De ieșirePrimite

🌟Am simplificat designul nostru pentru o navigare mai bună!

Cuprins

1. 394 relaţii: Accelerator (dezambiguizare), Acid acetic, Acid azotic, Acid clorhidric, Acid sulfuric, ADN, Al Biruni, Al-Kindi, Albert Abraham Michelson, Albert Einstein, Alchimie, Alcool, Alessandro Volta, Alfred Wegener, Alhazen, Altitudine, Amedeo Avogadro, An, Andreas Vesalius, Anestezie, Anii 580 î.Hr., Antoine Henri Becquerel, Antoine Lavoisier, Antoni van Leeuwenhoek, Antony Hewish, Aparatul cardiovascular, Apă, Apă pe Lună, Aqua regia, Aristarh din Samos, Arno Allan Penzias, Astronomia în Grecia Antică, Atom, Atomism, Aur, Avicenna, Babilon, Bacterie, Banu Musa, Barometru, Baterie electrică, Benjamin Franklin, Big Bang, Biologie moleculară, Brahmagupta, Briciul lui Occam, Cameră obscură, Carbonat de sodiu, Câmp magnetic, Căldură latentă, ... Extinde indicele (344 Mai Mult) » « Shrink index

2. Liste știință și tehnologie

Accelerator (dezambiguizare)

Termenul de accelerator (din lat. accelerare, "repede" poate acea următoarele sensuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Accelerator (dezambiguizare)

Acid acetic

Acidul acetic este un acid slab, cel mai simplu acid din clasa acizilor carboxilici, având formula brută C2H4O2 și formula chimică CH3-COOH.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Acid acetic

Acid azotic

Acidul azotic, cunoscut și sub numele de acid nitric, este unul dintre cei mai tari acizi anorganici (minerali).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Acid azotic

Acid clorhidric

Acidul clorhidric este o soluție apoasă a hidrogenului clorurat sau a clorurii de hidrogen (HCl).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Acid clorhidric

Acid sulfuric

Acidul sulfuric (sulfat de dihidrogen, în conformitate cu nomenclatura IUPAC) este un compus chimic al sulfatului cu formula chimică H2SO4.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Acid sulfuric

ADN

ADN ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic (în engleză: deoxyribonucleic acid, DNA).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și ADN

Al Biruni

Al Biruni Muhammed Ibn Ahmed Abu Raiham Al Biruni (în persană: ابوریحان بیرونی; în arabă: أبو الريحان البيروني; născut la Kath, Khwarazm (astăzi Karakalpakstan, Uzbekistan), pe 15 septembrie 973, decedat în Ghazna (acum Ghazni, Afganistan) pe 13 decembrie 1048), a fost un enciclopedist persan.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Al Biruni

Al-Kindi

'''Al-Kindi''' Abu Yusuf Yaqub ibn Ishaq al-Sabah Al-Kindi (801 - 873) (în arabă, أبو يوسف يعقوب ابن إسحاق الكندي) a fost filozof, matematician, medic, astrolog, astronom, în general om de știință arab.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Al-Kindi

Albert Abraham Michelson

Albert Abraham Michelson a fost un fizician evreu-prusac-american cunoscut pentru lucrările sale în domeniul măsurării vitezei luminii și în primul rând pentru experimentul Michelson-Morley.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Albert Abraham Michelson

Albert Einstein

Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Albert Einstein

Alchimie

''Alchimistul'' de Pietro Longhi Alchimia este o formă de cunoaștere protoștiințifică, dar și o artă ocultă, specifică etapelor din vechime ale istoriei cunoașterii umane (Antichitate și Evul Mediu), care avea trei obiective principale.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Alchimie

Alcool

Grupa funcțională hidroxil (-OH) legată de restul de hidrocarbură; unghiul reprezentat este unghiul dintre legături. În chimia organică, un alcool este un compus organic hidroxilic, care conține o grupă funcțională hidroxil (-OH), aceasta fiind legată de un atom de carbon saturat, în starea de hibridizare sp3.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Alcool

Alessandro Volta

Alessandro Volta a fost un fizician italian, a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unității de tensiune electrică (volt).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Alessandro Volta

Alfred Wegener

Alfred Lothar Wegener (n. 1 noiembrie 1880, Berlin – d. noiembrie 1930, Groenlanda) a fost un meteorolog german, care s-a ocupat și de Cercetarea polilor și Științele Pământului.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Alfred Wegener

Alhazen

Abu Ali al-Hasan Ibn Al-Haytham (în arabă, أبو علي الحسن بن الهيثم‎, latinizat, Alhazen) (n. 965 - d. 1039) a fost savant arab.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Alhazen

Altitudine

Altitudinea este înălțimea unui punct de pe suprafața Pământului în raport cu un nivel de referință, considerat, de obicei, suprafața liniștită a mării, denumită altitudine absolută, sau față de alt punct de referință de pe suprafața terestră, denumită altitudine relativă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Altitudine

Amedeo Avogadro

Amedeo Avogadro Lorenzo Romano Amedeo Carlo Avogadro, conte de Quaregna și Cerreto (n. 9 august 1776, Torino – d. 9 iulie 1856, Torino) a fost un fizician și chimist italian.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Amedeo Avogadro

An

Prin an se înțelege o perioadă de timp necesară Pământului (Terrei) pentru a efectua o rotație completă (Mișcarea de revoluție a Pământului) în jurul Soarelui.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și An

Andreas Vesalius

Andreas Vesalius Bruxellensis (formă latinizată pentru Andreas van Wesel din Bruxelles) sau Andreas Vesal (n. 31 decembrie 1514, Bruxelles — d. 15 octombrie 1564, Zakynthos) a fost un anatomist de origine flamandă, medicul personal al lui Carol Quintul.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Andreas Vesalius

Anestezie

Anestezia (din) reprezintă un procedeu medical de diminuare sau de suprimare temporară, completă sau parțială, a sensibilității corpului la dureri, realizat prin agenți fizici sau chimici.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Anestezie

Anii 580 î.Hr.

Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al VII-lea î.Hr. - Secolul al VI-lea î.Hr. - Secolul al V-lea î.Hr. Decenii: Anii 630 î.Hr. Anii 620 î.Hr. Anii 610 î.Hr. Anii 600 î.Hr. Anii 590 î.Hr. - Anii 580 î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Anii 580 î.Hr.

Antoine Henri Becquerel

Antoine Henri Becquerel a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel în domeniul fizicii, în anul 1903, ca urmare a descoperirii fenomenului de radioactivitate spontană.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Antoine Henri Becquerel

Antoine Lavoisier

Antoine Laurent de Lavoisier a fost un chimist, filozof și economist francez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Antoine Lavoisier

Antoni van Leeuwenhoek

Anton van Leeuwenhoek (n. 24 octombrie 1632, Delft, Țările de Jos - d. 27 august 1723 în localitatea natală) a fost un biolog neerlandez, inventatorul microscopului.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Antoni van Leeuwenhoek

Antony Hewish

Antony Hewish un fizician și radioastronom englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1974 (împreună cu Martin Ryle) pentru realizările sale în dezvoltarea telescoapelor radio și pentru rolul său în descoperirea pulsarilor.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Antony Hewish

Aparatul cardiovascular

Aparatul cardiovascular (circulator) este un aparat care permite circulația sângelui și limfei în corp pentru a transporta nutrienți, oxigen, dioxid de carbon.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Aparatul cardiovascular

Apă

*Acest articol se concentrează asupra apei așa cum este percepută în viața de zi cu zi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Apă

Apă pe Lună

Misiuni și măsurători recente au descoperit pe Lună, în anumite locuri apropiate de poli, cantități și densități de gheață de apă destul de importante.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Apă pe Lună

Aqua regia

Aqua regia (din latină "apă regală") este un amestec acid coroziv de culoare roșie sau galbenă, format din acid azotic concentrat (HNO3) și acid clorhidric concentrat (HCl), într-un raport volumic 1:3.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Aqua regia

Aristarh din Samos

Lunii, după o copie din secolul al X-lea Aristarh sau Aristarchus din Samos (n. 310 î.Hr. – d. 230 î.Hr.) a fost un astronom și matematician grec, primul care a susținut că Pământul se rotește în jurul Soarelui, a fost ridiculizat pentru convingerile sale.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Aristarh din Samos

Arno Allan Penzias

Arno Allan Penzias este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1978 pentru studiile efectuate asupra radiației cosmice de fond.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Arno Allan Penzias

Astronomia în Grecia Antică

Ptolomaeus Alexandrinus (gravură din secolul al 16-lea) Grecii din antichitate (1400 î. Hr - 300 î. Hr.) au avut o contribuție esențială în astronomia teoretică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Astronomia în Grecia Antică

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Atom

Atomism

Atomismul sau „Atomismus” este o teorie cosmologică, după care universul este compus din atomi atomii se credea sunt indivizibili și nu se pot transforma niciodată.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Atomism

Aur

Aurul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul Au și numărul atomic 79.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Aur

Avicenna

Avicenna Abū ‘Alī al-Husayn ibn ‘Abd Allāh ibn Sīnā al-Balkhī (persană ابوعلى سينا/پورسينا Abu Ali Sina sau numele arab: أبو علي الحسين بن عبد الله بن سينا; deseori numit Ibn Sina sau latinizat Avicenna) (n. 980, d. 1037) a fost filosof, scriitor, medic și cercetător al naturii șiit de origine tadjic.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Avicenna

Babilon

Babilonul (din semiticul Bab ilani - Poarta Zeilor) este unul dintre cele mai importante orașe ale lumii antice, capitala Imperiului Babilonian.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Babilon

Bacterie

Bacteriile sunt microorganisme procariote și alcătuiesc domeniul Bacteria (sinonim Eubacteria).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Bacterie

Banu Musa

Banū Mūsā este numele purtat de trei frați, Abū Jaʿfar, Muḥammad ibn Mūsā ibn Shākir (n. înainte de 803 – d. februarie 873), Abū al‐Qāsim, Aḥmad ibn Mūsā ibn Shākir și Al-Ḥasan ibn Mūsā ibn Shākir, care au trăit în secolul al IX-lea, în epoca de aur a islamului.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Banu Musa

Barometru

Barometru mecanic Barometrul (din greacă βάρος.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Barometru

Baterie electrică

O baterie electrică este un mediu electrochimic de stocare a energiei.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Baterie electrică

Benjamin Franklin

Benjamin Franklin este una dintre cele mai cunoscute personalități din istoria Statelor Unite, unul din Fondatorii Statelor Unite ale Americii.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Benjamin Franklin

Big Bang

Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) sau Marea Explozie Inițială este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Big Bang

Biologie moleculară

Biologia moleculară este ramura biologiei care se ocupă cu studierea mecanismelor biologice în cadrul celulei, la nivel molecular.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Biologie moleculară

Brahmagupta

Brahmagupta (n. 598 - d. 668) a fost matematician și astronom indian.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Brahmagupta

Briciul lui Occam

Briciul lui Occam, sau principiul parcimoniei, este folosit pentru a justifica anumite afirmații științifice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Briciul lui Occam

Cameră obscură

Camera obscură poate fi definită ca fiind o copie mecanică a ochiului animal.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Cameră obscură

Carbonat de sodiu

Carbonatul de sodiu, cunoscut și sub denumirea de sodă sau sodă de rufe, este sarea de sodiu a acidului carbonic și are formula chimică Na2CO3.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Carbonat de sodiu

Câmp magnetic

Imagine a câmpului magnetic terestru. Câmpul magnetic este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Câmp magnetic

Căldură latentă

Căldura latentă este o expresie care se referă la cantitatea de energie eliberată sau absorbită de către o substanță chimică în timpul unei transformări de fază fără schimbare de temperatură, cum ar fi topirea zăpezii sau fierberea apei.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Căldură latentă

Celulă

Termenul celulă poate avea următoarele sensuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Celulă

Charles Darwin

Charles Darwin este cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog și autor de cărți, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor (teoria evoluționistă).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Charles Darwin

Chimie

Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Chimie

Ciclul Carnot

În termodinamică, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus în 1820 de inginerul francez Nicolas Léonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparării randamentului termic al mașinilor termice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Ciclul Carnot

Claude Shannon

Claude Elwood Shannon a fost un matematician, inginer electrotehnist și criptograf american, „tatăl teoriei informației”.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Claude Shannon

Clonare

Procedeul prin care a fost clonată oaia Dolly Clonarea este procesul de creare a unei copii identice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Clonare

Compus chimic

Compusul chimic este o substanță chimică pură, formată din două sau mai multe elemente chimice ce au între ele un raport de atomi și de mase bine stabilit (spre deosebire de amestecuri), și care pot fi separate prin reacții chimice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Compus chimic

Cristalizare

Formarea de gheață datorită umidității ridicate și a temperaturii scăzute. Cristalizarea este procesul (poate fi natural sau artificial) de formare a unor cristale solide dintr-o soluție, topitură sau mai rar dintr-un gaz.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Cristalizare

Cromozom

300pxCromozomul (din limba greacă chromo - „culoare” și soma - „corp”) este o structură celulară ce poate fi observată în cursul diviziunilor celulare în etapa numită metafază și care reprezintă forma condensată a cromatinei interfazice, structură nucleoproteică formată din asocierea unei molecule de ADN cu proteine.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Cromozom

Curcubeu

Curcubeu deasupra muntelui Cindrel, Sibiu, România Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic atmosferic care se manifestă prin apariția pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Curcubeu

Daniel Gabriel Fahrenheit

Daniel Gabriel Fahrenheit a fost un fizician german, unul din fondatorii termometriei.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Daniel Gabriel Fahrenheit

David Hilbert

Inscripție pe piatra de mormânt a lui David Hilbert David Hilbert în 1886 David Hilbert a fost un matematician german, care a avut contribuții esențiale la matematica și fizica secolului al XX-lea.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și David Hilbert

Degețel

Digitalis (Degețel, degetar, degetariță), este un gen de plante din familia Scrophulariaceae, originar din partea centrală și de vest a Asiei și din Europa.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Degețel

Democrit

Democrit Democritos (în, Democritos) a fost un filosof grec presocratic.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Democrit

Densitate

Densitatea (sau mai exact densitatea de masă, numită și masă specifică) este o mărime fizică folosită pentru descrierea materialelor și definită ca masa unității de volum.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Densitate

Didier Queloz

Didier Patrick Queloz este un astronom elvețian, profesor la Observatorul astronomic al Universității din Geneva (Elveția) și Laboratorul Cavendish de la Universitatea Cambridge (Marea Britanie), specializat în cercetarea exoplanetelor.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Didier Queloz

Dimitri Mendeleev

Dimitri Ivanovici Mendeleev (în) a fost un chimist rus care a publicat un tabel periodic al elementelor asemănător cu cel actual.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Dimitri Mendeleev

Dolly (oaie)

Dolly (împăiată), expusă la Muzeul Regal al Scoției Dolly (n. 5 iulie 1996, Roslin, Scoția – d. 14 februarie 2003, Roslin, Scoția) a fost o oaie domestică, femelă, care a reprezentat prima clonare reușită a unui mamifer dintr-o celulă somatică adultă, prin procedeul de transfer nuclear.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Dolly (oaie)

Dreaptă

Reprezentarea unei porțiuni dintr-o '''dreaptă''' În matematică o dreaptă este o figură geometrică ce are doar o dimensiune, lungimea.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Dreaptă

Ecuația lui Dirac

Dirac (circa 1930). Descoperirea pozitronului. Imagine din camera cu ceață, realizată de Anderson în 1932. Ecuația lui Dirac descrie cantitativ proprietățile electronului, pe baza principiilor mecanicii cuantice și teoriei relativității.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Ecuația lui Dirac

Edward Morley

Edward Williams Morley a fost un chimist și fizician american.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Edward Morley

Edwin Hubble

Edwin Powell Hubble a fost un astronom și cosmolog american, fondatorul astronomiei extragalactice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Edwin Hubble

Egiptul Antic

Egiptul Antic a fost o veche civilizație din nord-estul Africii, care s-a dezvoltat în zonele joase de-a lungul fluviului Nil, suprafața actuală a statului modern Egipt.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Egiptul Antic

Electricitate

Fulgerul este unul din cele mai spectaculoase efecte ale electricității. Electricitatea este totalitatea fenomenelor fizice asociate cu prezența și deplasarea sarcinilor electrice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Electricitate

Electrodinamică cuantică

Tomonaga Schwinger Feynman Dyson Electrodinamica cuantică, sau QED (din Quantum ElectroDynamics), este teoria cuantică relativistă a interacției electromagnetice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Electrodinamică cuantică

Electromagnetism

Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Electromagnetism

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Electron

Emmy Noether

Amalie Emmy Noether a fost o matematiciană germană, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei abstacte.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Emmy Noether

Enzimă

Imagine de tip panglică a enzimei TIM (triozo-fosfat-izomeraza), care catalizează conversia reversibilă a izomerilor dihidroxiaceton-fosfat și D-gliceraldehid-3-fosfat Enzimele (din limba greacă - zymosis - ferment) sunt macromolecule de origine proteică cu rol de biocatalizatori, cu ajutorul cărora celulele vii pot înfăptui reacții complexe într-un timp scurt, la temperatura mediului înconjurător.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Enzimă

Eratostene

200px Eratostene din Cyrene (în, Eratosthenes; cca 276 - cca 195 î.Hr.) a fost un matematician, poet, atlet, geograf și astronom antic grec, membru al Academiei din Alexandria.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Eratostene

Erwin Schrödinger

Erwin Rudolf Josef Alexander Schrödinger a fost un fizician austriac, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1933, unul din părinții fizicii cuantice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Erwin Schrödinger

Etanol

Etanolul (de asemenea denumit și alcool etilic sau mai simplu doar alcool) este un compus organic din clasa alcoolilor, fiind principalul alcool întâlnit în băuturile alcoolice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Etanol

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Europa

Evangelista Torricelli

Evangelista Torricelli, gravură Evangelista Torricelli a fost un fizician și matematician italian.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Evangelista Torricelli

Evaporare

Evaporarea azotului lichid Evaporarea sau evaporația este procesul prin care atomii sau moleculele unui corp în stare lichidă acumulează suficientă energie pentru a ajunge în stare gazoasă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Evaporare

Evoluție

Evoluția este fenomenul prin care o populație de organisme vii își transformă treptat caracterele fizice și comportamentul, pierzând anumite caractere sau obiceiuri sau căpătând caractere și obiceiuri noi, ceea ce modifică specia, și uneori creează, dintr-o populație unică, două populații diferite (noi varietăți sau specii: acest fenomen este denumit speciație, iar fenomenul invers, hibridarea naturală, contopește varietăți diferite într-o populație unică).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Evoluție

Ewald Georg von Kleist

buteliei de Leyda. buteliei de Leyda. Ewald Georg (sau Jürgen) von Kleist (n. 10 iunie 1700, Vietzow, Pomerania Posterioară – d. 11 decembrie 1748) a fost un jurist, cleric luteran și fizician german.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Ewald Georg von Kleist

Exoplanetă

constelația Vulpecula. Acesta a fost descoperită în 2005. Cele mai multe exoplanete descoperite momentan sunt pe o rază de 300 ani lumină în jurul Soarelui telescopului spațial Hubble (fotografie NASA) Subaru Telescope HiCIAO in the near infrared. VLT, using a 1.4 arcsec occulting mask on top of AB Pictoris.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Exoplanetă

Experiment

Un experiment (din latină din ex- și periri, „despre încercare”) este un set de observații sistematice desfășurate în contextul rezolvării unei anumite probleme sau chestiuni, pentru a sprijini sau infirma o ipoteză sau cercetare privitoare la fenomene.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Experiment

Experimentul Michelson-Morley

Date din experimentul Michelson-Morley Experimentul Michelson–Morley, unul din cele mai importante și celebre experimente din istoria fizicii, a fost efectuat în 1887 de Albert Michelson și Edward Morley la ceea ce este astăzi Case Western Reserve University.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Experimentul Michelson-Morley

Extincție

În biologie, extincția este dispariția tuturor membrilor unei specii sau a unui grup de taxoni, reducând astfel biodiversitatea.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Extincție

Fenomen fizic

Fenomenul fizic este transformarea de stare și formă a corpurilor, fără schimbarea compoziției substanțelor din care provin.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Fenomen fizic

Fermi National Accelerator Laboratory

Vedere aeriană a acceleratorului ''Tevatron'', la Fermilab. Fermi National Accelerator Laboratory, prescurtat Fermilab, este un centru de cercetare specializat în fizica energiilor înalte, situat în Batavia, Illinois, în apropiere de Chicago.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Fermi National Accelerator Laboratory

Filtrare

Filtrare în vid realizată cu ajutorul unui vas de trompă și a unei pâlnii Pahar Büchner Filtrarea este o operație mecanică sau fizică de separare din soluții sau gaze, printr-un filtru, a unor substanțe (particule) solide, insolubile, dar cu densitate apropiată de cea a lichidului sau gazului în care se găsesc.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Filtrare

Fizică clasică

Fizica clasică cuprinde ramurile fizicii datând de dinainte de "revoluțiile" de la începutul secolului XX, datorate mecanicii cuantice și teoriei relativității.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Fizică clasică

Formula lui Planck

'''Spectrul radiației corpului negru''' Formula lui Planck (cunoscută și ca legea lui Planck pentru radiația termică) este o expresie matematică ce stabilește dependența intensității radiației corpului negru de lungimea de undă a radiației emise și de temperatura corpului emisiv.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Formula lui Planck

Fosilă

Fosilă (din latină: fossilis, „dezgropat“; numit în germană și Petrefakt) este un termen utilizat pentru resturile sau urmele biologice ce au vârsta de peste 10.000 de ani în straturile Pământului.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Fosilă

Foton

Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Foton

Francis Crick

Francis Harry Compton Crick OM FRS a fost un bio- și neuro-fizician britanic, fiind unul din cei patru co-descoperitori (alături de James D. Watson, Maurice Wilkins și Rosalind Franklin) a structurii ADN-ului în 1953.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Francis Crick

Freeman J. Dyson

Freeman John Dyson un fizician teoretician și matematician american de origine britanică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Freeman J. Dyson

Friedrich Wöhler

Friedrich Wöhler a fost un chimist german, cunoscut pentru sinteza ureei, dar și pentru izolarea unor elemente chimice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Friedrich Wöhler

Fulger

Fulger Semn convențional meteorologic pentru ploaie cu fulger Fulgerul este un arc electric, luminos, rezultat în urma unui proces de descărcare electrică între nori, cauzat de o diferență de potențial electrostatic.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Fulger

Galileo Galilei

Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Galileo Galilei

Gaură neagră

galaxiei Messier 87, obținută de către cercetătorii de la Event Horizon Telescope (10.04.2019) O gaură neagră este o regiune în spațiu-timp cu o forță gravitațională atât de mare încât nimic nici măcar particulele și radiația electromagnetică ca lumina nu poate scăpa odată intrat în ea.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Gaură neagră

Gaz ideal

Gazul ideal este un model teoretic de gaz, caracterizat printr-o ecuație de stare simplă din punct de vedere matematic.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Gaz ideal

Geber

Geber într-un manuscris alchimist din sec. al XV-lea Jabir ibn Hayyan, latinizat Geber (c. 721- c. 815) a fost un celebru învățat de origine arabă (după unele surse) sau persană (după alte surse), ce a adus o contribuție substanțială la dezvoltarea culturii islamice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Geber

Genetică

Genetica (din greacă veche: γενετικός genetikos, genitiv și γένεσις genesis, origine) este o ramură a biologiei care studiază fenomenele și legile eredității și ale variabilității organismelor.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Genetică

Genom

Prin genom se înțelege ansamblul de gene și alte informații ereditare ale unei unități structurale cu capacități potențiale, de autonomie în exercitarea funcțiilor legate de ereditate, diversitate și determinare a caracterelor.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Genom

Georg Simon Ohm

Georg Simon Ohm a fost un fizician și educator german.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Georg Simon Ohm

George Zweig

George Zweig (n. 30 mai 1937, Moscova) este un fizician și neurobiolog american.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și George Zweig

Georges Cuvier

Georges Cuvier Georges Léopold Chrétien Frédéric Dagobert Cuvier a fost un zoolog și paleontolog francez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Georges Cuvier

Georges Lemaître

Georges Henri Lemaître a fost un preot și fizician belgian, întemeietor al teoriei Big Bang.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Georges Lemaître

Gottfried Wilhelm von Leibniz

Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german și important continuator (alături de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Gottfried Wilhelm von Leibniz

Gregor Mendel

Johann Gregor Mendel a fost un călugăr din Ordinul Sfântului Augustin și cercetător științific.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Gregor Mendel

Hartă geologică

României și a arealelor învecinate, din anul 1929 (cu frontierele actualizate la nivelul anului 2009). Harta geologică este o reprezentare grafică bidimensională (cu o proiecție geografică predefinită) în care se reprezintă grafic (simbolic) extinderea spațială a unităților geologice precum și deformațiile structurale care le-au afectat de-a lungul timpului geologic.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Hartă geologică

HeLa

HeLa (scris și Hela sau hela) este o linie celulară imortalizată utilizată în cercetarea științifică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și HeLa

Heliocentrism

Sistem solar heliocentric În astronomie, heliocentrismul este teoria că Soarele este centrul sistemului solar.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Heliocentrism

Henry Moseley

Henry Gwyn-Jeffreys Moseley (n. 23 noiembrie 1887 - d. 10 august 1915) a fost un fizician englez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Henry Moseley

Hermann von Helmholtz

Hermann Ludwig Ferdinand von Helmholtz a fost un medic și fizician german.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Hermann von Helmholtz

Hidropizie

Hidropizia sau hidropsul (din greaca hydor, hydatos.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Hidropizie

Hiparh

Hiparh Hiparh sau Hipparchus (Nicaea, Bithynia, cca. 190 î.Hr. — Rodos, cca.120 î.Hr.) este cel mai mare astronom al Antichității, fondatorul astronomiei științifice, în opoziție cu cea speculativă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Hiparh

Ibn al-Nafis

Ala al-Din Abu al-Hassan Ali ibn Abi-Hazm al-Qarshi al-Dimashqi (în arabă: علاء الدين أبو الحسن عليّ بن أبي حزمالقرشي الدمشقي) a fost unul dintre cei mai mari polimați musulmani.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Ibn al-Nafis

Impuls

„Pendulul lui Newton”, un dispozitiv care ilustrează principiul conservării impulsului. Impulsul unui corp este o mărime fizică vectorială definită ca fiind produsul dintre masă și viteză.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Impuls

India

India, oficial Republica India, este o țară din sudul Asiei.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și India

Inerție (dezambiguizare)

Inerția se poate referi la.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Inerție (dezambiguizare)

Infinitezimal

În matematică, un număr infinitezimal este un număr foarte mic care tinde către zero.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Infinitezimal

Isaac Newton

Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Isaac Newton

Jacques Charles

Jacques Alexandre César Charles, 1820 Jacques Alexandre César Charles (n. 12 noiembrie 1746 la Beaugency, Loiret - 7 aprilie 1823 la Paris) a fost un inventator, om de știință și matematician francez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Jacques Charles

