Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

București și Muzeul Municipiului București

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între București și Muzeul Municipiului București

București vs. Muzeul Municipiului București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării. Palatul Suțu, sediul Muzeului Municipiului București Muzeul Municipiului București este un muzeu de istorie și artă tutelat de Primăria Municipiului București.

Similarități între București și Muzeul Municipiului București

București și Muzeul Municipiului București au 8 lucruri în comun (în Uniunpedie): Adrian Majuru, Al Doilea Război Mondial, Biserica Colțea, Bulevardul Ion C. Brătianu, București, Karl Storck, Nicolae Iorga, Palatul Suțu, Primăria Municipiului București.

Adrian Majuru

Adrian Majuru (n. 19 decembrie 1968, București) este un istoric și antropolog român, preocupat de București, de geografia simbolică a vechiului oraș, contribuție pentru care a și primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler Categoria H – „Cercetarea științifică”.

Adrian Majuru și București · Adrian Majuru și Muzeul Municipiului București · Vezi mai mult »

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Al Doilea Război Mondial și București · Al Doilea Război Mondial și Muzeul Municipiului București · Vezi mai mult »

Biserica Colțea

Biserica Colțea Biserica Colțea sau Trei Ierarhi-Colțea este o biserică din București care a aparținut ansamblului Mănăstirii Colțea, acum dispărut, căreia Turnul Colței îi servea drept clopotniță.

Biserica Colțea și București · Biserica Colțea și Muzeul Municipiului București · Vezi mai mult »

Bulevardul Ion C. Brătianu, București

Bulevardul Ion C. Brătianu din București este situat în sectorul 3 și leagă Piața Universității de Piața Unirii.

București și Bulevardul Ion C. Brătianu, București · Bulevardul Ion C. Brătianu, București și Muzeul Municipiului București · Vezi mai mult »

Karl Storck

Karl StorckBrezianu, Câteva..., pag.

București și Karl Storck · Karl Storck și Muzeul Municipiului București · Vezi mai mult »

Nicolae Iorga

Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.

București și Nicolae Iorga · Muzeul Municipiului București și Nicolae Iorga · Vezi mai mult »

Palatul Suțu

Palatul Suțu este un edificiu din București, situat în zona Universitate, sector 3.

București și Palatul Suțu · Muzeul Municipiului București și Palatul Suțu · Vezi mai mult »

Primăria Municipiului București

Primăria Municipiului București constituie structura funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului General și dispozițiile Primarului General, soluționând problemele curente ale colectivității locale din București.

București și Primăria Municipiului București · Muzeul Municipiului București și Primăria Municipiului București · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între București și Muzeul Municipiului București

București are 760 de relații, în timp ce Muzeul Municipiului București are 19. Așa cum au în comun 8, indicele Jaccard este 1.03% = 8 / (760 + 19).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre București și Muzeul Municipiului București. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »