Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Instalați
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Armata austriacă în perioada napoleoniană

Index Armata austriacă în perioada napoleoniană

Armata imperială austriacă, sub numele oficial de armata cezaro-crăiască, (în germană: Kaiserlich-Königliche Armee, în româna contemporană Armata imperială-regală) a fost în perioada napoleoniană a treia ca mărime din lume.

97 relaţii: Anii 1790, Aprilie, Arhidieceza de Salzburg, Arhiducele Carol de Austria, Baden, Bavaria, Bătălia de la Aspern-Essling, Bătălia de la Austerlitz, Bătălia de la Dresda, Bătălia de la Wagram, Campania din Rusia (1812), Cehi, Confederația Germană, Congresul de la Viena, Croați, Dalmația, Dietă (istorică), Dunărea, Țările de Jos, Europa, Europa Centrală, Francisc I al Austriei, Friedrich Schlegel, Germani, Germania, Imperiul Austriac, Imperiul Rus, Italia, Józef Poniatowski, Joachim Murat, Karl Philipp zu Schwarzenberg, Klemens Wenzel von Metternich, Land, Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Limba germană, Lombardia, Maghiari, Marea Britanie, Maria Terezia a Austriei, Marie Louise, ducesă de Parma, Mihail Kutuzov, Napoleon I, Neuburg an der Donau, Pacea de la Campo Formio, Pacea de la Lunéville, Pacea de la Pressburg, Pădurea Neagră, Peninsula Balcanică, Peninsula Istria, Polonezi, ..., Polonia, Potsdam, Primul Imperiu Francez, Prusia, Rain, Rastatt, Războiul celei de-a Cincea Coaliții, Războiul celei de-a Șasea Coaliții, Războiul celei de-a Treia Coaliții, Războiul de Șapte Ani, Războiul de Succesiune Austriacă, Regatul Prusiei, Regatul Sardiniei, Republica Venețiană, Revoluția Franceză, Români, Sârbi, Sfânta Alianță, Sfântul Imperiu Roman, Slovaci, Spania, Suedia, Tirol (dezambiguizare), Tratatul de pace de la Schönbrunn, Ucraineni, Ulm (oraș), Ungaria, Veneția, Viena, 1734, 1791, 1792, 1797, 1799, 1801, 1804, 1805, 1806, 1809, 1813, 1814, 1815, 1818, 20 octombrie, 21 mai, 22 mai, 7 octombrie. Extinde indicele (47 Mai Mult) »

Anii 1790

miniatura Anii 1790 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1790 și s-a încheiat la 31 decembrie 1799.Considerată ca una dintre perioadele anterioare ale Revoluției industriale, anii 1790 au însemnat începerea unei lumi antiimperialiste, întrucât noile democrații precum Prima Republică Franceză și Statele Unite ale Americii au început să înflorească în această epocă.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Anii 1790 · Vezi mai mult »

Aprilie

---- Aprilie - ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'' Aprilie sau prier este a patra lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Aprilie · Vezi mai mult »

Arhidieceza de Salzburg

Arhidieceza romano-catolică de Salzburg (în) este una din cele două arhiepiscopii mitropolitane ale Bisericii Romano-Catolice din Austria, cu sediul în orașul Salzburg.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Arhidieceza de Salzburg · Vezi mai mult »

Arhiducele Carol de Austria

Arhiducele Carol de Austria (în, cunoscut și drept Karl von Österreich-Teschen) a fost un feldmareșal austriac, fiul împăratului Leopold al II-lea și al soției sale Infanta Maria Luisa de Spania.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Arhiducele Carol de Austria · Vezi mai mult »

Baden

Baden este un stat istoric în sud-vestul Germaniei, pe malul drept al râului Rin.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Baden · Vezi mai mult »

Bavaria

Bavaria (în, oficial Freistaat Bayern) este landul federal care se situează în partea de sud-est a Germaniei, cu capitala la München.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Bavaria · Vezi mai mult »

Bătălia de la Aspern-Essling

Bătălia de la Aspern-Essling reprezintă o confruntare majoră între o armată franceză, condusă de Napoleon I și trupele austriece, conduse de Arhiducele Carol al Austriei.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Bătălia de la Aspern-Essling · Vezi mai mult »

Bătălia de la Austerlitz

Bătălia de la Austerlitz, cunoscută și ca Bătălia celor trei împărați, a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Bătălia de la Austerlitz · Vezi mai mult »

Bătălia de la Dresda

Bătălia de la Dresda, purtată în jurul capitalei saxone, a început pe 26 august 1813, la ora 15, atunci când generalul austriac Karl Philipp zu Schwarzenberg, care ocupase colinele din jurul orașului, a atacat corpul de armată al mareșalului francez Gouvion Saint-Cyr, care apăra orașul.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Bătălia de la Dresda · Vezi mai mult »

Bătălia de la Wagram

Bătălia de la Wagram (5 – 6 iulie 1809) a fost cea mai importantă confruntare militară a Războiului celei de-a Cincea Coaliții, desfășurându-se pe câmpia Marchfeld, în apropierea insulei dunărene Lobau și în dreptul localității Deutsch-Wagram, la 10 km nord-est de Viena.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Bătălia de la Wagram · Vezi mai mult »

Campania din Rusia (1812)

Invazia franceză a Imperiului Rus a fost un conflict militar din cadrul războaielor napoleoniene, care a opus Imperiul Rus, pe de o parte, Franței și aliaților săi, pe de altă parte.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Campania din Rusia (1812) · Vezi mai mult »

Cehi

Cehii sunt un popor de origine slavă, care trăiește preponderent în Cehia.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Cehi · Vezi mai mult »

Confederația Germană

Confederația Germană (în) a fost o confederație formată din mai multe state din Europa Centrală, care a existat între 1815 și 1866.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Confederația Germană · Vezi mai mult »

Congresul de la Viena

Congresul de la Viena (Wiener Kongress) a fost o conferință a ambasadorilor statelor europene prezidată de omul de strat austriac Klemens von Metternich, care și-a desfășurat lucrările în Viena în mod oficial din noiembrie 1814 până în 1815.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Congresul de la Viena · Vezi mai mult »

Croați

regelui Tomislav (pictură modernă de Oton Iveković) Croații (în) sunt grup etnic din ramura slavilor de sud majoritatea locuind în Croația, Bosnia și Herțegovina și țările vecine.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Croați · Vezi mai mult »

Dalmația

Harta Dalmației în Croația Dalmația (în croată Dalmacija, în italiană Dalmazia, in maghiară Dalmácia) este o regiune de pe coasta estică a Mării Adriatice, în Croația de astăzi și o mică parte în Muntenegru, de la insula Rab în nord-vest până la Golful Kotor în sud-est.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Dalmația · Vezi mai mult »

Dietă (istorică)

Dieta (în, în) era adunarea stărilor cu legitimitate politică dintr-o țară a Europei centrale în Evul Mediu și în epoca modernă.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Dietă (istorică) · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Dunărea · Vezi mai mult »

Țările de Jos

Țările de Jos, informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Țările de Jos · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Europa · Vezi mai mult »

Europa Centrală

Europa Centrală așa cum este ea recunoscută în The World Factbook (2009), Encyclopædia Britannica și Brockhaus Enzyklopädie (1998) Europa Centrală constituie, prin poziție, nucleul geografic al Europei.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Europa Centrală · Vezi mai mult »

Francisc I al Austriei

Francisc I al Austriei (în) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 12 februarie 1768, Florența - d. 2 martie 1835, Viena) a fost primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și, înainte de aceasta, ultimul împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1792-1806), sub numele de Francisc al II-lea (Franz II).

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Francisc I al Austriei · Vezi mai mult »

Friedrich Schlegel

Friedrich Schlegel (1772-1829) Karl Wilhelm Friedrich von Schlegel a fost critic, istoric și teoretician literar german, fratele mai mic al lui August Wilhelm Schlegel.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Friedrich Schlegel · Vezi mai mult »

Germani

Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Germani · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Germania · Vezi mai mult »

Imperiul Austriac

Imperiul Austriac (în) a fost o formațiune statală ce a existat în centrul Europei între 1804 și 1867, iar ca parte cisleithanică a Austro-Ungariei a existat până în 1918.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Imperiul Austriac · Vezi mai mult »

Imperiul Rus

Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Imperiul Rus · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Italia · Vezi mai mult »

Józef Poniatowski

Józef Antoni Poniatowski a fost un prinț polonez, om de stat și militar căruia i s-a acordat demnitatea de Mareșal al Primului Imperiu Francez.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Józef Poniatowski · Vezi mai mult »