James Clerk Maxwell

James Clerk Maxwell a fost un om de știință scoțian, activ în domeniul fizicii matematice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și James Clerk Maxwell

James D. Watson

James Dewey Watson este un genetician, biolog și zoolog american.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și James D. Watson

James Prescott Joule

James Prescott Joule Aparatul pentru determinarea echivalentului mecanic al caloriei James Prescott Joule a fost un fizician englez autodidact și un fabricant de bere.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și James Prescott Joule

Jean-Baptiste de Lamarck

Jean-Baptiste Pierre Antoine de Monet, Cavaler de Lamarck a fost un biolog (botanist, micolog, zoolog) francez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Jean-Baptiste de Lamarck

Jocelyn Bell Burnell

Susan Jocelyn Bell Burnell FRS, FRAS (n. 15 iulie 1943) Cardiff University.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Jocelyn Bell Burnell

Johannes Kepler

Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Johannes Kepler

John Bardeen

John Bardeen a fost un inginer și fizician american.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și John Bardeen

John Dalton

John Dalton (n. 6 septembrie 1766 – d. 27 iulie 1844) a fost un fizician și chimist englez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și John Dalton

John Napier

John Napier de Merchistoun a fost un matematician, fizician și astronom scoțian, fiu al lui Sir Archibald Napier de Merchiston.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și John Napier

Joseph Black

Joseph Black a fost un fizician scoțian, cunoscut pentru că a definit căldura latentă și căldura specifică și a descoperit gazul dioxid de carbon.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Joseph Black

Joseph John Thomson

Joseph John Thomson a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1906, ca apreciere pentru meritele deosebite ale investigațiilor sale teoretice și experimentale asupra conducției electrice în gaze.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Joseph John Thomson

Joseph Priestley

Joseph Priestley, FRS a fost un teolog, chimist, pastor dizident, educator și filozof natural și filozof al politicii englez, care a scris peste 150 de lucrări.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Joseph Priestley

Josiah Willard Gibbs

Josiah Willard Gibbs a fost un inginer, fizician, și matematician american.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Josiah Willard Gibbs

Julian Schwinger

Julian Seymour Schwinger a fost un fizician teoretician american.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Julian Schwinger

Karl Schwarzschild

Karl Schwarzschild (n. 9 octombrie 1873 – d. 11 mai 1916) a fost un fizician german.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Karl Schwarzschild

Kary Mullis

Kary Banks Mullis un biochimist american.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Kary Mullis

Lars Onsager

Lars Onsager a fost un chimist american de origine norvegiană, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1968) pentru dezvoltarea domeniului termodinamica neechilibrului.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Lars Onsager

Legea atracției universale

G este constanta gravitațională, o cantitate cheie în Legea atracției universale a lui Isaac Newton Legea atracției universale, enunțată de Isaac Newton, este o lege a mecanicii clasice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Legea atracției universale

Legea Boyle-Mariotte

Legea Boyle-Mariotte sau legea transformării izoterme, este una din principalele legi ale gazelor și a fost enunțată de Robert Boyle în anul 1662 și de către Edme Mariotte în anul 1676.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Legea Boyle-Mariotte

Legea conservării energiei

Model experimental pentru ilustrarea conservării energiei în procesele de ciocniri perfect elastice. Legea conservării energiei afirmă că energia totală a unui sistem fizic izolat rămâne nemodificată în timp, indiferent de natura proceselor interne ce au loc în sistem.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Legea conservării energiei

Legea lui Avogadro

Legea lui Avogadro este una din legile gazelor.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Legea lui Avogadro

Legea lui Hubble

Analizând lumina de la alte galaxii (vezi Efectul Doppler), Edwin Hubble a descoperit în anii 1920 că aproape toate galaxiile se depărtează de noi cu viteza V proporțională cu distanța lor R față de Pământ, astfel ca V.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Legea lui Hubble

Legea lui Ohm

Legea lui Ohm sau legea conducției electrice, stabilește legătura între intensitatea curentului electric (I) dintr-un circuit electric, tensiunea electrică (U) aplicată și rezistența electrică (R) din circuit.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Legea lui Ohm

Legile gazelor

Acest articol face referire la dezvoltarea istorică a legilor gazelor.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Legile gazelor

Legile lui Kepler

În astronomie, legile lui Kepler descriu mișcările planetelor în jurul Soarelui (sau stelei sistemului solar respectiv) și în general comportamentul oricărui sistem de două corpuri între care acționează o forță invers proporțională cu pătratul distanței.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Legile lui Kepler

Legile lui Mendel

Gregor Mendel a descoperit legile eredității.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Legile lui Mendel

Legile lui Newton

Principia Mathematica. Legile lui Newton (sau principiile fundamentale ale mecanicii) sunt trei legi ale fizicii care dau o relație directă între forțele care acționează asupra unui corp și mișcarea acelui corp.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Legile lui Newton

Leucip

Leucip din Milet sau Leukippos (secolul V î.Hr.) a fost filosof grec.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Leucip

Lichefiere

Lichefierea este procesul de transformare a gazului în lichid.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Lichefiere

Limba arabă

Limba arabă (اللغة العربية al-luġatu al-‘arabiyya) este cea mai mare subramură, ca număr de vorbitori, aflată în uz, din cadrul familiei de limbi semitice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Limba arabă

Limba engleză

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Limba engleză

Limba persană

Persana (فارسی, farsi) este o limbă indo-europeană vorbită în Sudul și Centrul Asiei.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Limba persană

Listă cronologică a invențiilor

Aceasta este o listă a celor mai importante invenții din istorie.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Listă cronologică a invențiilor

Logaritm

nu o atinge și nu se intersectează cu ea. În matematică, logaritmul este operația inversă a ridicării la putere.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Logaritm

Ludwig Boltzmann

Ludwig Boltzmann a fost un fizician și matematician austriac, membru al Academiei Austriece de Științe.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Ludwig Boltzmann

Lumea occidentală

Samuel P. Huntington, ''Ciocnirea civilizațiilor'' (1996). Lumea occidentală (lumea vestică, lumea apuseană), prin metonimie Vestul, Occidentul, Apusul, definea în evul mediu teritoriul respectiv autoritățile politice localizate geografic în Europa de Vest.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Lumea occidentală

Lumină

Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Lumină

Luna

Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Luna

Magnetit

Magnetitul (sau magnetita) este un mineral din grupa oxizilor de fier cu proprietăți feromagnetice, fiind oxidul de fier cel mai rezistent față de acizi și baze, cristalizează în sistemul cubic, cu formula chimică Fe3O4.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Magnetit

Maree

Diagrama mareelor în funcție de poziția Lunii față de Pământ Prin maree (flux și reflux) se înțelege o oscilație periodică a nivelului mării sau oceanului, în raport cu o poziție medie, datorită forței de atracție combinate a Lunii și Soarelui.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Maree

Max Planck

Max Karl Ernst Ludwig Planck a fost un fizician german, fondator al mecanicii cuantice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Max Planck

Max von Laue

Max Theodor Felix von Laue a fost fizician german, profesor universitar la Berlin și Göttingen, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Max von Laue

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Mecanică cuantică

Mediastinită

Mediastinita este inflamația țesuturilor de la mijlocul pieptului, sau mediastinului.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Mediastinită

Mercur (element)

Mercurul (υδράργυρος,,, „vif argent”, „argento vivo” sau argint viu) este un element chimic reprezentat prin simbolul Hg și care are numărul atomic 80.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Mercur (element)

Metal

Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conductor de căldură și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură obișnuită (cu excepția mercurului).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Metal

Metodă științifică

Metoda științifică sau procesul științific este fundamental pentru investigația științifică și pentru dobândirea de către comunitatea științifică de noi cunoștințe bazate pe dovezi fizice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Metodă științifică

Michel Mayor

Michel Gustave Édouard Mayor este un astrofizician elvețian, profesor emerit la Universitatea din Geneva și cercetător la Observatorul din Geneva.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Michel Mayor

Microorganism

Un microorganism bacterian ''Clostridium botulinum'', agent patogen al botulismului, văzut sub microscop. 1. Bacterie, formă vegetativă; 2. Spor liber; 3. Bacterie cu un endospor. Microorganismele (derivat din greacă mikros, μικρός.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Microorganism

Miguel Servet

Miguel Servet, născut Miguel Serveto, cunoscut și ca Miguel de Villanueva, a fost teolog, medic și umanist.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Miguel Servet

Modelul atomic Bohr

Modelul atomic Bohr este primul model de natură cuantică al atomului și a fost introdus în anul 1913 de către fizicianul danez Niels Bohr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Modelul atomic Bohr

Modelul standard

Modelul standard În fizica particulelor elementare, modelul standard reprezintă consensul stabilit la sfârșitul secolului al XX-lea asupra constituenților de bază ai materiei și asupra forțelor fundamentale care descriu interacțiunile dintre aceștia.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Modelul standard

Murray Gell-Mann

Murray Gell-Mann a fost un fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1969 pentru munca sa în elaborarea teoriei particulelor elementare.Decizia Comitetului Nobel suna in felul următor:Pentru cercetări în domeniul particulelor elementare, descoperirea particulei omega minus (Ω-) și enunțarea " legii de conservare a stranietății".

