acces mai rapid decât browser-ul!Similarități între București și Mănăstirea Plătărești
București și Mănăstirea Plătărești au 31 lucruri în comun (în Uniunpedie): Alexandru Ioan Cuza, Antim Ivireanul, Biserica Ortodoxă, Biserica Ortodoxă Română, Capitală, Călărași, Constantin Brâncoveanu, Epoca fanariotă, Țara Românească, Șerban Cantacuzino, Gheorghe Ghica, Greci, Județul Călărași, Matei Basarab, Mănăstirea Cotroceni, Mănăstirea Plumbuita, Mănăstirea Văcărești, Mihnea Turcitul, Nicolae Mavrocordat, Oltenița, Palatul Mogoșoaia, Partidul Comunist Român, Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, Primul Război Mondial, Râul Colentina, Râul Dâmbovița, România, Secolul al XVII-lea, Târgoviște, Tătari, ..., Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Extinde indicele (1 Mai Mult) »
Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, Radio Chișinău, 20 martie 2021) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.
Alexandru Ioan Cuza și București · Alexandru Ioan Cuza și Mănăstirea Plătărești ·
Antim Ivireanul
Antim Ivireanul (în georgiană: ანთიმოზ ივერიელი; n. circa 1640 - 1650, Iviria — d. 1716, asasinat în Rumelia) numit și Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, a fost un autor, tipograf, gravor, teolog, episcop și mitropolit român de origine georgiană.
Antim Ivireanul și București · Antim Ivireanul și Mănăstirea Plătărești ·
Biserica Ortodoxă
Reprezentarea răsăriteană a botezului lui Iisus Hristos. Preoți ortodocși în Rusia. Catapeteasma dintr-o biserică ortodoxă. Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană) este o comunitate de credință creștină.
Biserica Ortodoxă și București · Biserica Ortodoxă și Mănăstirea Plătărești ·
Biserica Ortodoxă Română
Biserica Ortodoxă Română (acronim BOR) este una din bisericile autocefale ale creștinismului ortodox.
Biserica Ortodoxă Română și București · Biserica Ortodoxă Română și Mănăstirea Plătărești ·
Capitală
Capitala sau capitala politică a unei țări sau a unei alte entități politice este orașul ce conține sediul guvernului.
București și Capitală · Capitală și Mănăstirea Plătărești ·
Călărași
Călărași este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
București și Călărași · Călărași și Mănăstirea Plătărești ·
Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române.
București și Constantin Brâncoveanu · Constantin Brâncoveanu și Mănăstirea Plătărești ·
Epoca fanariotă
O imagine a extravaganțelor atribuite fanarioților din Muntenia: Nicolae Mavrogheni călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi cu coarnele poleite cu aur Fanarioții sau grecii fanarioți (în limba greacă: Φαναριώτες) erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în cartierul Fanar"Phanariote", Encyclopedia Britannica 2006 (Φανάρι).
București și Epoca fanariotă · Epoca fanariotă și Mănăstirea Plătărești ·
Țara Românească
Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia (Zemli Ungrovlahiskoi în actele slavone), iar în limbile străine Valahia (în germană Walachei, în engleză Wallachia, în franceză Valachie...) este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea Chilia inclusiv (mai târziu de râurile Milcov, Putna și Siret), în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea Neagră (mai târziu de Dunăre și de limitele raialei Ibrahilei sau Proilavonului, adică Brăilei). Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
București și Țara Românească · Mănăstirea Plătărești și Țara Românească ·
Șerban Cantacuzino
Șerban Cantacuzino (n. 1640 – d. 29 octombrie/8 noiembrie 1688) a fost domnul Țării Românești între 1678 și 1688.
București și Șerban Cantacuzino · Mănăstirea Plătărești și Șerban Cantacuzino ·
Gheorghe Ghica
Gheorghe Ghica, a fost domn al Moldovei din 3/13 martie 1658 până în 2 noiembrie 1659 și al Țării Românești din 20 noiembrie 1659 până în 1 septembrie 1660.
București și Gheorghe Ghica · Gheorghe Ghica și Mănăstirea Plătărești ·
Greci
Grecii (greacă: Έλληνες - ''ellenes'') reprezintă o grupă etnică și o națiune care populează Grecia din secolul al XVII-lea î.Hr. până în prezent.
București și Greci · Greci și Mănăstirea Plătărești ·
Județul Călărași
Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia din România.
București și Județul Călărași · Județul Călărași și Mănăstirea Plătărești ·
Matei Basarab
Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu) a fost domnul Țării Românești între 1632 și 1654.
București și Matei Basarab · Matei Basarab și Mănăstirea Plătărești ·
Mănăstirea Cotroceni
Mănăstirea Cotroceni a fost ctitorită de domnul Țării Românești Șerban Cantacuzino pe un teren aflat în prezent în compunerea municipiului București.
București și Mănăstirea Cotroceni · Mănăstirea Cotroceni și Mănăstirea Plătărești ·
Mănăstirea Plumbuita
Turnul clopotniţă - intrarea mănăstirii Casa Domnească Chiliile Chiliile - vedere din pridvor Pictură murală - Intrarea în Ierusalim Mănăstirea Plumbuita este o mănăstire ortodoxă de călugări, cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, situată în cartierul Colentina din București, pe un mic deal de pe malul drept al râului Colentina.
București și Mănăstirea Plumbuita · Mănăstirea Plumbuita și Mănăstirea Plătărești ·
Mănăstirea Văcărești
Mănăstirea Văcărești (macheta proiectului de restaurare din 1973) Mănăstirea Văcărești, cunoscută și ca Închisoarea Văcărești, a fost un ansamblu arhitectonic construit între 1716-1736 în stil brâncovenesc, unul din cele mai valoroase monumente istorice din București, demolat în anul 1986 din ordinul lui Nicolae Ceaușescu.
București și Mănăstirea Văcărești · Mănăstirea Plătărești și Mănăstirea Văcărești ·
Mihnea Turcitul
Stema Mihnea al II-lea Turcitul a fost domnul al Țării Românești între septembrie 1577 și iulie 1583 și, din nou, între aprilie 1585 și mai 1591.
București și Mihnea Turcitul · Mihnea Turcitul și Mănăstirea Plătărești ·
Nicolae Mavrocordat
Portret oficial Stema prinților Mavrocordat Nicolae Mavrocordat și familia sa, tablou votiv din Biserica Stavropoleos. Nicolae Alexandru Mavrocordat (n. 3 mai 1680, Constantinopol – d. 14 septembrie 1730, București) a fost domnul Moldovei de două ori: 17 noiembrie 1709 - noiembrie 1710 și 1711 - 5 ianuarie 1716 și al Țării Românești, tot de două ori: 21 ianuarie 1716 - 25 noiembrie 1716 și martie 1719 - 14 septembrie 1730.
București și Nicolae Mavrocordat · Mănăstirea Plătărești și Nicolae Mavrocordat ·
Oltenița
Oltenița este un municipiu în județul Călărași, Muntenia, România.
București și Oltenița · Mănăstirea Plătărești și Oltenița ·
Palatul Mogoșoaia
Palatul Mogoșoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, România, aflată la circa 15 km de centrul orașului București.
București și Palatul Mogoșoaia · Mănăstirea Plătărești și Palatul Mogoșoaia ·
Partidul Comunist Român
Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).
București și Partidul Comunist Român · Mănăstirea Plătărești și Partidul Comunist Român ·
Patriarhia Ecumenică de Constantinopol
Acvila imperială de deasupra intrării în sediul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol Patriarhia de Constantinopol (denumirea oficială este Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, în greacă: Oικουμενικό Πατριαρχείο Kωνσταντινουπόλεως, în turcă Fener Rum Ortodoks Patrikhanesi, İstanbul Ekümenik Patrikhanesi, în traducere: patriarhatul romanilor ortodocși din Fanar) constituie în mod simbolic cea mai înaltă autoritate canonică a lumii creștin-ortodoxe.
București și Patriarhia Ecumenică de Constantinopol · Mănăstirea Plătărești și Patriarhia Ecumenică de Constantinopol ·
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
București și Primul Război Mondial · Mănăstirea Plătărești și Primul Război Mondial ·
Râul Colentina
Râul Colentina este un curs de apă din Muntenia.
București și Râul Colentina · Mănăstirea Plătărești și Râul Colentina ·
Râul Dâmbovița
Dâmbovița este un curs de apă din România, afluent al râului Argeș.
București și Râul Dâmbovița · Mănăstirea Plătărești și Râul Dâmbovița ·
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
București și România · Mănăstirea Plătărești și România ·
Secolul al XVII-lea
Fără descriere.
București și Secolul al XVII-lea · Mănăstirea Plătărești și Secolul al XVII-lea ·
Târgoviște
Târgoviște este municipiul de reședință al județului Dâmbovița, Muntenia, România.
București și Târgoviște · Mănăstirea Plătărești și Târgoviște ·
Tătari
Steagul Tatarstanului, al tătarilor din Rusia, Bielorusia și Polonia. Tătari (sec. al XVII-lea d.C.) la vreo întrecere, probabil pe teritoriul Hanatului Crimeei. Tătarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanică dispersați pe arii întinse ale Asiei, dar prezenți pe arii restrânse și în anumite regiuni ale Europei de Est, inclusiv în Dobrogea.
București și Tătari · Mănăstirea Plătărești și Tătari ·
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
București și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Mănăstirea Plătărești și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ·
Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări
- În ceea ce par a București și Mănăstirea Plătărești
- Ceea ce au în comun cu București și Mănăstirea Plătărești
- Similarități între București și Mănăstirea Plătărești
Comparație între București și Mănăstirea Plătărești
București are 760 de relații, în timp ce Mănăstirea Plătărești are 218. Așa cum au în comun 31, indicele Jaccard este 3.17% = 31 / (760 + 218).
Bibliografie
Acest articol arată relația dintre București și Mănăstirea Plătărești. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:
