Similarități între Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și București
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și București au 40 lucruri în comun (în Uniunpedie): Alexandru Orăscu, Arhitectura barocă, Arhitectura neoclasică, Arhitectura renascentistă, Ateneul Român, Banca Națională a României, Belle Époque, Brăila, Bufetul din Șoseaua Kiseleff, Calea Dorobanților, Calea Victoriei, Casa Mița Biciclista, Clasicism, Craiova, Ernest Doneaud, Țara Românească, Europa, Șoseaua Kiseleff, Gheorghe Tattarescu, Grigore Cerchez, Ion Mincu, Karl Storck, Moldova, Neoclasicism, Nicolae Ghica-Budești, Palatul BNR, Palatul Bragadiru, Palatul CEC, Paris, Paul Gottereau, ..., Paul Louis Albert Galeron, Paul Smărăndescu, Petre Antonescu, Piața Universității, Renașterea, Rococo, Secolul al XIX-lea, Secolul al XX-lea, Universitatea din București, Vlad Țepeș. Extinde indicele (10 Mai Mult) »
Alexandru Orăscu
Alexandru Hristea Orăscu (cunoscut mai ales ca Alexandru Orăscu) a fost un arhitect, urbanist și profesor universitar român.
Alexandru Orăscu și Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea · Alexandru Orăscu și București ·
Arhitectura barocă
Biserica Sant'Ivo alla Sapienza din Roma, în stil baroc Arhitectura barocă este un stil arhitectural predominant al secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, a derivat din renașterea manieristă și a evoluat ulterior în rococo, având o ultimă "zvâcnire" de orgoliu ca neo-baroc, înainte ca neoclasicismul să îl eclipseze aproape în totalitate.
Arhitectura barocă și Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea · Arhitectura barocă și București ·
Arhitectura neoclasică
Biserica Madeleine din Paris Arhitectura neoclasică s-a afirmat la mijlocul secolului al XVIII-lea, în contextul neoclasicismului, mișcarea care a promovat valorile estetice greco-romane.
Arhitectura neoclasică și Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea · Arhitectura neoclasică și București ·
Arhitectura renascentistă
Domul Santa Maria del Fiore din Florența Arhitectura renascentistă aparține perioadei de la începutul secolului al XV-lea până la începutul secolului al XVII-lea, în diferite regiuni ale Europei, în care are loc o redefinire a interesului pentru cultura și civilizația greco-romană, iar spiritul european se eliberează de sub tutela obscurității religioase medievale.
Arhitectura renascentistă și Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea · Arhitectura renascentistă și București ·
Ateneul Român
Ateneul Român este o sală de concerte din București, situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu (în partea nordică a Pieței Revoluției).
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Ateneul Român · Ateneul Român și București ·
Banca Națională a României
Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, o instituție publică cu personalitate juridică având monopolul asupra emisiunii de monedă fiduciară, așa-zisa obligativitate „legal tender” (în engleză).
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Banca Națională a României · Banca Națională a României și București ·
Belle Époque
Belle Époque (din franceză, „Epoca Frumoasă”) este perioada modernă, cu salturi marcante în toate domeniile și viață tihnită până la începutul Primului Război Mondial.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Belle Époque · Belle Époque și București ·
Brăila
Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Brăila · Brăila și București ·
Bufetul din Șoseaua Kiseleff
Bufetul din Șoseaua Kiseleff (nume inițial Bufetul) este o casă din București, Sectorul 1, Șoseaua Kiseleff construită în stil neoromânesc, fiind un proiect pentru expoziția de la Paris din 1889, realizat de arhitectul Ion Mincu.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Bufetul din Șoseaua Kiseleff · București și Bufetul din Șoseaua Kiseleff ·
Calea Dorobanților
Calea Dorobanților (cunoscută și sub numele de Calea Dorobanți, și în trecut ca Ulița Herăstrăului) se află în sectorul 1 și este una din cele mai importante artere din municipiul București.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Calea Dorobanților · București și Calea Dorobanților ·
Calea Victoriei
Calea Victoriei este una din cele mai importante artere situată în centrul Bucureștiului.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Calea Victoriei · București și Calea Victoriei ·
Casa Mița Biciclista
Casa Mița Biciclista (cunoscută și sub numele de Casa Teodorescu, după Constantin Teodorescu) este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Casa Mița Biciclista · București și Casa Mița Biciclista ·
Clasicism
''The Inspiration of a Poet'' Nicolas Poussin, 1630 Clasicismul este un curent literar-artistic, având centrul de iradiere în Franța, ale cărui principii au orientat creația artistică europeană între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Clasicism · București și Clasicism ·
Craiova
Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, Oltenia, România, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Craiova · București și Craiova ·
Ernest Doneaud
Ernest Albert Léonce Alexandre Doneaud a fost un arhitect român de origine franceză.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Ernest Doneaud · București și Ernest Doneaud ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Țara Românească · București și Țara Românească ·
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Europa · București și Europa ·
Șoseaua Kiseleff
Hotelul restaurant Triumf Șoseaua Kiseleff este o arteră importantă din București.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Șoseaua Kiseleff · București și Șoseaua Kiseleff ·
Gheorghe Tattarescu
Gheorghe Tattarescu a fost un pictor român, clasic, „cel mai tipic academist”,Drăguț, p. 129 un pionier al neoclasicismului în pictura românească.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Gheorghe Tattarescu · București și Gheorghe Tattarescu ·
Grigore Cerchez
Grigore Cerchez (sau Cherchez, Cerkez) a fost un inginer civil, profesor și arhitect român.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Grigore Cerchez · București și Grigore Cerchez ·
Ion Mincu
Ion Mincu (n. 20 decembrie 1852, Focșani – d. 6 decembrie 1912, București) a fost un arhitect, inginer, inovator, pedagog, profesor universitar și deputat român.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Ion Mincu · București și Ion Mincu ·
Karl Storck
Karl StorckBrezianu, Câteva..., pag.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Karl Storck · București și Karl Storck ·
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Moldova · București și Moldova ·
Neoclasicism
Neoclasicismul (din greacă νέος nèos, „nou” și κλασικός klasikόs, „de cel mai înalt rang”) a fost o mișcare culturală occidentală în artele decorative și vizuale, literatură, teatru, muzică și arhitectură care s-a inspirat din arta și cultura antichității clasice.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Neoclasicism · București și Neoclasicism ·
Nicolae Ghica-Budești
Nicolae Ghica-Budești (n. 22 decembrie 1869, Iași – d. 16 decembrie 1943, București) a fost un arhitect român, promotor al renașterii vechii arhitecturi românești și al afirmării specificului național, al stilului neoromânesc în arhitectură.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Nicolae Ghica-Budești · București și Nicolae Ghica-Budești ·
Palatul BNR
Palatul BNR este o clădire din centrul vechi al Bucureștiului, Lipscani, sediul Băncii Naționale a României.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Palatul BNR · București și Palatul BNR ·
Palatul Bragadiru
Istoricul imobilului Colosseum și al construcțiilor care l-au precedat în aceste locuri începe la mijlocul anilor 1800.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Palatul Bragadiru · București și Palatul Bragadiru ·
Palatul CEC
Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie (cunoscut de obicei ca Palatul CEC, după denumirea ulterioară a instituției) este o clădire din București, situată în Calea Victoriei, față în față cu Palatul Poștelor, construit în aceeași perioadă.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Palatul CEC · București și Palatul CEC ·
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Paris · București și Paris ·
Paul Gottereau
Paul Gottereau a fost un arhitect francez.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Paul Gottereau · București și Paul Gottereau ·
Paul Louis Albert Galeron
Paul Louis Albert Galeron, cunoscut și ca Albert Galleron, (n. 1 iunie 1846 sau 1847, Paris - d. 1930, Paris) a fost un arhitect francez, cel mai bine cunoscut pentru proiectarea Ateneului Român, a cărui clădire a fost finalizată între 1886 și 1888.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Paul Louis Albert Galeron · București și Paul Louis Albert Galeron ·
Paul Smărăndescu
thumb Paul Smărăndescu (n. 26 iunie 1881 - stil vechi - București - d. 12 ianuarie 1945) a fost un arhitect român.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Paul Smărăndescu · București și Paul Smărăndescu ·
Petre Antonescu
Petre Antonescu (n. 29 iunie 1873, Râmnicu Sărat – d. 22 aprilie 1965, București) a fost un arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice și academician român, care s-a impus printre personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească, marcând activitatea arhitecturală din prima jumătate a secolului al 20-lea prin promovarea unui stil arhitectural neo-românesc.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Petre Antonescu · București și Petre Antonescu ·
Piața Universității
Piața Universității este o piață importantă în București.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Piața Universității · București și Piața Universității ·
Renașterea
Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci Renașterea a debutat în secolele XIV-XVI, perioada Evului Mediu Târziu, în Florența - Italia și s-a răspândit în restul Europei.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Renașterea · București și Renașterea ·
Rococo
Pușkin), exemplu al arhitecturii rococo din Rusia Rococo este un stil arhitectural, decorativ, artistic și de design interior care a fost generat în Franța secolului al XVIII-lea, dar care s-a răspândit ulterior în întreaga Europă și apoi în cele două Americi, mai ales în ceea ce se numește America latină, adică în țările de limbă spaniolă și portugheză.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Rococo · București și Rococo ·
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Secolul al XIX-lea · București și Secolul al XIX-lea ·
Secolul al XX-lea
Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Secolul al XX-lea · București și Secolul al XX-lea ·
Universitatea din București
Palatul Universității din București Palatul Universității din București - Fântână Universitate Universitatea din București (prescurtat UB) este o universitate de stat din București și a doua cea mai veche universitate din România.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Universitatea din București · București și Universitatea din București ·
Vlad Țepeș
Vlad Țepeș, denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476.
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și Vlad Țepeș · București și Vlad Țepeș ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și București
- Ceea ce au în comun cu Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și București
- Similarități între Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și București
Comparație între Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și București
Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea are 145 de relații, în timp ce București are 760. Așa cum au în comun 40, indicele Jaccard este 4.42% = 40 / (145 + 760).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre Arta românească în secolele al XIX-lea și al XX-lea și București. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați: