Cuprins
34 relaţii: Annweiler am Trifels, Austria Anterioară, Bere din grâu, Burgmaistru, Castelul din Nürnberg, Constituție, Crucea Federală de Merit, Décapole, Dieta Imperială a Sfântului Imperiu Roman, District imperial, Episcop principe, Execuție imperială, Frankfurt pe Main, Henric cel Crud, Duce al Austriei, Imperial (dezambiguizare), Liga de la Schmalkalden, Listă de tratate, Maria Sibylla Merian, Mediatizare (feudalism), Oraș liber regesc, Orașul Imperial Liber Aachen, Războiul Țărănesc German, Reichsdeputationshauptschluss, Reinheitsgebot, Republică, Richard de Cornwall, Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Rudolf I al Sfântului Imperiu Roman, Stările Imperiale, Teritorializare (Sfântul Imperiu Roman), Tratatul de la Eger, Ulm (oraș), Unificarea Germaniei, Universitatea din Strasbourg.
Annweiler am Trifels
Annweiler am Trifels este un oraș în districtul Südliche Weinstraße, în Rheinland-Pfalz, Germania.
Vedea Oraș imperial liber și Annweiler am Trifels
Austria Anterioară
Austria Anterioară (în, în alemanică Vordereschtrych) face referire colectivă la toate posesiunile casei de Habsburg vest de Tirol, din Alsacia, Elveția și Baden-Wurttemberg, majoritatea fiind din punct de vedere cultural alemanice.
Vedea Oraș imperial liber și Austria Anterioară
Bere din grâu
Diferența între două sortimente de bere din grâu: ''Kristallweizen'' (stânga) și ''Hefeweizen'' (dreapta) Berea din grâu este o bere de fermentație superioară care este preparată cu o proporție mare de malț din grâu în raport cu cantitatea de malț din orz.
Vedea Oraș imperial liber și Bere din grâu
Burgmaistru
Familia Burgmaistrului, probabil pictat de Gerard Donck aprox. 1640 Manneken Pis îmbrăcat ca un burgmaistru, Bruxelles. Burgmaistrul (din germană Bürgermeister, literalmente: „maistrul cetățenilor” sau „maistrul orașului”) este titlul acordat politicianului deținător al puterii executive la nivel municipal, similar unui primar, în țările germanice și în cele vecine.
Vedea Oraș imperial liber și Burgmaistru
Castelul din Nürnberg
Castelul Nürnberg: palatul, capela imperială, Turnul Păgânilor în partea de pe stângă; Turnul Cilindric în mijloc; Turnul Pentagonal, Grajdurile Imperiale și și Turnul Luginsland în partea dreaptă Curtea interioară cu ''Heidenturm'' (Turnul Păgânilor), ''Kaiserkapelle'' (Capela imperială) și ''Tiefer Brunnen'' (Fântâna adâncă) ''Tiefer Brunnen'' (Fântâna adâncă, clădirea mică din mijloc cu un acoperiș cu fronton) și ''Sinwellturm'' (Turnul Cilindric) Vedere de sus Castelul Nürnberg (în) este un grup de clădiri medievale fortificate construite pe o creastă din gresie ce domină centrul istoric al orașului Nürnberg din Bavaria, Germania.
Vedea Oraș imperial liber și Castelul din Nürnberg
Constituție
Constituția unui stat este actul legislativ, care definește drepturile și libertățile cetățenilor, organizarea puterii legislative, executive și judecătorești, reglementarea relațiilor sociale privitoare la instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat, și alte aspecte considerate esențiale pentru buna funcționare a statului.
Vedea Oraș imperial liber și Constituție
Crucea Federală de Merit
Medalia Ordinului Crucea Federală de Merit Marea Cruce într-un design special (stânga), grad special al Marii Cruci (centru și dreapta) Crucea Federală de Merit (în), oficial Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania (Verdienstorden der Bundesrepublik Deutschland) este singura decorație de stat universală a Republicii Federale Germania.
Vedea Oraș imperial liber și Crucea Federală de Merit
Décapole
Décapolul (Dekapolis sau în) a fost o alianță formată în 1354 de zece orașe imperiale ale Sfântului Imperiu Roman din regiunea Alsacia pentru a le menține drepturile.
Vedea Oraș imperial liber și Décapole
Dieta Imperială a Sfântului Imperiu Roman
Ședință a Dietei Imperiale în Regensburg în anul 1640 (după o gravură de Matthäus Merian) Termenul de Dietă Imperială (în) se referea inițial la adunarea Stărilor Imperiale ale Sfântului Imperiu Roman.
Vedea Oraș imperial liber și Dieta Imperială a Sfântului Imperiu Roman
District imperial
Cele zece districte imperiale la mijlocul secolului al XVI-lea Districtul imperial (în) a fost o unitate teritorială subordonată Sfântului Imperiu Roman, care cuprindea mai multe teritorii cu conducători proprii - fiind excluse inițial teritoriile conduse de principi electori și teritoriile ereditare habsburgice.
Vedea Oraș imperial liber și District imperial
Episcop principe
Johann Otto von Gemmingen, Prințul-Episcop de Augsburg (1591-1598) Titlul de episcop principe (în) a fost purtat de acei episcopi care au fost în evul mediu totodată conducători civili ai unui principat suveran, deci și principi. Astfel, principatul ecleziastic condus la nivel politic de către un prinț-episcop putea, în totalitate sau în mare parte, să se suprapună jurisdicției diecezane, deoarece unele părți ale eparhiei, chiar și orașul său de reședință, puteau fi scutite de conducere civilă, obținând statutul de oraș liber imperial.
Vedea Oraș imperial liber și Episcop principe
Execuție imperială
Execuția imperială (în) în Sfântul Imperiu Roman era un mijloc de a impune deciziile Dietei Imperiale sau ale împăratului prin forță militară.
Vedea Oraș imperial liber și Execuție imperială
Frankfurt pe Main
Frankfurt pe Main (în germană) este cel mai mare oraș din landul federal german Hessa și al cincilea oraș ca mărime din Germania.
Vedea Oraș imperial liber și Frankfurt pe Main
Henric cel Crud, Duce al Austriei
Henric cel Crud, supranumit și cel fără Dumnezeu, (n. 1208 – d. 29 noiembrie 1227/1228), aparținând Casei de Babenberg, a fost duce al Austriei și fiu al lui Leopold al VI-lea, împotriva căruia s-a răzvrătit.
Vedea Oraș imperial liber și Henric cel Crud, Duce al Austriei
Imperial (dezambiguizare)
Imperial poate fi.
Vedea Oraș imperial liber și Imperial (dezambiguizare)
Liga de la Schmalkalden
Carte poștală din anul 1925 sărbătorind 400 de ani de la constituirea Ligii Schmalkaldice Liga de la Schmalkalden a fost o alianță militară de apărare a prinților luterani din Sfântul Imperiu Roman de națiune germană de la mijlocul secolului al 16-lea.
Vedea Oraș imperial liber și Liga de la Schmalkalden
Listă de tratate
Această Listă de tratate conține înțelegeri, pacte, tratate de pace încheiate în decursul istoriei între state, armate, guverne și grupuri tribale.
Vedea Oraș imperial liber și Listă de tratate
Maria Sibylla Merian
Maria Sibylla Merian a fost un naturalist, entomolog și ilustrator știintific german, care a studiat plantele și insectele, făcând ilustrații (desene) detaliate ale acestora.
Vedea Oraș imperial liber și Maria Sibylla Merian
Mediatizare (feudalism)
În istoria Sfântului Imperiu Roman și a Confederației germane mediatizarea (în germană Mediatisierung) reprezintă procesul de pierdere a suveranității unui teritoriu (de cele mai multe ori de tip „enclavă”) prin integrarea acestuia într-un teritoriu mai mare.
Vedea Oraș imperial liber și Mediatizare (feudalism)
Oraș liber regesc
Oraș liber regesc a fost termenul oficial pentru cele mai importante orașe din Regatul Ungariei de la sfârșitul secolului al XII-lea până la Revoluția maghiară din 1848.
Vedea Oraș imperial liber și Oraș liber regesc
Orașul Imperial Liber Aachen
Orașul Imperial Liber din Aachen, cunoscut și în limba engleză sub numele francez Aix-la-Chapelle și astăzi cunoscut sub numele de Aachen, a fost un oraș imperial liber și spa al Sfântului Imperiu Roman la vest de Colonia și la sud-est de Țările de Jos, în cercul renan inferior-vestfalian.
Vedea Oraș imperial liber și Orașul Imperial Liber Aachen
Războiul Țărănesc German
Timbru poștal cu Thomas Müntzer Războiul Țărănesc German, Marele Război Țărănesc sau Marea Revoltă Țărănească (în lb. germană: Deutscher Bauernkrieg) a fost o revoltă populară larg răspândită în zonele vorbitoare de limbă germană din Europa Centrală din 1524 până în 1525.
Vedea Oraș imperial liber și Războiul Țărănesc German
Reichsdeputationshauptschluss
''Reichsdeputations­hauptschlusses -'' pagina de titlu, 25 februarie 1803 Reichsdeputationshauptschluss, de asemenea Hauptschluss der außerordentlichen Reichsdeputation (în traducere „Concluzia principală a deputației imperiale extraordinare”) este rezoluția adoptată de Dieta Sfântului Imperiu Roman la 24 martie 1803 și ratificată de împăratul Francisc al II-lea.
Vedea Oraș imperial liber și Reichsdeputationshauptschluss
Reinheitsgebot
Reinheitsgebot (în traducere Legea purității berii) în vigoare în Germania din secolul al XX-lea, stabilește că berea trebuie făcută doar din hamei, malț (din orz), drojdie (Saccharomyces cerevisiae) și apă.
Vedea Oraș imperial liber și Reinheitsgebot
Republică
Republica este o formă de guvernământ în care puterea (legislativă, executivă și judecătorească) este exercitată de reprezentanți aleși (direct sau indirect) de cetățeni pentru o perioadă predeterminată de timp.
Vedea Oraș imperial liber și Republică
Richard de Cornwall
Blazonul lui Richard de Cornwall ca rege romano-german Richard de Cornwall, de asemenea numit Richard de Cornwallis, (n. 5 ianuarie 1209 în Castelul Winchester – d. 2 aprilie 1272 în Castelul Berkhamsted) a fost conte de Cornwall, conte de Poitou și din 1257, rege romano-german.
Vedea Oraș imperial liber și Richard de Cornwall
Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Rudolf al II-lea (n. 18 iulie 1552, Viena – d. 20 ianuarie 1612, Praga),Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser.
Vedea Oraș imperial liber și Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman
Rudolf I al Sfântului Imperiu Roman
Rudolf I cunoscut și ca Rudolf al IV-lea, a fost conte de Habsburg începând din 1240, iar din 1273 până în 1291, a fost primul rege romano-german din dinastia Casei de Habsburg. Odată cu moartea lui Frederic al II-lea, împăratul Sfântului Imperiu Roman, din decembrie 1250 a început perioada numită Interregn (din latină „perioada dintre regi”), care a durat mai mult de 20 de ani, perioadă a declinului familiei Hohenstaufen (dinastia Staufer), în care nici un rege ales nu a reușit să se impună și în care a dominat instabilitatea.
Vedea Oraș imperial liber și Rudolf I al Sfântului Imperiu Roman
Stările Imperiale
Reprezentare simbolică a Stărilor Imperiale gravură pe tablă din cupru (1606) Stările Imperiale (în) ale Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană cuprindeau toate persoanele și asociațiile meseriașilor (bresle, ghilde, fraternități etc.) cu drept de participare și de vot în Dieta Imperială.
Vedea Oraș imperial liber și Stările Imperiale
Teritorializare (Sfântul Imperiu Roman)
Sfântul Imperiu Roman în jurul anului 1000 Teritorializarea (termen provenind de la latinescul teritorium, în) în Sfântul Imperiu Roman reprezintă procesul de corelare a puterii politice a suveranilor cu anumite teritorii, proces ce a avut loc din secolul al XI-lea până în secolul al XIV-lea concomitent cu pierderea pe termen lung a puterii regale.
Vedea Oraș imperial liber și Teritorializare (Sfântul Imperiu Roman)
Tratatul de la Eger
Tratatul de la Eger (în), numit și Compromisul Principal de la Eger (în) sau Pacea de la Eger (în) a fost încheiat la data de 25 aprilie 1459 în orașul imperial Eger (Cheb), reședința administrativă a pionului imediat al Egerland (Reichspfandschaft Eger).
Vedea Oraș imperial liber și Tratatul de la Eger
Ulm (oraș)
Ulm este un oraș din statul german Baden-Württemberg, situat pe fluviul Dunărea la granița cu Bavaria.
Vedea Oraș imperial liber și Ulm (oraș)
Unificarea Germaniei
Germania Mică''. Unificarea Germaniei într-un stat național integrat politic și administrativ a avut loc oficial la 18 ianuarie 1871 în Sala Oglinzilor de la Palatul Versailles din Franța.
Vedea Oraș imperial liber și Unificarea Germaniei
Universitatea din Strasbourg
Universitatea din Strasbourg (în, Unistra sau UDS) este a doua cea mai mare universitate din Franța (după Universitatea Aix-Marseille), cu aproximativ 46.000 de studenți și peste 4.000 de cercetători.
Vedea Oraș imperial liber și Universitatea din Strasbourg