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Murray Gell-Mann

Natură

Natura, în sensul cel mai larg, este echivalentă cu lumea naturală, lumea materială, fizică sau universul.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Natură

Nicolas Léonard Sadi Carnot

Nicolas Léonard Sadi Carnot a fost un fizician și inginer militar francez care, în lucrarea lui din 1824, Reflecții asupra puterii motrice a focului (Réflexions sur la puissance motrice du feu), a dat prima descriere de succes a motoarelor termice, descriere cunoscută azi sub numele de ciclul Carnot, punând astfel bazele pentru a doua lege a termodinamicii.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Nicolas Léonard Sadi Carnot

Nicolaus Copernic

Nicolaus Copernic (în poloneză Mikołaj Kopernik, în germană Nikolaus Kopernikus, sau Niklas Koppernigk) a fost un astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, care a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Nicolaus Copernic

Niels Bohr

Niels Henrik David Bohr, fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Niels Bohr

Niels Stensen

Niels Stensen (în, cunoscut și ca Nicolas Steno) (n. 11 ianuarie – Aber, James S. 2007. Retrieved 11 January 2012. 1638 - d. 25 noiembrie 1686) a fost anatomist danez, geolog, preot și episcop catolic.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Niels Stensen

Număr atomic

În fizică și chimie, numărul atomic al unui element chimic reprezintă numărul de protoni din nucleul atomilor acelui element și se notează de obicei cu Z. Numărul de electroni este egal, în cazul unui atom neutru din punct de vedere electric, cu numărul de protoni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Număr atomic

Ole Rømer

Ole (Christensen) Rømer (n. 25 septembrie 1644, Århus – d. 19 septembrie 1710, Copenhaga), a fost un astronom danez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Ole Rømer

Optică

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Optică

Oswald Avery

Oswald Theodore Avery a fost un medic american de origine canadiană și cercetător în domeniul medicinii.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Oswald Avery

Oxidare

Oxidarea este o reacție chimică prin care se adaugă un atom de oxigen la molecula unei substanțe, care poate fi atât organică, cât și un compus anorganic.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Oxidare

Particulă

Particulă este o denumire generică pentru un fragment sau o cantitate de materie, de dimensiuni reduse în raport cu scara sistemului considerat.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Particulă

Paul Dirac

Paul Adrien Maurice Dirac a fost un fizician britanic și unul din fondatorii domeniilor mecanicii cuantice si a teoriei cuantice a câmpurilor.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Paul Dirac

Pământ

Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Pământ

Peret

Peret, Proyet sau Sezonul Revărsării este numele unui sezon din calendarul egiptean.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Peret

Piatră filozofală

Alchimist în căutarea pietrei filozofale,pictură în ulei de Joseph Wright (1771) Piatra filozofală (în latină: Lapis philosophorum, în arabă: El Iksir, de unde și cuvântul „elixir”) este o substanță legendară cu ajutorul căreia alchimiștii pretindeau că pot transmuta metalele inferioare în aur.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Piatră filozofală

Pierre de Fermat

Pierre de Fermat a fost un avocat, funcționar public și matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale vaste în diferite domenii ale matematicii, precursor al calculului diferențial, geometriei analitice și calculului probabilităților.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Pierre de Fermat

Planetă pitică

Planete pitice O planetă pitică este o categorie de corpuri cerești definită într-o rezoluție a Uniunii Astronomice Internaționale pe 24 august 2006.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Planetă pitică

Plantă

Regnul Plantae este o categorie sistematică care cuprinde organismele pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la viața terestră.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Plantă

Pleurezie

Pleurezia este o afecțiune respiratorie caracterizată prin inflamarea pleurei, o membrană care acoperă plămânii și căptușește cavitatea toracică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Pleurezie

Pluto

Pluto (nume de planetă minoră: 134340 Pluto) este o planetă pitică din centura Kuiper, un inel de corpuri situate dincolo de orbita lui Neptun. A fost primul obiect descoperit în centura Kuiper și rămâne cel mai mare corp cunoscut din acea zonă. După ce Pluto a fost descoperită în 1930, a fost declarată a noua planetă de la Soare.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Pluto

Potasiu

Potasiul (sau kaliu, notat cu simbolul K, din, din limba arabă: القَلْيَه‎ al-qalyah „cenușă de plante”Vegetable substances: materials of manufactures, Society for the Diffusion of Useful Knowledge (Great Britain), pagina 270) este elementul chimic cu numărul atomic 19.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Potasiu

Principiul al treilea al termodinamicii

Al treilea principiu al termodinamicii a fost formulat mai întâi de către Walther Nernst în 1906 și a fost denumit teorema lui Nernst, iar apoi a fost reformulat de către Max Planck.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Principiul al treilea al termodinamicii

Principiul întâi al termodinamicii

Principiul întâi al termodinamicii constituie o particularizare a legii conservării energiei la procesele în care intervine mișcarea termică a materiei, adică mișcarea dezordonată a unui număr mare de particule (atomi, molecule etc.).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Principiul întâi al termodinamicii

Principiul de excluziune

Principiul de excluziune, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Principiul de excluziune

Principiul incertitudinii

În mecanica cuantică, chiar și rezultatul unei măsurători a unui sistem nu este determinist, ci este caracterizat printr-o distribuție de probabilitate, în care cu cât este mai mare deviația standard, cu atât mai multă „incertitudine” se va putea spune că respectiva caracteristică este pentru acel sistem.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Principiul incertitudinii

Principiul relativității

Principiul relativității este un criteriu de judecare a teoriilor fizice, care afirmă că acestea nu sunt corecte dacă nu enunță aceleași legi ale fizicii în anumite situații similare între ele.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Principiul relativității

Proiecție stereografică

În geometrie, proiecția stereografică este un caz particular de aplicație (funcție) care proiectează o sferă pe un plan.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Proiecție stereografică

Ptolemeu

Ptolemeu (n. circa 87 d.Hr., probabil în Ptolemais Hermii — d. circa 165 d.Hr., Alexandria) a fost un astronom, astrolog, cartograf, matematician, fizician, filozof și muzician antic.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Ptolemeu

Pulsar

Pulsar Pulsar Pulsarul este o stea foarte mică (cu o rază de 10-15 km), dar foarte densă, numită stea neutronică (rămășiță a unei stele care a colapsat), ce emite energie sub forma unui flux de particule electromagnetice concentrat la polii magnetici ai stelei.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Pulsar

Quark

Un proton,compus din trei quarkuri: două quarkuri '''up''' (cu sarcina +2/3) și altul '''down''' cu sarcina -1/3 Modelului Standard sunt quarkuri. Quarcul (pl. quarci), este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia „grea” (numită și barionică).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Quark

Radiație

Radiația (din fr. radiation) este un fenomen fizic de emitere și propagare de unde (radiație ondulatorie) sau de corpusculi (radiație corpusculară).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Radiație

Radiație catodică

Fascicul de electroni deviat sub forma unui cerc, în prezența unui câmp magnetic Radiația catodică este o radiație corpusculară alcătuită din electronii emiși de catodul unui tub cu descărcare.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Radiație catodică

Radiație cosmică de fond

300px Radiația cosmică de fond este o formă de radiație electromagnetică care se găsește peste tot în Univers.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Radiație cosmică de fond

Radioactivitate

Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Radioactivitate

Raza Schwarzschild

Raza Schwarzschild (denumită uneori și raza gravitațională) este o rază caracteristică fiecărei mase.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Raza Schwarzschild

Reacție de polimerizare în lanț

Diagramme des 4 premiers cycles de la PCR În biologia moleculară reacția în lanț a polimerazei tradusă și ca reacția de polimerizare in lanț este o tehnologie biochimică de multiplicare (sinteză) in vitro a substanței genetice ADN prin amplificarea perechilor de baze componente.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Reacție de polimerizare în lanț

Reducerea numărului de calorii

Reducerea numărului de calorii la ''Drosophila melanogaster'' a dus la prelungirea vieții Reducerea numărului de calorii este o formă de cură de slăbire ce atinge limite între 30 și 50% din caloriile consumate înainte de începerea curei.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Reducerea numărului de calorii

René Descartes

René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și René Descartes

Richard Feynman

Richard Phillips Feynman a fost un fizician american.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Richard Feynman

Robert Boyle

Robert Boyle (n. 25 ianuarie 1627; d. 30 decembrie 1691, Londra) a fost fizician, chimist și inventator irlandez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Robert Boyle

Robert Woodrow Wilson

Robert Woodrow Wilson este un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1978, împreună cu Arno Allan Penzias „pentru descoperirea lor a radiației cosmice de fond de microunde”.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Robert Woodrow Wilson

Roger Bacon

Roger Bacon (n. 1219 – d. 1292), supranumit „Doctor mirabilis”, a fost unul dintre cei mai mari filosofi ai Evului Mediu.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Roger Bacon

Rotația Pământului

O animaţie care arată rotaţia Pământului. Rotația Pământului reprezintă mișcarea de rotație a Terrei în jurul propriei axe.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Rotația Pământului

Rudolf Virchow

Rudolf Ludwig Karl Virchow a fost un medic și renumit patolog german, fondator al patologiei celulare.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Rudolf Virchow

Saul Perlmutter

Saul Perlmutter este un astrofizician evreu american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2011.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Saul Perlmutter

Secolul al II-lea

Secolul al II-lea a început din 101 și a durat până în anul 200, în conformitate cu calendarul iulian.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al II-lea

Secolul al II-lea î.Hr.

(Secolul al III-lea î.Hr. - Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - alte secole) Secolul al II-lea î.Hr. a început în anul 200 î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al II-lea î.Hr.

Secolul al III-lea

Secolul al III-lea a fost perioada care a durat din 201 până în 300.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al III-lea

Secolul al III-lea î.Hr.

(Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. - secolul al II-lea î.Hr. - alte secole) Secolul al III-lea î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al III-lea î.Hr.

Secolul al IV-lea

Secolul al IV-lea a durat din 301 până în anul 400.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al IV-lea

Secolul al IX-lea

Nordul Europei, în special teritoriul actual al Regatului Unit, este devastat de raidurile vikingilor.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al IX-lea

Secolul al V-lea

Secolul al V-lea începe la 1 ianuarie 401 și se termină la 31 decembrie 500.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al V-lea

Secolul al VI-lea

După prăbușirea Imperiului Roman de Apus în secolul precedent, Europa s-a fracturat în mai multe mici regate germanice, care au concurat cu înverșunare pentru terenuri și bogăție.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al VI-lea

Secolul al VIII-lea

În timpul acestui secol, Orientul Mijlociu, coasta Africii de Nord și Peninsula Iberică intră rapid sub dominația islamică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al VIII-lea

Secolul al VIII-lea î.Hr.

(Secolul al IX-lea î.Hr. - Secolul al VIII-lea î.Hr. - Secolul al VII-lea î.Hr. - alte secole) Secolul al VIII-lea î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al VIII-lea î.Hr.

Secolul al X-lea

Secolul al X-lea (al zecelea) este de obicei considerat ca un punct de declin în istoria europeană.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al X-lea

Secolul al XI-lea

Secolul al XI-lea a cuprins perioada aniilor 1001-1100 în acord cu calendarul iulian.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al XI-lea

Secolul al XII-lea

În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu și este uneori numita perioada cisterciana.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al XII-lea

Secolul al XIII-lea

În istoria culturii europene, această perioadă este considerată ca făcând parte din Evul Mediu, și după cuceririle sale în Asia, Imperiul Mongol se întindea din Asia de Est în Europa de Est.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al XIII-lea

Secolul al XIX-lea

Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al XIX-lea

Secolul al XV-lea

Este un secol între Epoca modernă și Renaștere.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al XV-lea

Secolul al XVII-lea î.Hr.

(Secolul al XX-lea î.Hr. - Secolul al XIX-lea î.Hr. - Secolul al XVIII-lea î.Hr. - Secolul al XVII-lea î.Hr. - Secolul al XVI-lea î.Hr. - Secolul al XV-lea î.Hr. - Secolul al XIV-lea î.Hr. - Secolul al XIII-lea î.Hr. - Secolul al XII-lea î.Hr. - Secolul al XI-lea î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al XVII-lea î.Hr.

Secolul al XVIII-lea

Secolul al XVIII-lea începe pe 1 ianuarie 1701 și se termină pe 31 decembrie 1800.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al XVIII-lea

Secolul al XX-lea

Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al XX-lea

Secolul al XXI-lea

Secolul al XXI-lea a început la 1 ianuarie 2001 și se va încheia la 31 decembrie 2100 conform calendarului gregorian curent.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul al XXI-lea

Secolul I

Secolul I a fost secolul care a început la 1 ianuarie al anului 1 și s-a sfârșit cu 31 decembrie anul 100.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secolul I

Secvența principală

stelelor apropiate. Secvența principală de stele este alcătuită din stelele considerate de astronomi tipice și majoritare în Univers.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Secvența principală

Selecție naturală

Selecția naturală este mecanismul fundamental al evoluției ființelor vii (plante, animale, bacterii, fungi), care constă în șanse inegale ale indivizilor la reproducere cu succes și propagarea genelor sale, în dependență de însușirile organismului, dictate de acele gene, care îl fac pe acesta mai mult sau mai puțin adaptat la mediul său.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Selecție naturală

Sin-Itiro Tomonaga

Sin-Itiro Tomonaga sau Shinichirō Tomonaga,, a fost un fizician japonez, care a avut o importantă influență în dezvoltarea electrodinamicii cuantice pentru care a câștigat în 1965 Premiul Nobel pentru Fizică împreună cu Richard Feynman și Julian Schwinger.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Sin-Itiro Tomonaga

Sirius

Sirius este cea mai strălucitoare stea observabilă cu ochiul liber de pe cer.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Sirius

Sistemul imunitar

Sistemul imunitar (din lat. imunis.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Sistemul imunitar

Sistemul solar

Sistemul solar (scris și Sistemul SolarScrierea numelui cu inițiale majuscule nu este unanim acceptată. UAI, organul care deține autoritatea în domeniul nomenclaturii astronomice, specifică (Sistemul solar). Cu toate acestea, numele este frecvent scris cu litere mici (sistemul solar) – de exemplu în Dicționarul Oxford al limbii engleze și) este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Sistemul solar

Soare

Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Soare

Sol (dezambiguizare)

Sol se poate referi la.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Sol (dezambiguizare)

Straturile Pământului

Structura internă cu principalele straturi ale Pământului prezentat schematic Forma globului terestru este aproape sferică, deformarea datorându-se forței centrifuge rezultate prin mișcarea de rotație, Pământul având o, adică mai bombat la ecuator și mai turtit la cei doi poli.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Straturile Pământului

Sublimare

În fizică, sublimarea este fenomenul de trecere, prin încălzire, a unei substanțe din stare solidă, direct în stare de vapori (gazoasă), fără a mai trece prin starea lichidă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Sublimare

Tabelul periodic al elementelor

Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice cunoscute până în prezent, aranjate în funcție de numărul lor atomic adică, după numărul de protoni dintr-un atom și, în funcție de configurația electronică și proprietăți chimice recurente.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Tabelul periodic al elementelor

Tăblița lui Venus a lui Ammisaduqa

Planeta Venus fotografiată de Mariner 10 Tăblița lui Venus a lui Ammisaduqa (Tableta a 63-a Enuma Anu Enlil) se referă la înregistrarea observațiilor astronomice ale planetei Venus, precum și la păstrarea sa în numeroase tăblițe scrise cu litere cuneiforme datând din primul mileniu î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Tăblița lui Venus a lui Ammisaduqa

Telescop

Telescop cu refracție. Telescopul (din greacă: tele.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Telescop

Temperatură

Temperatura este o mărime fizică a unui sistem termodinamic care exprimă cantitativ proprietatea de mai cald sau mai rece a sistemului respectiv.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Temperatură

Teorema lui Thales

thumb thumb Thales din Milet (624 - 546 î.Hr.), după cum afirmă Proclus, ar fi cunoscut teoremele privitoare la triunghiurile asemenea, cu ajutorul cărora a măsurat depărtarea unui vas de la țărmul mării.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Teorema lui Thales

Teoria flogisticului

Teoria flogisticului încerca să explice fenomene ca: arderea, ruginirea. Teoria flogisticului a fost o teorie învechită, care încerca să explice procesele de ardere, oxidare și ruginire a metalelor.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Teoria flogisticului

Teoria informației

Teoria informației este o ramură a matematicii aplicate și a ingineriei electrice care se ocupă cu studierea cuantificării, stocării și comunicării informației.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Teoria informației

Teoria relativității

Teoria relativității reprezintă în fizica modernă un ansamblu a două teorii formulate de Albert Einstein: relativitatea restrânsă și relativitatea generală.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Teoria relativității

Teoria relativității generale

găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Teoria relativității generale

Termometru

Termometrele sunt dispozitive de măsurare a temperaturii, cu aplicații în aproape toate domeniile de activitate practică a omului.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Termometru

Thales din Milet

Thales din Milet (în greacă:Θαλής ο Μιλήσιος (Thalḗs ho Milḗsios)) a fost un filozof grec presocratic, care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Thales din Milet

Timp

"Big Ben", marele ceas al Palatului Westminster din Londra, unul dintre cele mai renumite ceasuri din lume. Timpul este mersul înainte continuu și nedefinit al existenței și al evenimentelor care survin într-o succesiune după toate constatările ireversibile din trecut, prin prezent, spre viitor.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Timp

Top

Top poate fi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Top

Tranzistor

Diferite tipuri de tranzistoare Tranzistorul este un dispozitiv electronic din categoria semiconductoarelor care are cel puțin trei terminale (borne sau electrozi), care fac legătura la regiuni diferite ale cristalului semiconductor.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Tranzistor

Tub Crookes

În ultima parte a secolului al XIX-lea, William Crookes a inventat tubul cu raze catodice și a fost primul care a observat particulele încărcate negativ, într-un astfel de tub.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Tub Crookes

Tuberculoză

Tuberculoza, sau TBC (abreviere pentru „bacilul de tubercul”) este o boală infecțioasă frecventă și, în cele mai multe cazuri, curabilă, provocată de diferite tipuri de micobacterii, de obicei de Mycobacterium tuberculosis.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Tuberculoză

Tucidide

Bustul lui Tucidide, aflat la ''Royal Ontario Museum''. Tucidide (greacă Θουκυδίδης, Thoukudídês, cca 460-390 î.Hr., fiul lui Oloros) a fost un politician, strateg și istoric atenian, autor al unei vaste monografii asupra Războiului peloponesiac din cea de-a doua jumătate a secolului V î.Hr., desfășurat între Atena, ajutată de Liga de la Delos și Sparta, împreună cu aliatele ei, Tucidide este implicat direct în evenimentele pe care le relatează.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Tucidide

Tycho Brahe

Tycho Brahe a fost un astronom și matematician danez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Tycho Brahe

Uniunea Astronomică Internațională

Uniunea Astronomică Internațională (prescurtat UAI, în franceză Union astronomique internationale, iar în engleză International Astronomical Union, cu sigla IAU) este o asociație internațională care are obiectivul de a coordona activitatea astronomilor din întreaga lume.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Uniunea Astronomică Internațională

Univers

Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Univers

Uranus

Uranus este a șaptea planetă de la Soare.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Uranus

Uree

Ureea (denumită și carbamidă, cu denumirea sistematică carbonil diamidă) este un compus organic cu formula chimică CO(NH2)2.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Uree

Virus

gripei aviare, văzut la microscopul electronic În biologie, un virus este un agent patogen inframicrobian, invizibil la microscopul optic, care nu are capacitatea de autoreproducere, ci este multiplicat de celula parazitată.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Virus

Vitalism

Vitalismul este o veche teorie științifică, infirmată, care explică procesele vitale prin prezența în organismele vii a unei așa-zise „forțe vitale”.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Vitalism

Viteza luminii

Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Viteza luminii

Walter Houser Brattain

Walter Houser Brattain a fost un fizician american care, împreună cu John Bardeen și William Shockley, a inventat tranzistorul.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Walter Houser Brattain

Walther Nernst

Walther Nernst a fost fizician și chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1920).

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Walther Nernst

Werner Heisenberg

leftWerner Karl Heisenberg a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932 și unul dintre fondatorii fizicii cuantice.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Werner Heisenberg

Wilhelm Röntgen

Wilhelm Conrad Röntgen a fost un fizician german.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Wilhelm Röntgen

William Bradford Shockley

William Bradford Shockley a fost un fizician și inventator american de origine britanică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și William Bradford Shockley

William Crookes

Sir William Crookes, OM, membru al Societății Regale a fost un chimist și fizician englez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și William Crookes

William de Ockham

William de Ockham, în Gulielmus Occamus, a fost un filosof, moralist și scriitor politic englez de formație franciscană, considerat printre cei mai influenți gânditori din secolul al XIV-lea.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și William de Ockham

William Gilbert

William Gilbert (sau Gilberd) a fost un fizician, medic și filozof englez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale de pionierat în domeniile electricității și magnetismului.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și William Gilbert

William Harvey

William Harvey (n.1 aprilie 1578 – d. 3 iunie 1657) a fost medic englez, celebru pentru faptul că a elaborat teoria exactă a circulației sanguine.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și William Harvey

William Herschel

William Herschel Sir Frederick William Herschel (în germană Friedrich Wilhelm Herschel) a fost un astronom, inventator și muzician britanic de origine germană.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și William Herschel

William Smith (geolog)

William 'Strata' Smith (23 martie 1769 – 28 august 1839) a fost un geolog englez, apreciat pentru că a creat prima hartă geologică națională.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și William Smith (geolog)

William Thomson

Sir William Thomson, din 1892 Lord Kelvin, a fost un fizician britanic, renumit îndeosebi prin lucrările sale științifice în domeniul termodinamicii.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și William Thomson

William Withering

William Withering (n. 17 martie 1741, Wellington (Shropshire) – d. 6 octombrie 1799, Birmingham) a fost un medic, dar de asemenea botanist, geolog, chimist, micolog și mineralog englez.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și William Withering

Wolfgang Pauli

Wolfgang Ernst Pauli a fost un fizician austriac care s-a remarcat prin teoria spinului, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1945.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Wolfgang Pauli

Zero absolut

Zero absolut (temperatura de 0 K) este limita minimă pe scara de temperatură.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și Zero absolut

1021

Anul 1021 (MXXI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1021

1144

1144 (MCXLIV) a fost un an bisect al calendarului iulian.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1144

1220

1220 (MCCXX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1220

1235

Anul 1235 (MCCXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1235

1242

1242 (MCCXLII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1242

1327

----1327 (MCCCXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1327

150

Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea Decenii: Anii 100 Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 - Anii 150 - Anii 160 Anii 170 Anii 180 Anii 190 Anii 200 Ani: 145 | 146 | 147 | 148 | 149 | 150 | 151 | 152 | 153 | 154 | 155 ----.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 150

150 î.Hr.

Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. - Secolul I Decenii: Anii 200 î.Hr. Anii 190 î.Hr. Anii 180 î.Hr. Anii 170 î.Hr. Anii 160 î.Hr. - Anii 150 î.Hr. - Anii 140 î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 150 î.Hr.

1543

1543 (MDXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1543

1552

1552 (MDLII) a fost un an bisect al calendarului iulian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1552

1570

1570 (MDLXX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1570

1600

----1600 (MDC) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1600

1609

1609 (MDCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi demarți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1609

1610

1610 (MDCX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1610

1614

1614 (MDCXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1614

1628

1628 (MDCXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1628

1637

1637 (MDCXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1637

1643

1643 (MDCXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1643

1662

1662 (MDCLXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1662

1665

1665 (MDCLXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1665

1669

1669 (MDCLXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1669

1675

1675 (MDCLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1675

1676

1676 (MDCLXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1676

1687

1687 (MDCLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1687

1714

1714 (MDCCXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1714

1745

1745 (MDCCXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1745

1750

1750 (MDCCL) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1750

1751

1751 (MDCCLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1751

1778

1778 (MDCCLXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1778

1781

1781 (MDCCLXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1781

1785

1785 (MDCCLXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1785

1787

1787 (MDCCLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1787

1789

1789 (MDCCLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1789

1796

1796 (MDCCXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1796

1799

1799 (MDCCXCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1799

1800

1800 (MDCCC) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1800

1802

1802 (MDCCCII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1802

1805

1805 (MDCCCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1805

1824

1824 (MDCCCXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1824

1827

1827 (MDCCCXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1827

1828

1828 (MDCCCXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1828

1833

1833 (MDCCCXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1833

1838

1838 (MDCCCXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1838

1843

1843 (MDCCCXLIII) a fost un an al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1843

1846

1846 (MDCCCXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1846

1847

1847 (MDCCCXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1847

1848

1848 (MDCCCXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1848

1858

1858 (MDCCCLVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1858

1859

1859 (MDCCCLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1859

1865

1865 (MDCCCLXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1865

1869

1869 (MDCCCLXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1869

1873

1873 (MDCCCLXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1873

1875

1875 (MDCCCLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1875

1876

1876 (MDCCCLXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1876

1877

1877 (MDCCCLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1877

1887

1887 (MDCCCLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1887

1895

1895 (MDCCCXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1895

1896

1896 (MDCCCXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1896

1897

----1897 (MDCCCXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1897

1900

1900 (MCM) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni și un an bisect al calendarului iulian. Ca rezultat, diferența de 12 zile dintre cele două calendare s-a mărit la 13 zile.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1900

1905

1905 (MCMV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1905

1906

1906 (MCMVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1906

1912

1912 (MCMXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1912

1913

1913 (MCMXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1913

1915

1915 (MCMXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1915

1916

1916 (MCMXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1916

1918

1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1918

1924

1924 (MCMXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1924

1925

1925 (MCMXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1925

1927

1927 (MCMXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1927

1928

1928 (MCMXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1928

1929

1929 (MCMXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1929

1934

1934 (MCMXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1934

1943

1943 (MCMXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1943

1947

1947 (MCMXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1947

1948

1948 (MCMXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1948

1951

1951 (MCMLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1951

1953

1953 (MCMLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1953

1964

1964 (MCMLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1964

1965

1965 (MCMLXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1965

1967

1967 (MCMLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1967

1984

1984 (MCMLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1984

1995

1995 (MCMXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1995

1997

1997 (MCMXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1997

1998

1998 (MCMXCVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 1998

2001

2001 (MMI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni A fost al 2001-lea an d.Hr., primul an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 2-lea an din deceniul 2000-2009.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 2001

2006

2006 (MMVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 2006

2009

2009 (MMIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 2009

300

Lumea în anul 300.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 300

350 î.Hr.

Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al V-lea î.Hr. - Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. Decenii: Anii 400 î.Hr. Anii 390 î.Hr. Anii 380 î.Hr. Anii 370 î.Hr. Anii 360 î.Hr. - Anii 350 î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 350 î.Hr.

360 î.Hr.

Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al V-lea î.Hr. - Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. Decenii: Anii 410 î.Hr. Anii 400 î.Hr. Anii 390 î.Hr. Anii 380 î.Hr. Anii 370 î.Hr. - Anii 360 î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 360 î.Hr.

430 î.Hr.

Secole: Secolul al VI-lea î.Hr. - Secolul al V-lea î.Hr. - Secolul al IV-lea î.Hr. Decenii: Anii 480 î.Hr. | Anii 470 î.Hr. | Anii 460 î.Hr. | Anii 450 î.Hr. | Anii 440 î.Hr. - Anii 430 î.Hr. - Anii 420 î.Hr. | Anii 410 î.Hr. | Anii 400 î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 430 î.Hr.

600 î.Hr.

Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al VIII-lea î.Hr. - Secolul al VII-lea î.Hr. - Secolul al VI-lea î.Hr. Decenii: Anii 630 î.Hr. Anii 620 î.Hr. Anii 610 î.Hr. Anii 600 î.Hr. Anii 590 î.Hr. Anii 580 î.Hr.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 600 î.Hr.

668

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea - Secolul al VIII-lea Decenii: Anii 610 Anii 620 Anii 630 Anii 640 Anii 650 - Anii 660 - Anii 670 Anii 680 Anii 690 Anii 700 Anii 710 Ani: 663 664 665 666 667 - 668 - 669 670 671 672 673 ----.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 668

721

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VII-lea - Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea Decenii: Anii 670 Anii 680 Anii 690 Anii 700 Anii 710 - Anii 720 - Anii 730 Anii 740 Anii 750 Anii 760 Anii 770 Ani: 716 717 718 719 720 - 721 - 722 723 724 725 726 ----.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 721

815

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 760 Anii 770 Anii 780 Anii 790 Anii 800 - Anii 810 - Anii 820 Anii 830 Anii 840 Anii 850 Anii 860 Ani: 810 811 812 813 814 - 815 - 816 817 818 819 820 ----.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 815

965

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea Decenii: Anii 910 Anii 920 Anii 930 Anii 940 Anii 950 - Anii 960 - Anii 970 Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 Ani: 960 961 962 963 964 - 965 - 966 967 968 969 970 ----.

Vedea Cronologia descoperirilor științifice și 965

Vezi și

Liste știință și tehnologie

• Cronologia descoperirilor științifice
• Lista legilor științifice numite după oameni
• Lista problemelor nerezolvate
• Lista teoriilor caracterizate ca pseudoștiință
• Listă a descoperirilor și invențiilor datorate hazardului
• Listă de efecte din fizică
• Listă de oameni de știință ale căror nume sunt folosite ca unități
• Științele Pământului

Cunoscut ca Cronologie a descoperirilor ştiinţifice.

, Celulă, Charles Darwin, Chimie, Ciclul Carnot, Claude Shannon, Clonare, Compus chimic, Cristalizare, Cromozom, Curcubeu, Daniel Gabriel Fahrenheit, David Hilbert, Degețel, Democrit, Densitate, Didier Queloz, Dimitri Mendeleev, Dolly (oaie), Dreaptă, Ecuația lui Dirac, Edward Morley, Edwin Hubble, Egiptul Antic, Electricitate, Electrodinamică cuantică, Electromagnetism, Electron, Emmy Noether, Enzimă, Eratostene, Erwin Schrödinger, Etanol, Europa, Evangelista Torricelli, Evaporare, Evoluție, Ewald Georg von Kleist, Exoplanetă, Experiment, Experimentul Michelson-Morley, Extincție, Fenomen fizic, Fermi National Accelerator Laboratory, Filtrare, Fizică clasică, Formula lui Planck, Fosilă, Foton, Francis Crick, Freeman J. Dyson, Friedrich Wöhler, Fulger, Galileo Galilei, Gaură neagră, Gaz ideal, Geber, Genetică, Genom, Georg Simon Ohm, George Zweig, Georges Cuvier, Georges Lemaître, Gottfried Wilhelm von Leibniz, Gregor Mendel, Hartă geologică, HeLa, Heliocentrism, Henry Moseley, Hermann von Helmholtz, Hidropizie, Hiparh, Ibn al-Nafis, Impuls, India, Inerție (dezambiguizare), Infinitezimal, Isaac Newton, Jacques Charles, James Clerk Maxwell, James D. Watson, James Prescott Joule, Jean-Baptiste de Lamarck, Jocelyn Bell Burnell, Johannes Kepler, John Bardeen, John Dalton, John Napier, Joseph Black, Joseph John Thomson, Joseph Priestley, Josiah Willard Gibbs, Julian Schwinger, Karl Schwarzschild, Kary Mullis, Lars Onsager, Legea atracției universale, Legea Boyle-Mariotte, Legea conservării energiei, Legea lui Avogadro, Legea lui Hubble, Legea lui Ohm, Legile gazelor, Legile lui Kepler, Legile lui Mendel, Legile lui Newton, Leucip, Lichefiere, Limba arabă, Limba engleză, Limba persană, Listă cronologică a invențiilor, Logaritm, Ludwig Boltzmann, Lumea occidentală, Lumină, Luna, Magnetit, Maree, Max Planck, Max von Laue, Mecanică cuantică, Mediastinită, Mercur (element), Metal, Metodă științifică, Michel Mayor, Microorganism, Miguel Servet, Modelul atomic Bohr, Modelul standard, Murray Gell-Mann, Natură, Nicolas Léonard Sadi Carnot, Nicolaus Copernic, Niels Bohr, Niels Stensen, Număr atomic, Ole Rømer, Optică, Oswald Avery, Oxidare, Particulă, Paul Dirac, Pământ, Peret, Piatră filozofală, Pierre de Fermat, Planetă pitică, Plantă, Pleurezie, Pluto, Potasiu, Principiul al treilea al termodinamicii, Principiul întâi al termodinamicii, Principiul de excluziune, Principiul incertitudinii, Principiul relativității, Proiecție stereografică, Ptolemeu, Pulsar, Quark, Radiație, Radiație catodică, Radiație cosmică de fond, Radioactivitate, Raza Schwarzschild, Reacție de polimerizare în lanț, Reducerea numărului de calorii, René Descartes, Richard Feynman, Robert Boyle, Robert Woodrow Wilson, Roger Bacon, Rotația Pământului, Rudolf Virchow, Saul Perlmutter, Secolul al II-lea, Secolul al II-lea î.Hr., Secolul al III-lea, Secolul al III-lea î.Hr., Secolul al IV-lea, Secolul al IX-lea, Secolul al V-lea, Secolul al VI-lea, Secolul al VIII-lea, Secolul al VIII-lea î.Hr., Secolul al X-lea, Secolul al XI-lea, Secolul al XII-lea, Secolul al XIII-lea, Secolul al XIX-lea, Secolul al XV-lea, Secolul al XVII-lea î.Hr., Secolul al XVIII-lea, Secolul al XX-lea, Secolul al XXI-lea, Secolul I, Secvența principală, Selecție naturală, Sin-Itiro Tomonaga, Sirius, Sistemul imunitar, Sistemul solar, Soare, Sol (dezambiguizare), Straturile Pământului, Sublimare, Tabelul periodic al elementelor, Tăblița lui Venus a lui Ammisaduqa, Telescop, Temperatură, Teorema lui Thales, Teoria flogisticului, Teoria informației, Teoria relativității, Teoria relativității generale, Termometru, Thales din Milet, Timp, Top, Tranzistor, Tub Crookes, Tuberculoză, Tucidide, Tycho Brahe, Uniunea Astronomică Internațională, Univers, Uranus, Uree, Virus, Vitalism, Viteza luminii, Walter Houser Brattain, Walther Nernst, Werner Heisenberg, Wilhelm Röntgen, William Bradford Shockley, William Crookes, William de Ockham, William Gilbert, William Harvey, William Herschel, William Smith (geolog), William Thomson, William Withering, Wolfgang Pauli, Zero absolut, 1021, 1144, 1220, 1235, 1242, 1327, 150, 150 î.Hr., 1543, 1552, 1570, 1600, 1609, 1610, 1614, 1628, 1637, 1643, 1662, 1665, 1669, 1675, 1676, 1687, 1714, 1745, 1750, 1751, 1778, 1781, 1785, 1787, 1789, 1796, 1799, 1800, 1802, 1805, 1824, 1827, 1828, 1833, 1838, 1843, 1846, 1847, 1848, 1858, 1859, 1865, 1869, 1873, 1875, 1876, 1877, 1887, 1895, 1896, 1897, 1900, 1905, 1906, 1912, 1913, 1915, 1916, 1918, 1924, 1925, 1927, 1928, 1929, 1934, 1943, 1947, 1948, 1951, 1953, 1964, 1965, 1967, 1984, 1995, 1997, 1998, 2001, 2006, 2009, 300, 350 î.Hr., 360 î.Hr., 430 î.Hr., 600 î.Hr., 668, 721, 815, 965.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Informațiile se bazează pe articolele de Wikipedia și alte proiecte Wikimedia, și sunt disponibile sub licența Creative Commons Atribuire-Distribuire în Condiții Identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate