acces mai rapid decât browser-ul!
38 relaţii: Adjectiv, Arhaism, Asterisc, Biblia, Compunere (lingvistică), Comunicare, Cuvânt, Derivare (lingvistică), Determinant (gramatică), Diateză (dezambiguizare), Figură de stil, Frazeologie, Idiom, Lexic, Limba franceză, Limba maghiară, Limba română, Locuțiune, Metaforă, Mitologia greacă, Mod (gramatică), Morfem, Morfologie (dezambiguizare), Număr (gramatică), Paradigmă (lingvistică), Presă (mijloace de informare), Pronume, Propoziție atributivă, Propoziție gramaticală, Semantică, Sinonim, Sintagmă, Sintaxă, Substantiv, Tangentă, Timp (gramatică), Unitate frazeologică, Verb.
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Nou!!: Expresie idiomatică și Adjectiv · Vezi mai mult »
Arhaism
În lingvistică, termenul arhaism.
Nou!!: Expresie idiomatică și Arhaism · Vezi mai mult »
Asterisc
Asteriscul (*) (din latină asteriscum „steluță”, ← greacă ἀστερίσκος) este un semn tipografic convențional, în formă de steluță (cu șase brațe, nu cu cinci).
Nou!!: Expresie idiomatică și Asterisc · Vezi mai mult »
Biblia
Biblia - prima ediție tipărită (Gutenberg, 1455) Biblia din anul 1866 Biblia (din limba greacă βιβλίον, plural βιβλία - cărți) se referă la Scripturile sacre din iudaism și creștinism.
Nou!!: Expresie idiomatică și Biblia · Vezi mai mult »
Compunere (lingvistică)
În lingvistică, termenul „compunere” denumește un procedeu intern de îmbogățire a lexicului, care constă în formarea de cuvinte noi din două sau mai multe cuvinte existente independent, dintr-un cuvânt și dintr-un element de cuvânt care nu există independent, sau din două asemenea elemente.
Nou!!: Expresie idiomatică și Compunere (lingvistică) · Vezi mai mult »
Comunicare
Acest articol tratează comunicarea între doi oameni din punct de vedere general.
Nou!!: Expresie idiomatică și Comunicare · Vezi mai mult »
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Nou!!: Expresie idiomatică și Cuvânt · Vezi mai mult »
Derivare (lingvistică)
În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din altaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 149.
Nou!!: Expresie idiomatică și Derivare (lingvistică) · Vezi mai mult »
Determinant (gramatică)
În gramatică, conform unei definiții generale, un determinant este un termen subordonat altui termen, numit „determinat” sau „regent”, în cadrul unui raport sintactic.
Nou!!: Expresie idiomatică și Determinant (gramatică) · Vezi mai mult »
Diateză (dezambiguizare)
Termenul diateză poate însemna.
Nou!!: Expresie idiomatică și Diateză (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Figură de stil
Figurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cuvânt sau construcția gramaticală uzuală pentru a da mai multă forță unei imagini sau expuneri.
Nou!!: Expresie idiomatică și Figură de stil · Vezi mai mult »
Frazeologie
Frazeologia este o ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul îmbinărilor de cuvinte parțial sau total fixe, numite unități frazeologice, frazeme sau frazeologisme.
Nou!!: Expresie idiomatică și Frazeologie · Vezi mai mult »
Idiom
În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez idiomeCf. Dexonline,., la rândul său din latinescul idioma provenind din cuvântul grecesc ἰδίωμα – idíōma) înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „lingua franca”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc.
Nou!!: Expresie idiomatică și Idiom · Vezi mai mult »
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Nou!!: Expresie idiomatică și Lexic · Vezi mai mult »
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Nou!!: Expresie idiomatică și Limba franceză · Vezi mai mult »
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Nou!!: Expresie idiomatică și Limba maghiară · Vezi mai mult »
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Nou!!: Expresie idiomatică și Limba română · Vezi mai mult »
Locuțiune
Locuțiunea este, în gramatică și în lexicologie, un grup de cuvinte cu înțeles unitar care se comportă, din punct de vedere gramatical, ca o singură parte de vorbire.
Nou!!: Expresie idiomatică și Locuțiune · Vezi mai mult »
Metaforă
Metafora (din greacă: metapherin) este o figură de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese.
Nou!!: Expresie idiomatică și Metaforă · Vezi mai mult »
Mitologia greacă
Mitologia greacă este corpul de mituri relatate inițial de grecii antici.
Nou!!: Expresie idiomatică și Mitologia greacă · Vezi mai mult »
Mod (gramatică)
În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.
Nou!!: Expresie idiomatică și Mod (gramatică) · Vezi mai mult »
Morfem
În lingvistică, morfemul este cel mai mic element purtător de sens din limbă.
Nou!!: Expresie idiomatică și Morfem · Vezi mai mult »
Morfologie (dezambiguizare)
Morfologie - ramură a gramaticii Morfologie - ramură a biologiei.
Nou!!: Expresie idiomatică și Morfologie (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Nou!!: Expresie idiomatică și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »
Paradigmă (lingvistică)
În lingvistica tradițională, o paradigmă este un ansamblu de forme pe care le ia un morfem lexical combinat cu afixele pe care le poate primi.
Nou!!: Expresie idiomatică și Paradigmă (lingvistică) · Vezi mai mult »
Presă (mijloace de informare)
Presa este constituită din totalitatea elementelor de mass media care se ocupă cu furnizarea de știri.
Nou!!: Expresie idiomatică și Presă (mijloace de informare) · Vezi mai mult »
Pronume
În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.
Nou!!: Expresie idiomatică și Pronume · Vezi mai mult »
Propoziție atributivă
În sintaxa frazei, propoziția atributivă este o propoziție subordonată unei entități lingvistice numite antecedent, pe care o reia.
Nou!!: Expresie idiomatică și Propoziție atributivă · Vezi mai mult »
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Nou!!: Expresie idiomatică și Propoziție gramaticală · Vezi mai mult »
Semantică
Semantica (din limba greacă: σημαντικός, semantikós.
Nou!!: Expresie idiomatică și Semantică · Vezi mai mult »
Sinonim
În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sensBidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.
Nou!!: Expresie idiomatică și Sinonim · Vezi mai mult »
Sintagmă
Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.
Nou!!: Expresie idiomatică și Sintagmă · Vezi mai mult »
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Nou!!: Expresie idiomatică și Sintaxă · Vezi mai mult »
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Nou!!: Expresie idiomatică și Substantiv · Vezi mai mult »
Tangentă
Graficul funcției tangentă Tangenta este o funcție trigonometrică periodică, definită în contextul unui triunghi dreptunghic ca fiind raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată.
Nou!!: Expresie idiomatică și Tangentă · Vezi mai mult »
Timp (gramatică)
În gramatică, termenul „timp” este folosit cu mai multe accepțiuni.
Nou!!: Expresie idiomatică și Timp (gramatică) · Vezi mai mult »
Unitate frazeologică
În frazeologie, o unitate frazeologică, un frazem sau un frazeologism este o îmbinare mai mult sau mai puțin fixă de cuvinte, care se opune prin această caracteristică îmbinării libere de cuvinte.
Nou!!: Expresie idiomatică și Unitate frazeologică · Vezi mai mult »
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Nou!!: Expresie idiomatică și Verb · Vezi mai mult »
