Astronomie și Fizică

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Astronomie și Fizică

Astronomie vs. Fizică

Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești. În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Astrofizică

Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către astronomie.

Astrofizică și Astronomie · Astrofizică și Fizică · Vezi mai mult »

Chimie

Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.

Astronomie și Chimie · Chimie și Fizică · Vezi mai mult »

Electromagnetism

Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.

Astronomie și Electromagnetism · Electromagnetism și Fizică · Vezi mai mult »

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Astronomie și Electron · Electron și Fizică · Vezi mai mult »

Fizica materiei condensate

Domeniul fizicii materiei condensate este un domeniu relativ nou în fizică, care a apărut pe deoparte datorită studierii intensive și extensive a cristalelor lichide, respectiv datorită asemănării proprietăților corpurilor solide cu cele ale substanțelor lichide în diferitele stări de agregare intermediare pe care acestea din urmă le pot avea.

Astronomie și Fizica materiei condensate · Fizica materiei condensate și Fizică · Vezi mai mult »

Fizica particulelor elementare

Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.

Astronomie și Fizica particulelor elementare · Fizica particulelor elementare și Fizică · Vezi mai mult »

Fizică atomică și moleculară

Fizica atomică și moleculară este o ramură a fizicii care studiază structura atomului și interacțiunile dintre atomi și radiația electromagnetică, structura moleculei și a spectrelor moleculare, ciocnirile atomice, împrăștierea electronilor pe atomi și împrăștierea atom pe atom.

Astronomie și Fizică atomică și moleculară · Fizică și Fizică atomică și moleculară · Vezi mai mult »

Fizică nucleară

fm și angstrom Se poate vedea nucleul în centru înconjurat de învelișul electronic Fizica nucleară este disciplina din domeniul fizicii care se ocupă de structura și proprietățile nucleelor atomice.

Astronomie și Fizică nucleară · Fizică și Fizică nucleară · Vezi mai mult »

Galileo Galilei

Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.

Astronomie și Galileo Galilei · Fizică și Galileo Galilei · Vezi mai mult »

Gaură neagră

galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope (10.04.2019) O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina nu poate scăpa odată intrat în ea.

Astronomie și Gaură neagră · Fizică și Gaură neagră · Vezi mai mult »

Geocentrism

'''Modelul Geocentric al Sistemului Solar''' — Reprezentare din 1568 a sistemului geocentric, autorul fiind cosmograful și cartograful portughez Bartolomeu Velho, (Bibliothèque Nationale, Paris) Geocentrismul este o teorie cosmologică (sau model de fizică cerească) azi abandonată.

Astronomie și Geocentrism · Fizică și Geocentrism · Vezi mai mult »

Gravitație

Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.

Astronomie și Gravitație · Fizică și Gravitație · Vezi mai mult »

Grecia Antică

Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr. După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-bizantină.

Astronomie și Grecia Antică · Fizică și Grecia Antică · Vezi mai mult »

Heliocentrism

Sistem solar heliocentric În astronomie, heliocentrismul este teoria că Soarele este centrul sistemului solar.

Astronomie și Heliocentrism · Fizică și Heliocentrism · Vezi mai mult »

Infraroșu

Radiația în infraroșu (IR) este o radiație electromagnetică a cărei lungime de undă este mai lungă decât cea a luminii vizibile (400 - 700 nm), dar mai scurtă decât cea a radiației terahertz (100 μm - 1 mm) și a microundelor (~30000 μm).

Astronomie și Infraroșu · Fizică și Infraroșu · Vezi mai mult »

Isaac Newton

Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

Astronomie și Isaac Newton · Fizică și Isaac Newton · Vezi mai mult »

Jean Buridan

"Expositio et quaestiones", comentarii asupra operei ''De anima'' a lui Aristotel Jean Buridan (în latină: Johannes Buridanus) a fost un preot și filozof francez.

Astronomie și Jean Buridan · Fizică și Jean Buridan · Vezi mai mult »

Johannes Kepler

Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).

Astronomie și Johannes Kepler · Fizică și Johannes Kepler · Vezi mai mult »

Legea atracției universale

G este constanta gravitațională, o cantitate cheie în Legea atracției universale a lui Isaac Newton Legea atracției universale, enunțată de Isaac Newton, este o lege a mecanicii clasice.

Astronomie și Legea atracției universale · Fizică și Legea atracției universale · Vezi mai mult »

Lumină

Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.

Astronomie și Lumină · Fizică și Lumină · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Astronomie și Matematică · Fizică și Matematică · Vezi mai mult »

Mecanică

Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.

Astronomie și Mecanică · Fizică și Mecanică · Vezi mai mult »

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.

Astronomie și Mecanică cuantică · Fizică și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »

Mecanică statistică

Tratatul ''Principii elementare în mecanica statistică'', publicat de Gibbs în 1902, prezintă „fundamentarea rațională a termodinamicii”. Maxwell Boltzmann Gibbs Mecanica statistică, numită uneori și termodinamică statistică, utilizează metode statistice pentru a deduce proprietățile și comportarea sistemelor fizice macroscopice, la echilibru termodinamic, pe baza structurii lor microscopice.

Astronomie și Mecanică statistică · Fizică și Mecanică statistică · Vezi mai mult »

Mesopotamia

Numele Mesopotamia se referă la o regiune din Orientul Apropiat, care în prezent aparține parțial de Irak, parțial de Siria, de vest și parțial de Iran, de est și parțial de Turcia de sud.

Astronomie și Mesopotamia · Fizică și Mesopotamia · Vezi mai mult »

Multivers

Concepție artistică a unui multivers Multiversul este o mulțime ipotetică de mai multe universuri posibile (inclusiv universul în care ne aflăm) care împreună cuprind tot ceea ce există și poate exista: totalitatea spațiului, a timpului, materiei și a energiei, precum și constantele fizice și legile care-l descriu.

Astronomie și Multivers · Fizică și Multivers · Vezi mai mult »

Optică

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.

Astronomie și Optică · Fizică și Optică · Vezi mai mult »

Pierre-Simon de Laplace

Pierre-Simon, Marchiz de Laplace a fost un matematician, astronom și fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică Kant-Laplace, conform căreia Sistemul Solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare.

Astronomie și Pierre-Simon de Laplace · Fizică și Pierre-Simon de Laplace · Vezi mai mult »

Raze ultraviolete

Lampă fluorescentă cu lumină violetă (vizibilă) şi ultravioletă (invizibilă) Razele ultraviolete numite și raze UV, sunt radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât radiațiile luminii percepute de ochiul omenesc.

Astronomie și Raze ultraviolete · Fizică și Raze ultraviolete · Vezi mai mult »

Teoria relativității

Teoria relativității reprezintă în fizica modernă un ansamblu a două teorii formulate de Albert Einstein: relativitatea restrânsă și relativitatea generală.

Astronomie și Teoria relativității · Fizică și Teoria relativității · Vezi mai mult »

Teoria relativității generale

găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.

Astronomie și Teoria relativității generale · Fizică și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »

Termodinamică

Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.

Astronomie și Termodinamică · Fizică și Termodinamică · Vezi mai mult »

Univers

Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.

Astronomie și Univers · Fizică și Univers · Vezi mai mult »