Boguș

Boguș este o rezervație naturală silvică în raionul Călărași, Republica Moldova.

Nou!!: Molid și Rezervația naturală Boguș · Vezi mai mult »

Rezervația naturală silvică Rosoșeni

Rosoșeni este o rezervație naturală silvică în raionul Briceni, Republica Moldova.

Nou!!: Molid și Rezervația naturală silvică Rosoșeni · Vezi mai mult »

Rezervația peisagistică Căbăiești–Pîrjolteni

Rezervația peisagistică Căbăiești–Pîrjolteni, cunoscută și ca rezervația peisagistică Căbăiești–Temeleuți, este o arie protejată, situată între satele Căbăiești, Pîrjolteni și Seliștea Nouă, raionul Călărași, Republica Moldova (ocolul silvic Călărași, Căbăiești – Pîrjolteni, parcelele 47-56).

Nou!!: Molid și Rezervația peisagistică Căbăiești–Pîrjolteni · Vezi mai mult »

Rezervația peisagistică Căpriana–Scoreni

Rezervația peisagistică Căpriana–Scoreni este o arie protejată, situată între satele Căpriana și Scoreni din raionul Strășeni, Republica Moldova (ocolul silvic Căpriana, parcelele 49-57; ocolul silvic Scoreni).

Nou!!: Molid și Rezervația peisagistică Căpriana–Scoreni · Vezi mai mult »

Rezervația Stara Reka

Stara Reka (în, în traducere „Râul vechi”) este una dintre cele nouă rezervații naturale din Parcul Național Balcanii Centrali, situat în centrul Bulgariei.

Nou!!: Molid și Rezervația Stara Reka · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Molid și România · Vezi mai mult »

Rubroboletus rubrosanguineus

Rubroboletus rubrosanguineus (Jean-Louis Cheype, 1983 ex Kuan Zhao și Zhu-Liang Yang, 2014), sin. Boletus rubrosanguineus (Hans Walty, 1947 ex Jean-Louis Cheype, 1983), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Rubroboletus este o specie de ciuperci otrăvitoare și micorizante (formează micorize pe rădăcinile de arbori).

Nou!!: Molid și Rubroboletus rubrosanguineus · Vezi mai mult »

Russula delica

Russula delica (Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor vinețică lăptoasă sau crănțănei, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula.

Nou!!: Molid și Russula delica · Vezi mai mult »

Russula emetica

Russula emetica (Jacob Christian Schäffer, 1763/1774 ex Christian Hendrik Persoon, 1796) denumită în popor vinețica focului, scuipatul dracului, stupitul satanei sau pâinișoară piperată, este o specie de ciuperci foarte otrăvitoare a încrengăturii Basidiomycota din familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Russula emetica · Vezi mai mult »

Russula foetens

Russula foetens (Christian Hendrik Persoon, 1796), denumită în popor vinețică puturoasă sau burete bălos, este o specie de ciuperci necomestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Russula foetens · Vezi mai mult »

Russula grisea

Russula grisea (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838), sin. Russula palumbina (Paulet 1793 ex Lucien Quélet, 1883), din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și denumită în popor vinețică cenușie sau, ca și alte specii, burete de spin.

Nou!!: Molid și Russula grisea · Vezi mai mult »

Russula integra

Russula integra (Carl von Linné, 1753 ex Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor pâinișoara cucului, azimioară sau nitărci, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Russula integra · Vezi mai mult »

Russula lilacea

Russula lilacea Lucien Quélet, 1877), sin. Russula carnicolor (Giacomo Bresadola, 1892 ex Frédéric Bataille, 1908), din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula, denumită în popor vinețică purpurie, este o specie devenită foarte rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Trăiește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de foioase precum la marginea lor, uneori chiar și în parcuri, preponderent sub carpeni, dar, de asemenea, pe lângă aluni fagi, stejari sau tei, iubind locuri umede și umbroase precum soluri neutre până bazice, argiloase sau calcaroase. Timpul apariției este din iunie până în octombrie (noiembrie). În Lista roșie a IUCN este listată sub categoria 2 (specie foarte periclitată).Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 60-61, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 348-349, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum).

Nou!!: Molid și Russula lilacea · Vezi mai mult »

Russula mustelina

Russula mustelina (Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor galbină, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Russula mustelina · Vezi mai mult »

Russula nauseosa

Russula nauseosa (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor vinețica țapului, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Russula nauseosa · Vezi mai mult »

Russula nigricans

Russula nigricans (Pierre Bulliard, 1785 ex Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula, denumită în popor vinețică cănită sau vinețică negricioasă, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Russula nigricans · Vezi mai mult »

Russula ochroleuca

Russula ochroleuca (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor oiță galbenă, vinețică galbenă sau bureți galbeni, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Russula ochroleuca · Vezi mai mult »

Russula olivacea

Russula olivacea (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Elias Magnus Fries, 1838) denumită în popor alunică, hulubiță vânătă sau hulubghea vânătă, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde pe sol argilos, calcaros sau silicos, izolată sau în grupuri mai mici, în păduri de foioase, preferat pe lângă fagi și ceva mai rar în cele de conifere, acolo sub molizi, deseori și pe marginile lor. Buretele care se dezvoltă din iulie până în octombrie, crește de la câmpie la munte.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 408-409, ISBN 3-405-11774-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 410-411, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Molid și Russula olivacea · Vezi mai mult »

Russula queletii

Russula queletii, (Elias Magnus Fries, 1872) din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula, denumită în popor vinețica lui Quélet, este o specie de ciuperci destul de grav otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Russula queletii · Vezi mai mult »

Russula risigallina

Russula risigallina (August Batsch, 1786 ex Pier Andrea Saccardo, 1915), sin. Russula lutea (William Hudson, 1778 ex Samuel Frederick Gray, 1821), denumită în popor vinețică ciobănească, sau, ca și Russula claroflava, vinețica ciobanului, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Russula risigallina · Vezi mai mult »

Sabinen

Sabinenul este un compus organic natural din clasa monoterpenelor biciclice nesaturate, cu formula chimică C10H16.

Nou!!: Molid și Sabinen · Vezi mai mult »

Sângeorz-Băi

Sângeorz-Băi, mai demult Sângiorgiul Român, Sângeorzul Român (în dialectul săsesc Gergn, Sänt-Jorich, Sänt-Gergn, Gergnâ, în, în) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitățile componente Cormaia, Sângeorz-Băi (reședința) și Valea Borcutului.

Nou!!: Molid și Sângeorz-Băi · Vezi mai mult »

Schizophyllum commune

Schizophyllum commune (Elias Magnus Fries, 1815, ca Schizophyllus communis), este numit în popor bureți de mătreață sau ciupercă cu branhii.

Nou!!: Molid și Schizophyllum commune · Vezi mai mult »

Scorbut

Scorbutul (pronunțare: scorbút) este o boală care apare din cauza aportului insuficient de vitamina C și duce la formarea de pete livide pe piele, gingii moi și sângerări ale practic tuturor membranelor mucoase.

Nou!!: Molid și Scorbut · Vezi mai mult »

Sinonim (biologie)

În nomenclatura științifică, un sinonim este un nume științific care se aplică unei vietăți care (la momentul actual) folosește un nume științific diferit, deși zoologii folosesc termenul oarecum diferit.

Nou!!: Molid și Sinonim (biologie) · Vezi mai mult »

Siricide

Siricidele (Siricidae), numite și viespi cu corn la coadă, viespile lemnului, viespi de lemn, este o familie de himenoptere primitive, din subordinul simfite (Symphyta), suprafamilia Siricoidea, răspândite în Emisfera Nordică, care cuprinde aproximativ o sută de specii de talie mare la care abdomenul se termină printr-o prelungire în formă de corn.

Nou!!: Molid și Siricide · Vezi mai mult »

Sparassidaceae

Sparassidaceae Wilhelm Herter, 1910), este o familie mică de ciuperci preponderent parazitare, unele dintre ele și cu însușiri saprofite, din încrengătura Basidiomycota, clasa Agaricomycetes și ordinul Polyporales. Conform Mycobank (24 iulie 2019), familia constă din 2 genuri cu 13 sau după Index Fungorum din 9 specii. Tip de gen este Sparassis. Numele generic este derivat din cuvântul de limba greacă veche (.

Nou!!: Molid și Sparassidaceae · Vezi mai mult »

Sparassis brevipes

Sparassis brevipes (Julius Vincenz von Krombholz, 1834), sin. Sparassis laminosa (Elias Magnus Fries, 1836), din încrengătura Basidiomycota în familia Sparassidaceae și de genul Sparassis, denumită în popor (tot așa ca „gemenul” ei Sparassis crispa) creasta cocoșului, crețușcă sau crețișoare, este un fitoparazit, o ciupercă parazitară care atacă rădăcinile arborilor comestibilă.

Nou!!: Molid și Sparassis brevipes · Vezi mai mult »

Sparassis crispa

Sparassis crispa (Franz Xaver von Wulfen ex Elias Magnus Fries 1821, sin. Clavaria crispa (Franz Xaver von Wulfen, 1781), din încrengătura Basidiomycota, în familia Sparassidaceae și de genul Sparassis, denumită în popor (tot așa ca „gemenul” ei Sparassis laminosa) creasta cocoșului, crețușcă sau crețișoare, este o ciupercă comestibilă, fitoparazită care atacă rădăcinile pomilor. Ea se poate găsi În România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de conifere (și montane) în primul rând sub pini de pădure, dar de asemenea și mult mai rar pe lângă alte specii de pini sau sub brazi, larici și molizi. Provoacă putregaiul roșu al lemnului. Timpul apariției este din august până în octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 552-553, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 217-218, 220, ISBN 3-426-00312-0 Specia crește pe toate continentele (în afară de Antarctică).

Nou!!: Molid și Sparassis crispa · Vezi mai mult »

Stâncile Tătarului, Munții Călimani

Stâncile Tătarului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud.

Nou!!: Molid și Stâncile Tătarului, Munții Călimani · Vezi mai mult »

Strobilurus esculentus

Strobilurus esculentus (Franz Xaver von Wulfen, 1781 ex Rolf Singer, 1962) sin. Collybia esculenta (Franz Xaver von Wulfen, 1781 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota în familia Physalacriaceae și de genul Strobilurus denumit în popor bureți de prund, pestriță, sau ciobănași, este o specie de ciuperci comestibile saprofite.

Nou!!: Molid și Strobilurus esculentus · Vezi mai mult »

Suillus luteus

Suillus luteus (Carl Linné, 1753 ex Henri François Anne de Roussel, 1796) din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Molid și Suillus luteus · Vezi mai mult »

Taiga

Spațiul în care se extinde Taiga Taiga, sau pădurea boreală, este unul din cele mai mari biomuri, ocupând aproximativ 21 milioane de ha, adică aproximativ 16% din suprafața terestră a Terrei.

Nou!!: Molid și Taiga · Vezi mai mult »

Tampere

Tampere (Tammerfors în suedeză) este un oraș în sud-vestul Finlandei, în provincia Finlanda de Vest, fiind centrul administrativ al regiunii Pirkanmaa.

Nou!!: Molid și Tampere · Vezi mai mult »

Tapinella atrotomentosa

Tapinella atrotomentosa (August Batsch, 1783 ex Josef Šutara, 1992), sin. Paxillus atrotomentosus (August Batsch, 1783 ex Elias Magnus Fries, 1838), este o ciupercă comestibilă saprofită din încrengătura Basidiomycota în familia Tapinellaceae și de genul Tapinella, numit în popor porceasca.

Nou!!: Molid și Tapinella atrotomentosa · Vezi mai mult »

Tâmpa

Tâmpa (în, în, alternativ Kapellenberg) este un munte care aparține de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaților Orientali (mai precis în Carpații de Curbură) și înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brașov.

Nou!!: Molid și Tâmpa · Vezi mai mult »

Târgu Neamț

Târgu Neamț (în ebraică și idiș טרגו ניאמץ, în maghiară Németvásár, în latină Ante Castrum Nempch) este un oraș în județul Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Blebea, Humulești, Humuleștii Noi și Târgu Neamț (reședința).

Nou!!: Molid și Târgu Neamț · Vezi mai mult »

Târgu Ocna

Târgu Ocna (în maghiară Aknavásár, în germană Stadt Okna) este un oraș în județul Bacău, Moldova, România, format din localitățile componente Poieni, Târgu Ocna (reședința) și Vâlcele.

Nou!!: Molid și Târgu Ocna · Vezi mai mult »

Târnovu Mare - Latorița

Târnovu Mare - Latorița este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Târnovu Mare - Latorița · Vezi mai mult »

Tăul Zânelor

Tăul Zânelor este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud.

Nou!!: Molid și Tăul Zânelor · Vezi mai mult »

Thelephora palmata

Thelephora palmata (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Elias Magnus Fries, 1821) din încrengătura Basidiomycota în familia Thelephoraceae și de genul Thelephora, este o ciupercă răspândită necomestibilă care coabitează, denumită în popor laba gâștei.

Nou!!: Molid și Thelephora palmata · Vezi mai mult »

Tian-Șan

Tian-Șan (în p, în, în, în, în, în, în), cunoscut și sub numele de Tengri Tagh sau Tengir-Too, însemnând „Munții Cerului” sau „Muntele Ceresc”, este un sistem mare de lanțuri montane situate în Asia Centrală.

Nou!!: Molid și Tian-Șan · Vezi mai mult »

Tinovul Apa Lină - Honcsok

Tinovul Apa Lină - Honcsok este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Tinovul Apa Lină - Honcsok · Vezi mai mult »

Tinovul Apa Roșie

Tinovul Apa Roșie este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Tinovul Apa Roșie · Vezi mai mult »

Tinovul de la Dealul Albinelor

Tinovul de la Dealul Albinelor este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Tinovul de la Dealul Albinelor · Vezi mai mult »

Tinovul de la Fântâna Brazilor

Tinovul de la Fântâna Brazilor este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Tinovul de la Fântâna Brazilor · Vezi mai mult »

Tinovul de la Românești

Tinovul de la Românești este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Tinovul de la Românești · Vezi mai mult »

Tinovul Șaru Dornei

Tinovul Șaru Dornei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), fiind declarată prin Legea Nr.

Nou!!: Molid și Tinovul Șaru Dornei · Vezi mai mult »

Tinovul Luci

Tinovul Luci este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier și floristic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita.

Nou!!: Molid și Tinovul Luci · Vezi mai mult »

Tinovul Poiana Stampei

Tinovul Poiana Stampei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administarativ al comunei Poiana Stampei.

Nou!!: Molid și Tinovul Poiana Stampei · Vezi mai mult »

Tisa (arbore)

Creangă de tisa cu fructe Tisa (Taxus baccata) este un arbore puțin înalt (cca. 15-20 m), putând ajunge la un diametru de până la 3 m, în mod obișnuit generat prin concreșterea mai multor tulpini; deseori însă rămâne în stare de arbust.

Nou!!: Molid și Tisa (arbore) · Vezi mai mult »

Trascău

Trascău este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

Nou!!: Molid și Trascău · Vezi mai mult »

Tricholoma acerbum

Tricholoma acerbum (Pierre Bulliard, 1792 ex Lucien Quélet, 1872) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma acerbum · Vezi mai mult »

Tricholoma albobrunneum

Tricholoma albobrunneum (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Paul Kummer (1871), sin. Tricholoma striatum (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Lucien Quélet, 1872), din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma, este o specie de ciuperci otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. O denumire populară nu este cunoscută. Acest burete regional destul de răspândit trăiește în România, Basarabia și Bucovina de Nord preponderent de la deal la munte, pe sol nisipos, izolat sau în grupuri mai mici, în păduri de conifere răcoroase sub molizi și pini. Timpul apariției este din (august) septembrie până în noiembrie (decembrie).Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 160-161, ISBN 978-3-440-13447-4 Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 84-85, ISBN 978-3-8354-1839-4 Buretele apare adesea împreună cu Tricholoma equestre și/sau Tricholoma portentosum.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 304-305, ISBN 3-405-12116-7.

Nou!!: Molid și Tricholoma albobrunneum · Vezi mai mult »

Tricholoma album

Tricholoma album (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma album · Vezi mai mult »

Tricholoma argyraceum

Tricholoma argyraceum (Pierre Bulliard, 1779 ex Claude Casimir Gillet, 1874), sin. Tricholoma inocybeoides (Arthur Anselm Pearson,1938), Tricholoma argyraceum var.

Nou!!: Molid și Tricholoma argyraceum · Vezi mai mult »

Tricholoma atrosquamosum

Tricholoma atrosquamosum (François Fulgis Chevallier, 1837 ex Pier Andrea Saccardo, 1887), sin. Tricholoma squarrulosum (Giacomo Bresadola, 1892), Tricholoma atrosquamosum var.

Nou!!: Molid și Tricholoma atrosquamosum · Vezi mai mult »

Tricholoma aurantium

Tricholoma aurantium (Jacob Christian Schäffer, 1762/1774 ex Adalbert Ricken, 1915) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma, este o specie de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma aurantium · Vezi mai mult »

Tricholoma batschii

Tricholoma batschii (Gro Sissel Gulden, 1969 ex Machiel Evert Noordeloos & Morten Christensen, 1999), sin. Tricholoma subannulatum (August Batsch, 1786 ex Giacomo Bresadola, 1927), după micologi anglo-americani identic cu Tricholoma fracticum (Max Britzelmayr, 1883 ex Hanns Kreisel, 1984), din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma, este o specie de ciuperci otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma batschii · Vezi mai mult »

Tricholoma fucatum

Tricholoma fucatum (Elias Magnus Fries, 1821 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma fucatum · Vezi mai mult »

Tricholoma fulvum

Tricholoma fulvum (Pierre Bulliard, 1792, poate și Augustin Pyramus de Candolle, 1805 sau Elias Magnus Fries, 1818) ex René Bigeard & Henri Guillemin, 1909) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. O denumire populară nu este cunoscută. Buretele trăiește în România, Basarabia și Bucovina de Nord rar izolat, mai mult în grupuri, formând șiruri sau cercuri incomplete în păduri de în păduri foioase și mixte (dar și pe din afara lor) numai sub mesteceni. Cea ce privește aprovizionarea cu apă nu este astfel de pretențios: apare pe soluri uscate precum prin turbării și în locuri de umezeală schimbătoare, care însă trebuie să fie acre. Apare de la câmpie la munte, destul de des, din (iunie) iulie până în noiembrie.Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 158-159, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 260-261, ISBN 3-405-12124-8.

Nou!!: Molid și Tricholoma fulvum · Vezi mai mult »

Tricholoma imbricatum

Tricholoma imbricatum (Elias Magnus Fries, 1815 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma imbricatum · Vezi mai mult »

Tricholoma inamoenum

Tricholoma inamoenum (Elias Magnus Fries, 1815 ex Claude Casimir Gillet, 1878) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma inamoenum · Vezi mai mult »

Tricholoma lascivum

Tricholoma lascivum (Elias Magnus Fries, 1821 ex Claude Casimir Gillet, 1874) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma lascivum · Vezi mai mult »

Tricholoma portentosum

Tricholoma portentosum (Elias Magnus Fries, 1821 ex Lucien Quélet, 1873) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma portentosum · Vezi mai mult »

Tricholoma psammopus

Tricholoma psammopus (Karl Kalchbrenner, 1873 ex Lucien Quélet, 1875) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma, este o specie de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma psammopus · Vezi mai mult »

Tricholoma scalpturatum

Tricholoma scalpturatum (Elias Magnus Fries, 1838 ex Lucien Quélet, 1872) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci comestibile destul de comună care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma scalpturatum · Vezi mai mult »

Tricholoma sulphureum

Tricholoma sulphureum (Pierre Bulliard, 1784 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o ciupercă absolut necomestibilă și chiar ușor otrăvitoare. Această specie este numită în popor gălbeniță sau cavaler sulfuros Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele se dezvoltă pe terenuri nisipoase, intercalate cu ceva argilă, în regiuni mai călduroase și pe soluri calcaroase, omniprezent în regiunile din România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând în păduri de foioase mai ales sub fagi și stejari, dar de asemenea în cele de conifere sub pini, brazi și molizi, din (iulie) august până în noiembrie (decembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 298-299, ISBN 3-405-12116-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, pp. 132-133, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Molid și Tricholoma sulphureum · Vezi mai mult »

Tricholoma terreum

Tricholoma terreum (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o ciupercă comestibilă.

Nou!!: Molid și Tricholoma terreum · Vezi mai mult »

Tricholoma vaccinum

Tricholoma vaccinum (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma, este o specie de ciuperci necomestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma vaccinum · Vezi mai mult »

Tricholoma virgatum

Tricholoma virgatum (Elias Magnus Fries, 1818 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Molid și Tricholoma virgatum · Vezi mai mult »

Tricholomopsis rutilans

Tricholomopsis rutilans (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Rolf Singer, 1939), sin. Tricholoma rutilans (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), denumit în popor ciupercă roșie de brad sau roșcovane, este o ciupercă comestibilă saprofită din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Tricholomopsis.

Nou!!: Molid și Tricholomopsis rutilans · Vezi mai mult »

Tuber

Tuber (Pier Antonio Micheli, 1729 ex Friedrich Heinrich Wiggers, 1780), denumit în popor trufă, este un gen de ciuperci comestibile din încrengătura Ascomycota în ordinul Pezizales și familia Tuberaceae care coabitează cu rădăcinile diferitor arbori (alun, fag, pin, plop, stejar, tei) formând micorize (din limba greacă mykes - ciupercă și rhiza - rădăcină).

Nou!!: Molid și Tuber · Vezi mai mult »

Tuber brumale

Tuber brumale (Carlo Vittadini, 1831) din încrengătura Ascomycota în familia Tuberaceae și de genul Tuber, denumit în popor trufă neagră de iarnă, trufă de toamnă sau trufă brumală, este o ciupercă comestibilă care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize.

Nou!!: Molid și Tuber brumale · Vezi mai mult »

Turbăria Lăptici

Turbăria Lăptici este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic).

Nou!!: Molid și Turbăria Lăptici · Vezi mai mult »

Turbăria Ruginosu

Turbăria Ruginosu este o arie protejată de interes comunitar ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna.

Nou!!: Molid și Turbăria Ruginosu · Vezi mai mult »

Tylopilus felleus

Tylopilus felleus (Pierre Bulliard, 1788 ex Petter Adolf Karsten, 1881)sin. Boletus felleus (Pierre Bulliard, 1788), este o specie de ciuperci necomestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Tylopilus, denumit în popor fierea pădurii sau, ca și Boletus calopus, hrib amar.

Nou!!: Molid și Tylopilus felleus · Vezi mai mult »

Valea Putnei, Suceava

Valea Putnei (în Waleputna) este un sat în comuna Pojorâta din județul Suceava, Bucovina, România.

Nou!!: Molid și Valea Putnei, Suceava · Vezi mai mult »

Vasile Ghiorghe Gliga

Vasile Ghiorghe Gliga este lutier, om de afaceri și politician român.

Nou!!: Molid și Vasile Ghiorghe Gliga · Vezi mai mult »

Vârful Biserica Moțului

Vârful Biserica Moțului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor.

Nou!!: Molid și Vârful Biserica Moțului · Vezi mai mult »

Veveriță roșie

Veverița roșie (Sciurus vulgaris), numită și veveriță comună sau veveriță de stejar, este o specie de veveriță din genul Sciurus, comună în toată Eurasia.

Nou!!: Molid și Veveriță roșie · Vezi mai mult »

Vișeu de Sus

Vișeu de Sus (în, în) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Vișeu de Mijloc și Vișeu de Sus (reședința).

Nou!!: Molid și Vișeu de Sus · Vezi mai mult »

Vitamina C

Vitamina C este un nutrient esențial vieții, solubil în apă, implicat în producția de gluco-corticosteroizi și de anumiți neurotransmițători (substanțe care permit transmisia influxului nervos), în metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic și al anumitor aminoacizi, în neutralizarea radicalilor liberi și a nitrozaminelor, în reacții imunologice, care facilitează absorbția fierului la nivelul tubului digestiv.

Nou!!: Molid și Vitamina C · Vezi mai mult »

Voievodatul Varmia și Mazuria

Voievodatul Varmia și Mazuria (poloneză: województwo warmińsko-mazurskie) este o regiune administrativă în nordul Poloniei la malul Mării Baltice și la sudul regiunii Regiunea Kaliningrad din Federația Rusă.

Nou!!: Molid și Voievodatul Varmia și Mazuria · Vezi mai mult »

Xerocomellus pruinatus

Xerocomellus pruinatus (Elias Magnus Fries & Christopher Theodor Hök, 1835 ex Josef Šutara, 2008), sin. Boletus pruinatus (Elias Magnus Fries & Carl Theodor Hök, 1835), Xerocomus pruinatus (Elias Magnus Fries & Carl Theodor Hök, 1835 ex Lucien Quélet, 1888), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Xerocomellus, denumită în popor mușchi de catifea sau volant de catifea, este o specie frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile de arbori). În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește, de la câmpie la munte, aproape mereu în grupuri și șiruri, pe sol bogat în azot, în păduri de conifere, de foioase și în cele mixte. Preferă simbioza cu molizii, dar se leagă și cu carpeni, fagi, mesteceni, stejari sau ulmi. Specia apere de obicei destul de târziu din septembrie până în noiembrie, dar se găsește uneori deja în mai-iunie.Bruno Cetto: I funghi dal vero, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 398-399, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 70-71, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Molid și Xerocomellus pruinatus · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Picea abies, Picea excelsa.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Toate informațiile au fost extrase din Wikipedia, și este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire şi distribuire în condiţii identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate

De ieșirePrimite