Joachim Murat

Joachim Murat (în; n. 25 martie 1767, Labastide-Murat – d. 13 octombrie 1815, Pizzo) a fost mare duce de Clèves și Berg, mareșal al Imperiului Francez și rege al Regatului celor Două Sicilii din 1808 la 1815.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Joachim Murat · Vezi mai mult »

Karl Philipp zu Schwarzenberg

Karl Philipp zu Schwarzenberg (n. 18 aprilie 1771, Viena – 15 octombrie 1820, Leipzig) a fost un renumit feldmareșal austriac, tatăl guvernatorului Transilvaniei Karl Borromäus zu Schwarzenberg.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Karl Philipp zu Schwarzenberg · Vezi mai mult »

Klemens Wenzel von Metternich

Klemens Wenzel Nepomuk Lothar von Metternich-Winneberg zu Beilstein (n. 15 mai 1773, Koblenz — d. 11 iunie 1859, Viena) a fost un om de stat austriac și unul dintre cei mai importanți diplomați ai timpului său.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Klemens Wenzel von Metternich · Vezi mai mult »

Land

Termenul land provine din germană și înseamnă un stat component al unei federații statale, ca de ex.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Land · Vezi mai mult »

Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman

Împăratul Leopold al II-lea (în, născut Peter Leopold Joseph) din dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 5 mai 1747, Viena - d. 1 martie 1792, Viena) a condus Sfântul Imperiu Roman între anii 1790-1792 și a fost totodată rege al Boemiei, Ungariei, mare duce de Toscana, principe al Transilvaniei etc.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman · Vezi mai mult »

Limba germană

Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Limba germană · Vezi mai mult »

Lombardia

Lombardia este una dintre cele 20 de regiuni ale Italiei.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Lombardia · Vezi mai mult »

Maghiari

Maghiarii sau ungurii sunt un popor răspândit în Europa centrală, vorbitor al limbii maghiare.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Maghiari · Vezi mai mult »

Marea Britanie

Marea Britanie (în,,, cornică Breten Veur, Scots Graet Breetain) este o insulă din vestul Europei.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Marea Britanie · Vezi mai mult »

Maria Terezia a Austriei

Maria Terezia a Austriei (la naștere: Erzherzogin Maria Theresia Amalia Walpurga von Österreich), cunoscută și ca Maria Theresia, (în, în, în),, din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german (1685–1740), soția împăratului Francisc Ștefan și mama împăraților Iosif al II-lea și Leopold al II-lea.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Maria Terezia a Austriei · Vezi mai mult »

Marie Louise, ducesă de Parma

Maria Louise a Austriei, născută Arhiducesa Maria Louise a Austriei, devenită după căsătorie Împărăteasă a Franței, iar din 1817 a devenit Ducesă de Parma, Piacenza și Guastalla.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Marie Louise, ducesă de Parma · Vezi mai mult »

Mihail Kutuzov

Mihail Kutuzov Prințul Mihail Illarionovici Golenișcev-Kutuzov (în limba rusă: Князь Михаи́л Илларио́нович Голени́щев-Куту́зов) (*5 septembrie s.v.)/ 16 septembrie(s.n.) – 1745 — † 16/28 aprilie 1813 a fost un feldmareșal țarist, căruia i se atribuie meritul salvării țării în timpul invaziei napoleoniene din 1812.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Mihail Kutuzov · Vezi mai mult »

Napoleon I

Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Napoleon I · Vezi mai mult »

Neuburg an der Donau

Neuburg an der Donau (Piaţa Karlsplatz) Neuburg an der Donau este un oraș din districtul Neuburg-Schrobenhausen, regiunea administrativă Bavaria Superioară, landul Bavaria, Germania.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Neuburg an der Donau · Vezi mai mult »

Pacea de la Campo Formio

Europa Centrală după pacea din Basel si Campo Formio Pacea de la Campo Formio este o pace încheiată la data de între Franța reprezentată de Napoléon Bonaparte și Austria reprezentată de Francisc I al Austriei.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Pacea de la Campo Formio · Vezi mai mult »

Pacea de la Lunéville

Farmacia ''Löwe'' din Steyr Pacea de la Lunéville a fost încheiată la 9 februarie 1801 între Prima Republică Franceză și Sfântul Imperiu Romano-German, în timpul domniei împăratului Francisc al II-lea.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Pacea de la Lunéville · Vezi mai mult »

Pacea de la Pressburg

Palatul Primațial din Bratislava (Pressburg), locul semnării tratatului Pacea de la Pressburg (cunoscută și ca Pacea de la Pojon) a fost încheiată la 26 decembrie 1805 între Austria și Franța condusă de Napoleon.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Pacea de la Pressburg · Vezi mai mult »

Pădurea Neagră

Pădurea Neagră (în) este o zonă montană împădurită din landul Baden-Württemberg, în sud-vestul Germaniei.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Pădurea Neagră · Vezi mai mult »

Peninsula Balcanică

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Peninsula Balcanică · Vezi mai mult »

Peninsula Istria

Peninsula Istria se află în nordul Mării Adriatice, între golful Trieste la vest și golful Kvarner la est.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Peninsula Istria · Vezi mai mult »

Polonezi

Polonezii (AFI, la singular Polak) sunt o națiune de origine slavă care locuiește mai ales în Polonia, dar și în alte țări ale lumii.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Polonezi · Vezi mai mult »

Polonia

Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Polonia · Vezi mai mult »

Potsdam

Potsdam este un oraș în nord-estul Germaniei, capitala landului Brandenburg.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Potsdam · Vezi mai mult »

Primul Imperiu Francez

Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu denumirile mai obișnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acoperă perioada în care Franța a dominat cea mai mare parte a Europei continentale, sub conducerea lui Napoleon I. Din punct de vedere constituțional, Primul Imperiu Francez se referă atât la perioada dintre 1804 și 1814/1815, de la sfârșitul Consulatului Francez până la Restaurația Franceză.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Primul Imperiu Francez · Vezi mai mult »

Prusia

Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Prusia · Vezi mai mult »

Rain

Cuvântul rain se poate referi la.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Rain · Vezi mai mult »

Rastatt

Rastatt este un oraș în Germania.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Rastatt · Vezi mai mult »

Războiul celei de-a Cincea Coaliții

Războiul celei de-a Cincea Coaliții a fost un conflict militar din cadrul Războaielor napoleoniene, care a opus Regatul Unit și Imperiul Austriac, pe de o parte, Franței și aliaților săi.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Războiul celei de-a Cincea Coaliții · Vezi mai mult »

Războiul celei de-a Șasea Coaliții

În cadrul Războiului celei de-a Șasea Coaliții (1813 - 1814), o coaliție formată din Imperiul Austriac, Regatul Prusiei, Imperiul Rus, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei și un număr de state germane a învins în final Primul Imperiu Francez și l-a obligat pe Împăratul Napoleon I să abdice și să plece în exil pe insula Elba.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Războiul celei de-a Șasea Coaliții · Vezi mai mult »

Războiul celei de-a Treia Coaliții

Războiul celei de-a Treia Coaliții a fost un conflict militar din cadrul Războaielor napoleoniene, care a opus Regatul Unit, Imperiul Austriac și Imperiul Rus, pe de o parte, Franței și aliaților săi.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Războiul celei de-a Treia Coaliții · Vezi mai mult »

Războiul de Șapte Ani

Războiul de șapte ani (1754 și 1756–1763; părți ale căror teatre de conflagrație au fost numite și Războiul Pomeranian și Războiul francez și indian) a implicat atât lupte în Europa cât și în colonii.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Războiul de Șapte Ani · Vezi mai mult »

Războiul de Succesiune Austriacă

Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748) a izbucnit odată cu moartea împăratului romano-german Carol al VI-lea, care instituise în timpul vieții sale Pragmatica Sancțiune, recunoscută inițial de toate puterile europene.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Războiul de Succesiune Austriacă · Vezi mai mult »

Regatul Prusiei

Regatul Prusiei a fost un regat german ce e existat între 1701 și 1918 și care, din 1871, a fost principalul stat din Imperiul German, ce reprezenta aproximativ două treimi din teritoriul acestuia.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Regatul Prusiei · Vezi mai mult »

Regatul Sardiniei

Regatul Sardiniei (mai rar Regatul Piemontului) este un fost stat din Europa, care a existat de la începutul secolului al XIV-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Regatul Sardiniei · Vezi mai mult »

Republica Venețiană

Republica Venețiană (în, în venețiană Republica Veneta sau República de Venesia) a fost un stat cu capitala la Veneția, în nord-estul Italiei.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Republica Venețiană · Vezi mai mult »

Revoluția Franceză

Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, ​​marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Revoluția Franceză · Vezi mai mult »

Români

Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Români · Vezi mai mult »

Sârbi

Sârbii sunt un popor din ramura slavilor de sud care locuiesc în Europa Centrală și în Balcani (Europa de Sud-Est) între Munții Balcani și Munții Carpați în est și Marea Adriatică în vest.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Sârbi · Vezi mai mult »

Sfânta Alianță

Sfânta Alianță a fost o coaliție a Imperiului Rus, Prusiei și Imperiului Austriac creată la inițiativa țarului Alexandru I și semnată pe 26 septembrie 1815 de cele trei mari puteri.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Sfânta Alianță · Vezi mai mult »

Sfântul Imperiu Roman

Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Sfântul Imperiu Roman · Vezi mai mult »

Slovaci

Slovacii (în limba slovacă Slováci) sunt un popor de origine slavă, făcând parte din ramura vestică a slavilor.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Slovaci · Vezi mai mult »

Spania

Fără descriere.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Spania · Vezi mai mult »

Suedia

Suedia, oficial Regatul Suediei (în), este o din Europa de Nord.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Suedia · Vezi mai mult »

Tirol (dezambiguizare)

Tirol este.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Tirol (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Tratatul de pace de la Schönbrunn

Tratatul de pace de la Schönbrunn, cunoscut și sub numele de Tratatul de la Viena (14 octombrie 1809) a fost semnat între Imperiul Francez și Imperiului Austriac, marcând ieșirea acestuia din urmă din „a Cincea Coaliție” și sfârșitul războiului celei de-a Cincea Coaliții.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Tratatul de pace de la Schönbrunn · Vezi mai mult »

Ucraineni

Ucraineni (українці, ukrainți, etnonimele istorice ruteni, rusinii, cazaci) sunt un popor european de ramura slavă, care în majoritatea lui trăiește în Ucraina, ei fiind a 6-a cea mai mare națiune din Europa.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Ucraineni · Vezi mai mult »

Ulm (oraș)

Ulm este un oraș din statul german Baden-Württemberg, situat pe fluviul Dunărea la granița cu Bavaria.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Ulm (oraș) · Vezi mai mult »

Ungaria

Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Ungaria · Vezi mai mult »

Veneția

Bazilica San Marco thumb Veneția (în, în venețiană Venèxia sau Venèzsia sau) este principalul oraș al regiunii Veneto și al Italiei nord-orientale.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Veneția · Vezi mai mult »

Viena

Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și Viena · Vezi mai mult »

1734

1734 (MDCCXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1734 · Vezi mai mult »

1791

1791 (MDCCXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1791 · Vezi mai mult »

1792

1792 (MDCCXCII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1792 · Vezi mai mult »

1797

1797 (MDCCXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1797 · Vezi mai mult »

1799

1799 (MDCCXCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1799 · Vezi mai mult »

1801

1801 (MDCCCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1801 · Vezi mai mult »

1804

1804 (MDCCCIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1804 · Vezi mai mult »

1805

1805 (MDCCCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1805 · Vezi mai mult »

1806

1806 (MDCCCVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1806 · Vezi mai mult »

1809

1809 (MDCCCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1809 · Vezi mai mult »

1813

1813 (MDCCCXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1813 · Vezi mai mult »

1814

1814 (MDCCCXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1814 · Vezi mai mult »

1815

1815 (MDCCCXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1815 · Vezi mai mult »

1818

----1818 (MDCCCXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 1818 · Vezi mai mult »

20 octombrie

---- 20 octombrie este a 293-a zi a calendarului gregorian și a 294-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 20 octombrie · Vezi mai mult »

21 mai

---- 21 mai este a 141-a zi a calendarului gregorian și ziua a 142-a în anii bisecți.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 21 mai · Vezi mai mult »

22 mai

---- 22 mai este a 142-a zi a calendarului gregorian și ziua a 143-a în anii bisecți.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 22 mai · Vezi mai mult »

7 octombrie

---- 7 octombrie este a 280-a zi a calendarului gregorian și a 281-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Armata austriacă în perioada napoleoniană și 7 octombrie · Vezi mai mult »

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »