Lucrăm pentru a restaura aplicația Unionpedia în Google Play Store
De ieșirePrimite
🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!
Instagram Facebook X LinkedIn

Valentinian al III-lea

Index Valentinian al III-lea

Flavius Placidius Valentinianus (2 iulie 419, Ravenna - 16 martie 455, Roma), cunoscut ca Valentinian III a fost împărat al Imperiului Roman de Apus (424-455).

Cuprins

  1. 39 relaţii: Augusta (titlu onorific), Avitus, Basiliskos, Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice, Celsus, Codex Aniciae Julianae, Conciliul de la Efes, Cronologia antisemitismului, Dinastia Teodosiană, Dinastia Valentiniană, Domitius Ulpianus, Flavius Aetius, Galla Placidia, Genseric, Huneric, Imperiu, Imperiul Roman de Apus, Inel sigilar, Ioannes, Lista împăraților romani, Lista împărăteselor consoarte ale Imperiului Roman, Listă de consuli ai Imperiului Roman târziu, Palatul lui Dioclețian din Split, Papa Ilarie, Petronius Maximus, Prefectura pretoriană Illyricum, Ravenna, Ricimer, Siliqua, Solidus, Teodosiu al II-lea, Theodoric I, Vandali, 16 martie, 17 martie, 2 iulie, 23 octombrie, 419, 455.

Augusta (titlu onorific)

Livia, prima ''Augusta'', în 14 Augusta (greacă: αὐγούστα) a fost forma feminină a titlului Augustus.

Vedea Valentinian al III-lea și Augusta (titlu onorific)

Avitus

Marcus Flavius Avitus (Eparchius) (n. ~400 - d. 18 august 457) a fost împărat roman în perioada 455-456.

Vedea Valentinian al III-lea și Avitus

Basiliskos

Flavius Basiliscus, sau Basiliskos (d. 476/477) a fost un împărat al Imperiului Roman de Răsărit, membru al Dinastiei Leonide, care a domnit pentru scurt timp (9 ianuarie 475–august 476), când împăratul Zenon a fost izgonit din Constantinopol din cauza unei revolte.

Vedea Valentinian al III-lea și Basiliskos

Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice

Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice sau bătălia de la Chalons a avut loc la 20 iunie 451, pe teritoriul actualei Franțe, și a fost ultima mare bătălie a antichității, precum și una dintre cele mai sângeroase bătălii din istorie.

Vedea Valentinian al III-lea și Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice

Celsus

Origen, ''Contra Celsum'' (ediția 1676) Celsus (în, Kélsos) a fost un filosof grec din secolul al II-lea și adversar al.

Vedea Valentinian al III-lea și Celsus

Codex Aniciae Julianae

Codex Aniciae Julianae - Περὶ ὕλης ἰατρικῆς în limba originală greacă, de asemenea, cunoscut și sub numele de Codex Vindobonensis, Codex Byzantinus sau Viena Dioscorides - este copia ilustrată cea mai veche și cea mai valoroasă a farmacopeii De Materia Medica scrisă de doctorul grec Dioscoride Pedanios, care a trăit în secolul I.

Vedea Valentinian al III-lea și Codex Aniciae Julianae

Conciliul de la Efes

Sinodul al III-lea ecumenic de la Efes - sau Conciliul de la Efes.

Vedea Valentinian al III-lea și Conciliul de la Efes

Cronologia antisemitismului

Arderea pe rug a evreilor în Evul Mediu, după o gravură de epocă Această cronologie a antisemitismului menționează acele acțiuni și evenimente notabile din decursul istoriei, caracterizate prin ostilitate și ură la adresa evreilor, dar și acele acțiuni menite să combată efectul antisemitismului.

Vedea Valentinian al III-lea și Cronologia antisemitismului

Dinastia Teodosiană

Imperiul Roman la inceputul domniei lui Teodosiu I. Dinastia Teodosiană a fost o familie care a domnit în Imperiul Roman de Răsărit între 379 și 457 și în Imperiul Roman de Apus între 392 și 455 (din 425 în ramură colaterală și cu întrerupere între 423 și 425).

Vedea Valentinian al III-lea și Dinastia Teodosiană

Dinastia Valentiniană

Dinastia Valentiniană a fost o familie domnitoare în Imperiul Roman de Răsărit (364 - 379) și în Imperiul Roman de Apus (364 - 392).

Vedea Valentinian al III-lea și Dinastia Valentiniană

Domitius Ulpianus

Domitius Ulpianus (cunoscut mai ales ca Ulpian) a fost un jurist roman.

Vedea Valentinian al III-lea și Domitius Ulpianus

Flavius Aetius

Flavius Aetius (cca. 390, Durostorum - 21 septembrie 454, Ravenna) a fost un general roman aflat în slujba împăratului Imperiului Roman de Apus.

Vedea Valentinian al III-lea și Flavius Aetius

Galla Placidia

Galla Placidia Galla Placidia Aelia (n. 388 - d. 27 noiembrie 450) a fost o împărăteasă romană, fiica lui Theodosius I și a Gallei, fiind sora împăraților Arcadius și Honorius.

Vedea Valentinian al III-lea și Galla Placidia

Genseric

Genseric sau Geiseric (circa 389 - 477) a fost rege al vandalilor și al alanilor (428 - 477) și un personaj cheie în căderea Imperiului Roman de Apus.

Vedea Valentinian al III-lea și Genseric

Huneric

Huneric sau Honeric (nume slavizat: Uniemirek) (d. 23 decembrie 484) a fost rege al vandalilor (477-484) și fiul cel mai mare al lui Genseric.

Vedea Valentinian al III-lea și Huneric

Imperiu

Imperiul este un stat monarhic cu tendințe expansioniste condus de un împărat, de obicei cu un teritoriu mai mare decât cel al unui regat, cum au fost Imperiul Persan, Imperiul Britanic, Imperiul Francez, Imperiul Rus, Imperiul Bizantin sau Imperiul Roman.

Vedea Valentinian al III-lea și Imperiu

Imperiul Roman de Apus

Imperiul Roman de Apus se referă la jumătatea de vest a Imperiului Roman, de la diviziunea lui Dioclețian din 285; cealaltă jumătate a Imperiului Roman a fost Imperiul Roman de Răsărit, astăzi cunoscut ca Imperiul Bizantin.

Vedea Valentinian al III-lea și Imperiul Roman de Apus

Inel sigilar

Inelul sigilar este un inel cu funcție dublă: bijuterie și aplicarea de sigilii.

Vedea Valentinian al III-lea și Inel sigilar

Ioannes

thumb Ioannes (n. ? - d. iunie/iulie 425, Aquileia) a fost un uzurpator roman (27 august 423 - mai 425), oponent al împăratului Valentinian al III-lea.

Vedea Valentinian al III-lea și Ioannes

Lista împăraților romani

Aceasta este o listă a împăraților romani, cu datele când au domnit în Imperiul Roman.

Vedea Valentinian al III-lea și Lista împăraților romani

Lista împărăteselor consoarte ale Imperiului Roman

Aceasta este o listă a femeilor care au fost „Împărătese Romane”, adică a consoartelor Împăraților Romani, conducătorii Imperiului Roman.

Vedea Valentinian al III-lea și Lista împărăteselor consoarte ale Imperiului Roman

Listă de consuli ai Imperiului Roman târziu

Listă de consuli romani de la moartea lui Commodus.

Vedea Valentinian al III-lea și Listă de consuli ai Imperiului Roman târziu

Palatul lui Dioclețian din Split

Palatul lui Dioclețian (în) este reședința imperială fortificată construită de împăratul Dioclețian pe coasta Dalmației pentru a-și petrece viața după abdicarea sa în anul 305.

Vedea Valentinian al III-lea și Palatul lui Dioclețian din Split

Papa Ilarie

Papa Ilarie a fost papă al Romei din 19 noiembrie 461 până în ziua morții sale - 28 februarie 468.

Vedea Valentinian al III-lea și Papa Ilarie

Petronius Maximus

Monede cu figura lui Petronius Maximus Flavius Anicius Petronius Maximus (c. 396; d. 22 aprilie 455) a fost aristocrat roman și, pentru scurt timp, împărat roman al Imperiului Roman de Apus, mai exact în perioada 17 martie 455 - 31 mai 455.

Vedea Valentinian al III-lea și Petronius Maximus

Prefectura pretoriană Illyricum

Prefectura pretoriană Illyricum (în, în, denumire mai scurtă Prefectura Illyricum) a fost una dintre cele patru prefecturi pretoriene (din, la singular) în care a fost organizat Imperiul Roman Târziu.

Vedea Valentinian al III-lea și Prefectura pretoriană Illyricum

Ravenna

Ravenna sau Ravena este un oraș cu 140.000 locuitori, capitală a provinciei cu același nume în regiunea Emilia-Romagna din Italia.

Vedea Valentinian al III-lea și Ravenna

Ricimer

Ricimer Flavius (n. ~405 - d. 18 august 472), general germanic în armata romană, a condus de facto Imperiul roman de Apus între 456 și 472 d.Hr.

Vedea Valentinian al III-lea și Ricimer

Siliqua

monetăriei de la Nicomedia). Constantin al III-lea, prin anii 408-411; 1,86 grame; avers: D N CONSTAN-TINVS P F AVG, bust, spre dreapta; revers: VICTORI-A AAVGGG, în exergă: TRMS, marcă a monetăriei din Trier (Colonia Augusta Trevorum). Siliqua (la plural în) este denumirea modernă dată de către numismați unor monede mici, subțiri, din argint, emise în Imperiul Roman începând cu secolul al IV-lea.

Vedea Valentinian al III-lea și Siliqua

Solidus

Monedă de 1 1/2 Solidus, emisă sub Constantin cel Mare; 6,83 g de aur; avers: Cap, spre dreapta, poartă drept diademă trei benzi de perle, ochii ridicați la cer; revers: circular, inscripția GLORIA CONSTANTINI AVG; în centru, spre dreapta, în picioare, Constantin ține transversal o lance, în mâna dreaptă, un trofeu peste umărul stâng, iar doi captivi la picioarele lui; jos, în exergă, inscripția SMTS'''S'''acra '''M'''oneta '''T'''hes'''s'''alonicae, adică: „Moneda sacră de la Thessalonica”; cu alte cuvinte, „monedă de neatins (în integralitatea ei)”, în alți termeni, interzicându-se ciuntirea ori pilirea monedei.; monetăria din Salonic, anul 327.

Vedea Valentinian al III-lea și Solidus

Teodosiu al II-lea

Flavius Theodosius Flavius Theodosius (401 - 450) cunoscut sub numele de Teodosie II cel Tânăr a fost împărat al Imperiului Bizantin între 408 și 450.

Vedea Valentinian al III-lea și Teodosiu al II-lea

Theodoric I

Theodoric I, denumit în spaniolă, portugheză și italiană Teodorico, (n. 393 - d. 15 iulie 451) a fost rege al vizigoților între 418 și 451.

Vedea Valentinian al III-lea și Theodoric I

Vandali

300px Vandalii erau un trib germanic estic, constituit din 2 ramuri: hasdingii și silingii, care în 429 sub regele Genseric vor întemeia un regat ce cuprindea Sicilia, Sardinia, Corsica, insulele Baleare și nordul Africii.

Vedea Valentinian al III-lea și Vandali

16 martie

---- 16 martie este a 75-a zi a calendarului gregorian și ziua a 76-a în anii bisecți.

Vedea Valentinian al III-lea și 16 martie

17 martie

---- 17 martie este a 76-a zi a calendarului gregorian și ziua a 77-a în anii bisecți.

Vedea Valentinian al III-lea și 17 martie

2 iulie

---- 2 iulie este a 183-a zi a calendarului gregorian și a 184-a zi în anii bisecți.

Vedea Valentinian al III-lea și 2 iulie

23 octombrie

---- 23 octombrie este a 296-a zi a calendarului gregorian și a 297-a zi în anii bisecți.

Vedea Valentinian al III-lea și 23 octombrie

419

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 360 Anii 370 Anii 380 Anii 390 Anii 400 - Anii 410 - Anii 420 Anii 430 Anii 440 Anii 450 Anii 460 Ani: 414 415 416 417 418 - 419 - 420 421 422 423 424 ----.

Vedea Valentinian al III-lea și 419

455

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lebmxj a Decenii: Anii 400 Anii 410 Anii 420 Anii 430 Anii 440 - Anii 450 - Anii 460 Anii 470 Anii 480 Anii 490 Anii 500 Ani: 450 451 452 453 454 - 455 - 456 457 458 459 460 ----.

Vedea Valentinian al III-lea și 455

Cunoscut ca Valentinian III.