Cuprins
84 relaţii: Administrația sovietică în Transilvania de Nord, Alcide De Gasperi, Antiromânism, Ardealul pământ românesc, Armata sovietică de ocupație din București, Armistițiul de la Moscova, Brațul Chilia, Breslau (dezambiguizare), Bugeac, Calea ferată Deda–Sărățel, Calea ferată Oradea–Cluj, Calea ferată Salva–Vișeu de Jos, Calea ferată Valea Vișeului–Borșa, Cluj-Napoca, Comitetul Național Român (1948), Comuna Cârlibaba, Suceava, Conferința de la Moscova (1945), Dictatul de la Viena, Divizia B 1946–1947, Dobrogea, Dumitru Dămăceanu, Eduard Mezincescu, Eugen Filotti, Ștefan Manciulea, Frontiera între Republica Moldova și România, Frontiera între România și Ucraina, Frontiera între România și Ungaria, Frontul român (1944), Gheorghe Gheorghiu-Dej, Industria românească de armament, Insula Șerpilor, Ion Chinezu, Ion Șerban Christu, Istmul Carelia, Istoria militară a Bulgariei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Istoria orașului Oradea, Istoria Ucrainei, Ivanoe Bonomi, Kasos, Leușeni, Hîncești, Lista primarilor din Baia Mare, Listă de conflicte militare care au implicat România, Listă de tratate, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Lucrețiu Pătrășcanu, Mario Andretti, Mișcarea de rezistență din România în Al Doilea Război Mondial, Nichifor Crainic, Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord, Ocupația sovietică a României, ... Extinde indicele (34 Mai Mult) »
Administrația sovietică în Transilvania de Nord
Prin Dictatul de la Viena, Germania și Italia au obligat România să cedeze teritoriul Transilvaniei de Nord Ungariei, în 1940.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Administrația sovietică în Transilvania de Nord
Alcide De Gasperi
Alcide Amedeo Francesco De Gasperi a fost un om politic italian, fondator al partidului Democrația Creștină, prim-ministru în 8 guverne succesive de coaliție între și.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Alcide De Gasperi
Antiromânism
Cuvântul antiromânism denumește, după Dicționarul explicativ al limbii române o „atitudine antiromânească”, concept vag care poate acoperi multe afirmații sau acțiuni diferite.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Antiromânism
Ardealul pământ românesc
Ardealul pământ românesc (în limba) este o sintagmă în limba română întâlnită atât ca și titlu de carte, cât și ca inscripție cu caracter politic.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Ardealul pământ românesc
Armata sovietică de ocupație din București
Armata sovietică de ocupație din București se referă la forțele armate care au ocupat Bucureștiul după anul 1944 (până în 1958 când au fost retrase toate forțele armate sovietice de ocupație din România).
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Armata sovietică de ocupație din București
Armistițiul de la Moscova
războiului în continuare. Porkkala a fost retrocedată Finlandei în 1956. Armistițiul de la Moscova a fost semnat între Finlanda și Uniunea Sovietică pe 9 septembrie 1944 la încheierea războiului în continuare.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Armistițiul de la Moscova
Brațul Chilia
Brațul Chilia, cel mai nordic din cele trei brațe ale Dunării. Chilia este brațul nordic din Delta Dunării.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Brațul Chilia
Breslau (dezambiguizare)
Breslau este un nume propriu, care se poate referi la.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Breslau (dezambiguizare)
Bugeac
Toponimia oficială a Bugeacului sub administrația românească: după Anatol Eremia, puține denumiri moldovene istorice au fost oficializate, majoritatea fiind turcice, rusești sau germane, așa cum intraseră în nomenclatura imperiului Rus. Bugeacul (în ucraineană, rusă și, în turcă și, în) este parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Bugeac
Calea ferată Deda–Sărățel
| Calea ferată Deda–Sărățel (în) este o cale ferată principală în România.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Calea ferată Deda–Sărățel
Calea ferată Oradea–Cluj
| Calea ferată Oradea–Cluj-Napoca este o cale ferată principală în România, dată în funcțiune în anul 1870.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Calea ferată Oradea–Cluj
Calea ferată Salva–Vișeu de Jos
| Calea ferată Salva–Vișeu de Jos este o cale ferată principală în România.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Calea ferată Salva–Vișeu de Jos
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa
| Calea ferată Valea Vișeului–Borșa este o cale ferată de legătură în România.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Calea ferată Valea Vișeului–Borșa
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca, numit doar Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian, (în, în, în) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Cluj-Napoca
Comitetul Național Român (1948)
Comitetul Național Român a fost o organizație care și-a desfășurat activitatea la Washington, D.C. între 1949 și 1975.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Comitetul Național Român (1948)
Comuna Cârlibaba, Suceava
Cârlibaba este o comună în județul Suceava, la limita între regiunile istorice Bucovina și Transilvania, România, formată din satele Cârlibaba (reședința), Cârlibaba Nouă, Iedu, Șesuri, Țibău și Valea Stânei.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Comuna Cârlibaba, Suceava
Conferința de la Moscova (1945)
Conferința de la Moscova a miniștrilor de externe (cunoscută sub numele de Întâlnirea interimară a miniștrilor de externe) a SUA, James F. Byrnes, a Regatului Unit, Ernest Bevin, și a URSS, Viaceslav Molotov, a avut loc în decembrie 1945.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Conferința de la Moscova (1945)
Dictatul de la Viena
Dictatul de la Viena și alte achiziții teritoriale ale Ungariei (1938-1941) Dictatul de la Viena (cunoscut și ca Al doilea arbitraj de la Viena) a fost un act internațional încheiat la 30 august 1940, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Dictatul de la Viena
Divizia B 1946–1947
Divizia B 1946-1947 a fost al optulea sezon al celui de-al doilea nivel al sistemului de ligi ale fotbalului românesc.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Divizia B 1946–1947
Dobrogea
alt.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Dobrogea
Dumitru Dămăceanu
Dumitru Dămăceanu a fost un general român care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial și a jucat un rol important în Lovitura de stat de la 23 august 1944.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Dumitru Dămăceanu
Eduard Mezincescu
Eduard Mezincescu (născut Mezinger) a fost un politician, publicist și diplomat comunist român, medic de profesie.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Eduard Mezincescu
Eugen Filotti
Eugen Filotti a fost un diplomat, publicist și scriitor român.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Eugen Filotti
Ștefan Manciulea
Ștefan Manciulea a fost un profesor, geograf, istoric, istoric literar și preot greco-catolic român.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Ștefan Manciulea
Frontiera între Republica Moldova și România
Frontiera terestră între România și Republica Moldova este o frontieră internațională care delimitează teritoriile României și Republicii Moldova.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Frontiera între Republica Moldova și România
Frontiera între România și Ucraina
Frontiera terestră între România și Ucraina este o graniță internațională, lungă de 649,4 kilometri, care delimitează teritoriile României și Ucrainei.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Frontiera între România și Ucraina
Frontiera între România și Ungaria
dreapta Frontiera între România și Ungaria este o frontieră internațională, lungă de 448,0 kilometri, care delimitează teritoriile României și Ungariei.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Frontiera între România și Ungaria
Frontul român (1944)
Frontul Român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial opunea.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Frontul român (1944)
Gheorghe Gheorghiu-Dej
Gheorghe Gheorghiu-Dej (numele la naștere Gheorghe Gheorghiu) a fost liderul comunist al României din 1947 până la moartea sa și președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 19 martie 1965.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Gheorghe Gheorghiu-Dej
Industria românească de armament
Industria românească de armament a fost înființată oficial la 26 august 1861 printr-un decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza (în baza unui raport elaborat de ministrul de război Ion Ghica) care prevedea înființarea „Direcției stabilimentelor de material de artilerie”.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Industria românească de armament
Insula Șerpilor
Insula Șerpilor (în Острів Зміїний, în Остров Змеиный, în gr. veche Λευκός, în gr. Φίδονισι, în Yilan Adası) este o insulă din Marea Neagră, clasificată drept „stâncă” în sensul Convenției de la Montego Bay privind Dreptul Mării datorită lipsei de surse proprii de apă potabilă, situată la 45 de km de țărmurile României și Ucrainei, în dreptul golfului Musura.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Insula Șerpilor
Ion Chinezu
Ion Chinezu a fost un critic literar și traducător român.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Ion Chinezu
Ion Șerban Christu
Șerban Christu (1895-1953) - doctor în drept la Paris, ministru secretar de stat (1934), ministru al Comerțului Exterior (1940), director al Direcției Economice din Ministerul de Externe (1940).
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Ion Șerban Christu
Istmul Carelia
Istmul Carelia este fâșia îngustă de pământ dintre Golful Finic și Lacul Ladoga în nord-vestul Rusiei.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Istmul Carelia
Istoria militară a Bulgariei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Istoria militară a Bulgariei în timpul celui de-al doilea război mondial acoperă trei perioade: una de neutralitate până pe 1 martie 1941, o perioadă de alianță cu Puterile Axei până pe 9 septembrie 1944 și o perioadă de colaborare cu Aliații.
Istoria orașului Oradea
Varadinum (Oradea) într-o gravură din 1617 de Braun & Hogenberg Istoria Oradiei acoperă timpul din neolitic, până în Evul Mediu și înflorirea sa ca centru important în regiunea Crișana, până la existența sa modernă ca oraș, sediul județului Bihor din nord-vestul României.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Istoria orașului Oradea
Istoria Ucrainei
Teritoriul Ucrainei a fost unul dintre centrele cele mai importante ale culturii slave timpurii din Evul Mediu, mai înainte ca teritoriul locuit de înaintașii ucrainenilor din ziua de azi să fie împărțit între puterile vecine.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Istoria Ucrainei
Ivanoe Bonomi
Ivanoe Bonomi a fost un politician și jurnalist italian, prim-ministru al Italiei între 1921 și 1922 și din nou din 1944 până în 1945.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Ivanoe Bonomi
Kasos
Insula Kasos Kasos (în) sau Casos este o municipalitate grecească insulară din Dodecanez.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Kasos
Leușeni, Hîncești
Leușeni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Hîncești, Republica Moldova.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Leușeni, Hîncești
Lista primarilor din Baia Mare
Aceasta este lista primarilor din Baia Mare.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Lista primarilor din Baia Mare
Listă de conflicte militare care au implicat România
Aceasta este o listă a conflictelor militare la care a participat România Atât Principatele Unite (1859-1862), cât și Principatele Unite Române (1862-1866) nu au fost parte a nici unui conflict militar.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Listă de conflicte militare care au implicat România
Listă de tratate
Această Listă de tratate conține înțelegeri, pacte, tratate de pace încheiate în decursul istoriei între state, armate, guverne și grupuri tribale.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Listă de tratate
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Lovitura de stat de la 23 august 1944
Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Lucrețiu Pătrășcanu
Mario Andretti
Mario Andretti este un fost un pilot de Formula 1, campion mondial în și campion în CART-ul american.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Mario Andretti
Mișcarea de rezistență din România în Al Doilea Război Mondial
Mișcarea de rezistență din România în timpul celui de-al doilea război mondial s-a manifestat în cinci moduri.
Nichifor Crainic
Nichifor Crainic (unul dintre pseudonimele lui Ion Dobre) a fost un teolog, scriitor, poet, ziarist, politician, editor, filosof, ideolog de extremă dreaptă fascist rasist, și antisemit român.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Nichifor Crainic
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord
armatei sovietice în Chișinău pe 4 iulie 1940. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, prin care Germania nazistă și Uniunea Sovietică își împărțiseră între ele sferele de influență teritorială în Europa Răsăriteană - după care, tot în 1939, a început cel de-al Doilea Război Mondial, prin atacarea Poloniei de către Germania, la 1 septembrie 1939 și Invazia sovietică a Poloniei la 17 septembrie 1939, pe 28 iunie 1940 - România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care i se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii Bucovina și, în cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord
Ocupația sovietică a României
Ocupația sovietică a României se referă la ocuparea teritoriului României de către trupele Armatei Roșii, pe durata ofensivei din 1944 de pe Frontul de Răsărit din Al Doilea Război Mondial, situație care a fost menținută până în anul 1958.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Ocupația sovietică a României
Participarea României la Al Doilea Război Mondial
După o perioadă de neutralitate de mai bine de un an, în decursul căreia Regatul României a permis evacuarea guvernului, tezaurului și forțelor poloneze spre Egiptul sub mandat britanic, dar a cedat importante teritorii aliaților de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria și Bulgaria, odată cu venirea la putere a lui Ion Antonescu, România s-a aliat oficial cu Puterile Axei în octombrie 1940 și - sub pretextul de a recupera teritoriile amputate - intră în iunie 1941 în război de partea acestora împotriva URSS, care va duce armata română până în stepa din nordul Caucazului și înapoi.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Participarea României la Al Doilea Război Mondial
Pierderi teritoriale ale României
Pierderile teritoriale ale României sunt trecerile unor teritorii de sub suveranitatea statului român sub o suveranitate străină, în decursul istoriei.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Pierderi teritoriale ale României
Planul Marshall
Planul Marshall (în engleză: The Marshall Plan, cu numele oficial European Recovery Program (ERP)), a fost primul plan de reconstrucție conceput de către Statele Unite ale Americii și destinat țărilor europene afectate de Al Doilea Război Mondial.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Planul Marshall
Primul dictat de la Viena
Primul Arbitraj de la Viena a avut loc în 2 noiembrie 1938, la Viena, în Palatul Belvedere.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Primul dictat de la Viena
Războiul de Continuare
Războiul de Continuare (în limba finlandeză jatkosota, în limba suedeză fortsättningskriget) a fost un conflict armat între Finlanda și Uniunea Sovietică, parte a celui de-al Doilea Război Mondial.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Războiul de Continuare
Războiul Laponiei
Retragere germană din Finlanda la sfârşitul verii din 1944 Războiul Laponiei (Finlandeză: Lapin sota; Germană: Lapplandkrieg; Suedeză: Lapplandskriget) a fost războiul dus în Laponia, provincie din nordul Finlandei, între Finlanda și Germania Nazistă între septembrie 1944 și aprilie 1945, care s-a soldat cu retragerea Germaniei.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Războiul Laponiei
Regatul României
Actul proclamării Regatului România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Regatul României
Regia Marina
Regia Marina Italiana (Marina Regală Italiană) a fost înființată odată cu proclamarea Regatului Italiei (Regno d'Italia) în 1861, după unificarea Italiei (il Risorgimento).
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Regia Marina
Relațiile dintre România și Ucraina
Teritoriile fostului Voievodat al Moldovei, azi împărțite între România (roz), republica Moldova (roșu) și Ucraina (portocaliu). Bucovina, împărțită între România și Ucraina. Ucraina și-a recăpătat independența în anul 1991, ca o consecință a destrămării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste și recăpătării independenței a 15 republici aflate în componența fostei uniuni.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Relațiile dintre România și Ucraina
Relațiile dintre România și Ungaria
Relațiile româno-ungare sunt relațiile externe dintre România și Ungaria.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Relațiile dintre România și Ungaria
Relațiile externe ale României
După decembrie 1989, România și-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite și Uniunea Europeană.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Relațiile externe ale României
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (în româna moldovenească cu alfabet chirilic: Република Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ, în sau МССР; abreviată RSS Moldovenească sau RSSM) a fost o republică constituentă a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 până în 1991, exceptând perioada 3 septembrie 1941 – 4 septembrie 1944, când a fost Guvernământul Basarabiei în cadrul României.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
Rezistența anticomunistă din România
Rezistența anticomunistă românească este o mișcare populară de luptă împotriva dictaturii Partidului Comunist Român (6 martie 1945-22 decembrie 1989).
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Rezistența anticomunistă din România
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și România
România Mare
România Mare (România interbelică, România Întregită) e o sintagmă care a intrat în uz după Tratatul de la Versailles din 1919, ca o stare de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și România Mare
Savel Rădulescu
Savel Rădulescu (dreapta) și Mihai Ispasiu (stânga), consilierii politici și financiari ai lui Nicolae Titulescu în timpul funcției de Ministru al Afacerilor Externe, vorbind în fața intrării vechii mănăstiri din Sinaia. Savel Rădulescu (n. 19 octombrie 1885 – d. 27 august 1970, București) a fost un diplomat român.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Savel Rădulescu
Simion Oeriu
Simion Oeriu - Schaefer (n. 19 decembrie 1902, Iași – d. 1976, Israel) a fost un biochimist român-evreu, membru corespondent al Academiei Române, profesor universitar, a elaborat o serie de manuale universitare și, politician comunist.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Simion Oeriu
Simion Stoilow
Simion Stoilow, uneori scris Stoilov, a fost un matematician român, fondatorul școlii românești de analiză complexă și autor a peste o sută de publicații.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Simion Stoilow
Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Dorința de autonomie era una dintre marile probleme ale slovacilor în cadrul Cehoslovaciei.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Slovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Statul Liber Fiume
Statul Liber Fiume a fost un stat liber independent care a existat între 1920 și 1924.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Statul Liber Fiume
Transilvania
Transilvania sau Ardeal (în latină Partes Transsilvaniæ sau Transsilvania, în, în, în dialectul săsesc Siweberjen, în turcă Erdel) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Transilvania
Transilvania de Nord
România în 1940 cu Transilvania de Nord marcată cu galben Hartă germană cu frontierele din 1940: Transilvania de Nord este cedată Ungariei (verde) Transilvania de Nord sau Ardealul de Nord denumește teritoriul în suprafață de 43.492 km2 din Transilvania care în anul 1940 a fost cedat de Regatul României Ungariei fasciste, ca urmare a Dictatului de la Viena.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Transilvania de Nord
Tratatul de la București (1812)
Extinderea imperiului rus la Tratatul de la București din 1812H.E.Stier (dir.) ''Grosser Atlas zur Weltgeschichte'', Westermann 1984, p.119, ISBN 3141009198. Pacea de la București din 1812 a fost un tratat de pace semnat pe, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806-1812.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Tratatul de la București (1812)
Tratatul de la Paris (dezambiguizare)
Au existat de-a lungul timpului mai multe tratate care au fost negociate și semnate la Paris, printre care se pot enumera.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Tratatul de la Paris (dezambiguizare)
Tratatul de la Trianon
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Tratatul de la Trianon
Ungaria
Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Ungaria
Ungaria în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Marea criză economică a provocat o scădere importantă a nivelului de viață a populației maghiare și a făcut ca simpatiile politice ale majorității cetățenilor să se îndrepte spre politicienii de dreapta și de extremă dreapta.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Ungaria în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Universitatea Bolyai din Cluj
Universitatea Bolyai din Cluj a fost o universitate română de stat cu predare în limba maghiară, care a funcționat în perioada 1945–1959.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Universitatea Bolyai din Cluj
Vasil Kolarov
Vasil Petrov Kolarov (în) (n. 16 iulie 1877, Șumen, Imperiul Otoman, astăzi în Bulgaria - d. 23 ianuarie 1950, Sofia) a fost un lider comunist și academician bulgar, care a îndeplinit funcțiile de scretar-general al Cominternului (1922-1924), președinte interimar (1946-1947) și prim-ministru al Bulgariei (1949-1950).
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Vasil Kolarov
Vasile Suceveanu
Vasile Suceveanu (în; n. 3 octombrie 1944, Suceveni, județul Storojineț, Regatul România – d. 28 martie 2012, Suceveni, regiunea Cernăuți, Ucraina) a fost un matematician din Republica Moldova, autor a unor lucrări științifice și didactice pe teme matematice.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Vasile Suceveanu
Vladimir Dedijer
Vladimir Dedijer a fost un partizan iugoslav din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a devenit cunoscut ca politician, activist pentru drepturile omului și istoric.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și Vladimir Dedijer
1 iunie
---- 1 iunie este a 152-a zi a calendarului gregorian și ziua a 153-a în anii bisecți.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și 1 iunie
10 februarie
---- 10 februarie este a 41-a zi a calendarului gregorian.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și 10 februarie
1945
1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Vedea Tratatele de pace de la Paris (1947) și 1945
Cunoscut ca Tratatele de Pace de la Paris, 1947, Tratatul de la Paris (1947), Tratatul de pace de la Paris.