Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Filosofia antică greco-romană

Index Filosofia antică greco-romană

Filozofia antico-greaca europeană își are leagănul în Grecia antică, de unde derivă și numele: "iubire" (philia) de "înțelepciune" (sophia).

201 relaţii: Acropolă, Agnosticism, Agrigento, Albertus Magnus, Anatolia, Anaximandru, Anaximene, Antifon, Antropomorfism, Apollo, Apologetică, Archytas, Aristotel, Asceză, Astronomie, Ateism, Atena, Atena (mitologie), Atomism, Augustin de Hipona, Averroes, Avicenna, Biblioteca din Alexandria, Bizanț, Boethius, Calendar, Cinism (filozofie), Civilizația elenistică, Clement al Alexandriei, Cneus Pompeius Magnus, Constantinopol, Creștinism, De civitate Dei, Delphi, Grecia, Democrit, Dialectică, Dialog, Dinamică, Diogene din Sinop, Diogene Laerțiu, Divinitate, Dogmă, Economie, Egipt, Empedocle, Epicur, Epicureism, Eschil, Etică, Euclid, ..., Euripide, Europa, Evul Mediu, Șapte minuni ale lumii antice, Școala eleată, Școala megarică, Școala milesiană, Școala pitagoreică, Fizică, Formă, Friedrich Nietzsche, Geometrie, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Gnoseologie, Gorgias, Grecia Antică, Hedonism, Heraclit, Homer, Imperiul Otoman, Imperiul Roman de Răsărit, Ionia, Istoria filozofiei, Iustin Martirul și Filozoful, Iustinian I, Jean de La Bruyère, Leucip, Logică, Magna Graecia, Marc Aureliu, Marcus Tullius Cicero, Marcus Vipsanius Agrippa, Marea Egee, Marea Ionică, Maree, Matematică, Mesopotamia, Metafizică, Metempsihoză, Meteorologie, Moise Maimonide, Muzică, Neoplatonism, Nero, Număr rațional, Oracol, Origene, Parmenide, Peninsula Italică, Pericle, Persia, Phidias, Philolaos, Pitagora, Platon, Plotin, Poligon, Politică (dezambiguizare), Proclus, Protagoras, Quintus Horatius Flaccus, Raționament logic, Războaiele Medice, Războiul peloponesiac, Regatul Iuda, Retorică, Roma, Scepticism, Scolastică, Seneca, Senzație, Sextus Empiricus, Sicilia, Silogism, Socrate, Sofism, Sofocle, Stoicism, Substanță chimică, Teofrast, Teologie, Thales din Milet, Titus Lucretius Carus, Toma de Aquino, Univers, Virtute, Zenon din Eleea, Zenon din Kition, 10, 1037, 1126, 1135, 1195, 1198, 1204, 121, 1225, 1274, 128, 1280, 135, 1453, 158, 160, 180, 204, 208, 210, 214, 230, 232, 240, 250, 268, 270, 275, 278, 280, 283, 306, 315, 320, 325, 327, 330, 331, 340, 341, 354, 356, 360, 365, 372, 387, 4, 411, 413, 430, 431, 435, 444, 475, 478, 485, 51, 525, 529, 65, 80, 84, 980. Extinde indicele (151 Mai Mult) »

Acropolă

Acropola este o parte fortificată a unei așezări, situată pe o colină, constituind citadela vechilor orașe grecești.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Acropolă · Vezi mai mult »

Agnosticism

Agnosticismul este concepția filozofică potrivit căreia adevărul anumitor afirmații, mai ales afirmații teologice privind existența unui Dumnezeu sau a unor zei, este fie necunoscut, fie imposibil de aflat.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Agnosticism · Vezi mai mult »

Agrigento

Agrigento (până în anul 1927 numit Girgenti) este un oraș în Sicilia de sud, Italia, capitala provinciei cu același nume.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Agrigento · Vezi mai mult »

Albertus Magnus

Albertus Magnus sau Albert cel Mare a fost un filosof creștin din Evul Mediu, călugăr dominican realist, profesor al lui Toma din Aquino și al lui Pedro Hispano, viitorul papă Ioan al XXI-lea, episcop al Diecezei de Regensburg.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Albertus Magnus · Vezi mai mult »

Anatolia

Anatolia se află la est de Bosfor, între Marea Neagră și Mediterană. Anatolia (în turcă: "Anadolu", în greacă: "Aνατολή" Αnatolē sau Ανατολία Anatolía) sau Asia Mică este o regiune a Asiei de Sud-Vest care astăzi corespunde cu partea asiatică a Turciei, însă nu cu partea europeană, Rumelia.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Anatolia · Vezi mai mult »

Anaximandru

Anaximandru Anaximandros din Milet (greacă: Αναξίμανδρος), redat uneori în limba română și ca Anaximandru sau Anaximander a fost un filozof grec, reprezentant al Școlii ioniene.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Anaximandru · Vezi mai mult »

Anaximene

Anaximene sau Anaximenes din Milet (greacă: Άναξιμένης, n. 585 î.Hr. - d. 525 î.Hr.) a fost un filozof grec presocratic din a doua parte a secolului VI î.Hr., probabil un mai tânăr contemporan al lui Anaximandru, al cărui elev și prieten se consideră că a fost.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Anaximene · Vezi mai mult »

Antifon

Antifonul ''Liber responsorium'' Un antifon este alcătuit dintr-unul sau mai multe versuri / versete din psalmi (sau propoziții din Sfânta Scriptură), care alternează cu versuri ce conțin ideea principală a acelui psalm.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Antifon · Vezi mai mult »

Antropomorfism

Antropomorfismul (gr. άνθρωπος / anthropos, „om“ + μορφή / morphé, „formă“ / kosmos, „univers“ + suf. -ism) constă în atribuirea de însușiri și calități umane unor ființe non-umane, obiecte sau fenomene naturale ori supernaturale.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Antropomorfism · Vezi mai mult »

Apollo

Apollo sau Apolo (greacă veche: Ἀπόλλων, Apollōn; Apollō) este, în mitologia greacă și în mitologia romană, zeul zilei, al luminii și al artelor, al profeției, protector al poeziei și al muzicii, conducătorul corului muzelor și personificare a Soarelui.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Apollo · Vezi mai mult »

Apologetică

Apologetică (gr. apologhitikos -„ care apără”) este o ramură a teologiei sistematice care are ca scop apărarea și justificarea credinței creștine împotriva adversarilor prin probe raționale sau argumente logice.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Apologetică · Vezi mai mult »

Archytas

'''Archytas''' Archytas (gr.: Aρχύτας) (Taranto, 428 î.Hr. - Taranto, 347 î.Hr.) a fost filosof, matematician, astronom, strateg militar grec.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Archytas · Vezi mai mult »

Aristotel

Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Aristotel · Vezi mai mult »

Asceză

Asceza (din limba greacă ἄσκησις, „exercițiu”) (numită și „ascetism”) este un stil de viață caracterizat de abstinență de la unele plăceri lumești.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Asceză · Vezi mai mult »

Astronomie

Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Astronomie · Vezi mai mult »

Ateism

Baronul d'Holbach Ateismul reprezintă, într-un sens larg, respingerea credinței în existența unor zeități.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Ateism · Vezi mai mult »

Atena

Atena (în greaca modernă Αθήνα, Athina, în greaca clasică Ἀθῆναι, Athēnai) este capitala Greciei.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Atena · Vezi mai mult »

Atena (mitologie)

Atena Pallas este o zeiță din mitologia greacă, asociată cu înțelepciunea, artizanatul și războiul, care a fost ulterior sincretizată cu zeița romană Minerva.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Atena (mitologie) · Vezi mai mult »

Atomism

Atomismul sau „Atomismus” este o teorie cosmologică, după care universul este compus din atomi atomii se credea sunt indivizibili și nu se pot transforma niciodată.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Atomism · Vezi mai mult »

Augustin de Hipona

Augustin de Hipona, cunoscut ca Sfântul Augustin, (născut Aurelius Augustinus) a fost un filosof și teolog creștin, episcop în nordul Africii, unul din Părinții Bisericii din Antichitatea târzie, în pragul spre Evul Mediu timpuriu.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Augustin de Hipona · Vezi mai mult »

Averroes

Abū l-Walīd Muhammad ibn Ahmad ibn Muhammad '''ibn Rushd''' ('''Averroes''') Averroes (n. 1126 în Cordoba (Spania) - d. 10 decembrie 1198 în Marrakech, Maroc) a fost unul din cei mai importanți filosofi arabi ai Evului Mediu.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Averroes · Vezi mai mult »

Avicenna

Avicenna Abū ‘Alī al-Husayn ibn ‘Abd Allāh ibn Sīnā al-Balkhī (persană ابوعلى سينا/پورسينا Abu Ali Sina sau numele arab: أبو علي الحسين بن عبد الله بن سينا; deseori numit Ibn Sina sau latinizat Avicenna) (n. 980, d. 1037) a fost filosof, scriitor, medic și cercetător al naturii șiit de origine tadjic.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Avicenna · Vezi mai mult »

Biblioteca din Alexandria

Inscripție latină despre Tiberius Claudius Balbilus din Roma (cca. AD 79) în care se menționează ''Biblioteca din Alexandria'' ca "ALEXANDRINA BYBLIOTHECE" (rândul opt). Biblioteca din Alexandria a fost cea mai renumită bibliotecă a antichității.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Biblioteca din Alexandria · Vezi mai mult »

Bizanț

Bizanț sau Bizanțiu (în greacă: Βυζάντιον, Byzantion) a fost un oraș grecesc antic din antichitatea clasică care a devenit cunoscut sub numele de Constantinopol în antichitatea târzie, după 1929 Istanbul.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Bizanț · Vezi mai mult »

Boethius

Boethius Anicius Manlius Torquatus Severinus Boethius a fost un învățat, filozof și om de stat din secolul al VI-lea, ultim reprezentant al culturii romane din antichitatea târzie, făcând trecerea către Scolastica Evului Mediu.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Boethius · Vezi mai mult »

Calendar

Un calendar astronomic este un mod de divizare a timpului stabilit după fenomene astronomice ciclice, ca de exemplu fazele Lunii, mișcarea aparentă a Soarelui sau o combinație a poziției celor două corpuri cerești.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Calendar · Vezi mai mult »

Cinism (filozofie)

Cinismul sau Școala cinică a fost o școală filosofică greacă întemeiată în secolul V î.Hr. de Antistene, un discipol al lui Socrate.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Cinism (filozofie) · Vezi mai mult »

Civilizația elenistică

Regatele elenistice ale diadohilor în anul 301 î.Hr. greacă, ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΣΩΤΗΡΩΣ ΜΕΝΑΝΔΡΟΥ "moneda Regelui Mântuitor Menandru".'''Revers:''' Kharosthi: MAHARAJA TRATASA MENADRASA "Regele Mântuitor Menandru". Termenul Civilizația elenistică (provenit de la Ἕλλην "Héllēn", numele etnic al grecilor în limba proprie) îi aparține istoricului german Johann Gustav Droysen și se referă la răspândirea culturii grecești în rândurile populațiilor ne-grece cucerite de Alexandru cel Mare.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Civilizația elenistică · Vezi mai mult »

Clement al Alexandriei

Titus Flavius Clemens, cunoscut cu numele Clement al Alexandriei (c.150 - c.215) sau Clement Alexandrinul, membru al Bisericii Ortodoxe a Alexandriei, a fost primul teolog creștin.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Clement al Alexandriei · Vezi mai mult »

Cneus Pompeius Magnus

Pompei Gnaeus Pompeius Magnus, sau Cnaeus Pompeius Magnus, a fost un general și om de stat roman.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Cneus Pompeius Magnus · Vezi mai mult »

Constantinopol

Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Constantinopol · Vezi mai mult »

Creștinism

Răspândirea actuală a creștinismului în lume. Bazilica Sfântul Petru din Roma, cea mai mare biserică din lume și unul dintre cele mai importante centre ale religiei creștine. Creștinismul este una din cele trei religii monoteiste contemporane, alături de iudaism și islam.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Creștinism · Vezi mai mult »

De civitate Dei

De civitate Dei, tipăritură la Veneția din 1489 din colecția Batthyaneum. Altă reprezentare a celor două orașe (numite aici Sion și Babilon), cu îngeri și demoni, într-o tipăritură din 1515. Despre orașul lui Dumnezeu (lat. „De civitas Dei”, gr. „πόλις τοῦ Θεοῦ”) este o lucrare de Sf. Augustin scrisa între 413 și 427 d.Hr., care afirmă primatul credinței creștine în fața religiei și gândirii filosofice din antichitate.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și De civitate Dei · Vezi mai mult »

Delphi, Grecia

Delphi (sau Delfi) este un oraș în Grecia antică, casă a Oracolului delfic în mitologia greacă, dedicat zeului Apollo și locuit de nimfa Cassotis, care era venerată în întreaga lume antică.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Delphi, Grecia · Vezi mai mult »

Democrit

Democrit Democritos (în, Democritos) a fost un filosof grec presocratic.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Democrit · Vezi mai mult »

Dialectică

Dialectica (greacă διαλεκτική (τέχνη), dialektiké (téchne), arta interlocuțiunii; are același sens cu latinescul (ars) dialectica: "(arta) conversației") este un concept filozofic.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Dialectică · Vezi mai mult »

Dialog

Diogene Dialogul este modul de expunere care redă convorbirea directă dintre două sau mai multe personaje.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Dialog · Vezi mai mult »

Dinamică

Dinamica este o ramură a mecanicii clasice care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor, în special cu efectul forțelor asupra mișcării corpurilor respective.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Dinamică · Vezi mai mult »

Diogene din Sinop

Diogene din Sinope Diogene din Sinope, Cinicul (în limba) (c. 412 î.e.n. – 323 î.e.n.) a fost un filosof grec din școala cinică, născut la Sinope.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Diogene din Sinop · Vezi mai mult »

Diogene Laerțiu

Diogene Laerțiu (greacă:Διογένης Λαέρτιος) sau Diogenes Laertios (sec.3), a fost un biograf al filosofilor greci.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Diogene Laerțiu · Vezi mai mult »

Divinitate

Un zeu (la feminin zeiță) este o entitate supranaturală, care este adorată sau respectată de către oameni.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Divinitate · Vezi mai mult »

Dogmă

Dogma (din greacă δόγμα, „părere”) este un postulat religios, considerat de adepții religiei respective drept adevăr absolut.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Dogmă · Vezi mai mult »

Economie

Economia (din oikos, „casă” și νομος nomos, „conducere”) este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Economie · Vezi mai mult »

Egipt

Egipt (în arabă جمهورية مصر العربية Ǧumhūriyyat Miṣr al-ʿArabiyyah; în coptă: Ⲭⲏⲙⲓ Kimi) este o țară arabă din nordul Africii și din Orientul Mijlociu, limitată la nord de Marea Mediterană, la est de Fâșia Gaza, de Israel, de Golful Aqaba (prin intermediul căruia are contact cu Iordania și cu Arabia Saudită) și de Marea Roșie, la sud de Sudan iar la vest de Libia.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Egipt · Vezi mai mult »

Empedocle

Empedocle (c. 490 î.Hr. – c. 430 î.Hr.) a fost filosof grec presocratic.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Empedocle · Vezi mai mult »

Epicur

Bustul lui Epicur Epicur (Epikouros sau Επικουρος în greacă) a fost un filosof grec, fondatorul Epicureismului.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Epicur · Vezi mai mult »

Epicureism

Epicureismul este doctrina morală a lui Epicur și a discipolilor săi bazată pe teoria etică a fericirii raționale a individului.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Epicureism · Vezi mai mult »

Eschil

Eschil (n. 525 î.Hr. - d. 456 î.Hr.); (în greacă: Ασχύλος, Aischylos) a fost un dramaturg grec antic, considerat părintele tragediei clasice.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Eschil · Vezi mai mult »

Etică

Etica (din ēthos.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Etică · Vezi mai mult »

Euclid

Euclid (în Εὐκλείδης, Eukleídēs, latinizat: Euclides), numit și Euclid din Alexandria, a fost un matematician grec care a trăit și a predat în Alexandria în Egipt, în timpul domniei lui Ptolemeu I (323 – 283 î.Hr.). Este cunoscut prin opera sa principală, Elementele, care sistematizează cunoașterea matematică dezvoltată în cursul secolelor anterioare, explicitând noțiunile și propozițiile primitive printr-un sistem de axiome.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Euclid · Vezi mai mult »

Euripide

Euripide (în) a fost un poet tragic grec.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Euripide · Vezi mai mult »

Europa

Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Europa · Vezi mai mult »

Evul Mediu

Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Evul Mediu · Vezi mai mult »

Șapte minuni ale lumii antice

Cele șapte minuni ale lumii antice Cele șapte minuni ale lumii antice este o listă ce conține șapte edificii din Antichitate.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Șapte minuni ale lumii antice · Vezi mai mult »

Școala eleată

Școala eleată sau Școala din Eleea a fost o școală filosofică presocratică din secolul V î.Hr.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Școala eleată · Vezi mai mult »

Școala megarică

Școala Megarică a fost o școală filosofică greacă întemeiată de Euclid din Megara lângă Atena și care a fost activă de la sfârșitul secolul al V-lea î.Hr. până la începutul secolul al III î.Hr. Nu s-au păstrat scrieri ale megaricilor și ceea ce știm despre doctrina lor se bazează pe lucrări ale contemporanilor lor.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Școala megarică · Vezi mai mult »

Școala milesiană

Școala milesiană a fost o școală filosofică fondată în secolul VI î.Hr. Ideile asociate cu această școală sunt exemplificate de trei filosofi din cetatea ioniană Milet: Thales, Anaximandru și Anaximene.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Școala milesiană · Vezi mai mult »

Școala pitagoreică

Școala pitagoreică a fost o școală filosofică fondată de Pitagora în secolul VI î.Hr.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Școala pitagoreică · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Fizică · Vezi mai mult »

Formă

O jucărie pentru copii folosită pentru învățarea diverselor forme O formă sau figură este forma unui obiect sau a marginii sale exterioare, a conturului sau a suprafeței exterioare, spre deosebire de alte proprietăți precum culoare, textură sau tip de material.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Formă · Vezi mai mult »

Friedrich Nietzsche

Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900, Weimar) este unul dintre cei mai importanți filosofi europeni al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Friedrich Nietzsche · Vezi mai mult »

Geometrie

Geometria (din γεωμετρία; geo.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Geometrie · Vezi mai mult »

Georg Wilhelm Friedrich Hegel

Georg Wilhelm Friedrich Hegel (n.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Georg Wilhelm Friedrich Hegel · Vezi mai mult »

Gnoseologie

Lexicală În limba elena: gnosis-cunoaștere si logos-cuvânt, teoria Limba latină: gnoseologia Limba germană: Gnoseologie-teoria cunoașterii Reală Ramura filozofiei care se ocupă cu studiul procesului de cunoaștere.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Gnoseologie · Vezi mai mult »

Gorgias

Acest articol este despre Gorgias, filosoful grec.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Gorgias · Vezi mai mult »

Grecia Antică

Grecia Antică (în, în) a fost o civilizație antică din bazinul mediteranean, provenită din peninsula balcanică, care a durat din secolul al XII-lea î.Hr. până în anul 313 d.Hr., la oficializarea creștinismului, sau până la închiderea academiei ateniene de către împăratul Iustinian I în 529 d.Hr. După colapsul civilizației grecești antice, a urmat perioada romano-bizantină.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Grecia Antică · Vezi mai mult »

Hedonism

Hedonismul (din - „plăcere”) este o concepție etică și un curent filosofic, ce proclamă plăcerea, desfătarea drept binele suprem, iar năzuința de a o obține, principiu al comportamentului.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Hedonism · Vezi mai mult »

Heraclit

''Heraclit'', de Johannes Moreelse Heraclit din Efes (în greacă: Ηρακλειτος Herakleitos; n. 535 î.Hr. - d. anii 470 î.Hr), cunoscut ca „Obscurul” (Skoteinos), a fost un filosof grec presocratic.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Heraclit · Vezi mai mult »

Homer

Homer (gr. μηρος Hómēros) a fost un poet și rapsod grec legendar, căruia i se atribuie scrierea Iliadei (Ἰλιάς) și Odiseei (Ὀδύσσεια).

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Homer · Vezi mai mult »

Imperiul Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: دولتِ عَليه عُثمانيه, Devlet-i Aliye-i Osmaniye, „Sublimul Stat Otoman”; limba turcă modernă: Osmanlı Devleti sau Osmanlı Imparatorluğu, adesea numit și Turcia Otomană) a fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a existat din 1299 până în 1922.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Imperiul Otoman · Vezi mai mult »

Imperiul Roman de Răsărit

Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Imperiul Roman de Răsărit · Vezi mai mult »

Ionia

Ionia (în greaca veche Ἰωνία sau Ἰωνίη) era o regiune a lumii grecești antice situată în vestul Asiei Mici, pe litoralul Mării Mediterane.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Ionia · Vezi mai mult »

Istoria filozofiei

Rafael, Școala din Atena Istoria filozofiei reprezintă studiul ideilor și conceptelor filozofice, încadrate în diversele orientări, școli și curente care s-au succedat de-a lungul timpului.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Istoria filozofiei · Vezi mai mult »

Iustin Martirul și Filozoful

Iustin Filosoful a fost un scriitor creștin din secolul al II-lea.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Iustin Martirul și Filozoful · Vezi mai mult »

Iustinian I

Iustinian I (Flavius Petrus Sabbatius Justinianus) a fost împărat roman în perioada 527-565.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Iustinian I · Vezi mai mult »

Jean de La Bruyère

Jean de La Bruyère (n. 16 august 1645, Paris; d. 10 mai 1696, Versailles) a fost un moralist francez, unul dintre cei mai valoroși moraliști ai literaturii universale.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Jean de La Bruyère · Vezi mai mult »

Leucip

Leucip din Milet sau Leukippos (secolul V î.Hr.) a fost filosof grec.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Leucip · Vezi mai mult »

Logică

Prin logică (din greaca veche λογική, logike) se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Logică · Vezi mai mult »

Magna Graecia

Magna Graecia în jurul anului 280 î.Hr. Coloanele unui templu doric la Taranto Magna Graecia (← latină, română: Grecia Mare, greacă: Megáli Ellás/Μεγάλη Ελλάς) este numele unei regiuni din sudul Italiei care a fost colonizată de coloniști greci în secolul al VIII-lea î.Hr., care și-au pus amprenta asupra ei, aducând cu ei civilizația lor elenă.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Magna Graecia · Vezi mai mult »

Marc Aureliu

Marc Aureliu (în latină Marcus Aurelius) a fost un împărat roman din dinastia Antoninilor, între anii 161 și 180 d.Hr., și filosof stoic.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Marc Aureliu · Vezi mai mult »

Marcus Tullius Cicero

Marcus Tullius Cicero a fost un filozof, politician, jurist, orator, teoretician politic, consul și constituționalist roman.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Marcus Tullius Cicero · Vezi mai mult »

Marcus Vipsanius Agrippa

Sculptură-portret Marcus Vipsanius Agrippa, cunoscut om politic și general roman, a fost unul dintre cei mai apropiați prieteni și colaboratori ai primului împărat, Augustus.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Marcus Vipsanius Agrippa · Vezi mai mult »

Marea Egee

Marea Egee Marea Egee (în greacă: Αιγαίο Πέλαγος, pronunție greacă:; în turcă: Ege Denizi Turkish, pronunție turcă) este un braț al Mării Mediterane, aflat între peninsula grecească și Anatolia.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Marea Egee · Vezi mai mult »

Marea Ionică

Marea Ionică Apus de soare Golful Tarent (Montedarena) Marea Ionică (în, în, în) este parte componentă a Mării Mediterane, fiind situată la sud de strâmtoarea Otranto dintre regiunea Apulia din Italia și Albania.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Marea Ionică · Vezi mai mult »

Maree

Diagrama mareelor în funcție de poziția Lunii față de Pământ Prin maree (flux și reflux) se înțelege o oscilație periodică a nivelului mării sau oceanului, în raport cu o poziție medie, datorită forței de atracție combinate a Lunii și Soarelui.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Maree · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Matematică · Vezi mai mult »

Mesopotamia

Numele Mesopotamia se referă la o regiune din Orientul Apropiat, care în prezent aparține parțial de Irak, parțial de Siria, de vest și parțial de Iran, de est și parțial de Turcia de sud.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Mesopotamia · Vezi mai mult »

Metafizică

Rafael Sanzio mult mai târziu Platon și Aristotel, de Rafael (Stanza della Segnatura, Roma). Aristotel este privit ca "părintele" metafizicii. Metafizica (greacă μετά (meta).

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Metafizică · Vezi mai mult »

Metempsihoză

hindusă. Metempsihoza (din) este un termen filosofic care se referă la transmigrația sufletului, în special la reîncarnarea acestuia după moarte.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Metempsihoză · Vezi mai mult »

Meteorologie

Meteorologia este disciplina care se ocupă de studiul fenomenelor atmosferice, având ca obiect în special procesele climatice, precipitații, temperatură, curenți de aer, descărcărilorfulgereși prognoza lor.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Meteorologie · Vezi mai mult »

Moise Maimonide

Moise Maimonide (n. 30 martie 1135, Córdoba - d. 13 decembrie 1204, Fustat, azi Cairo) a fost un filosof, medic și teolog evreu din Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Moise Maimonide · Vezi mai mult »

Muzică

Euterpe, muza muzicii, într-un mozaic roman din orașul Vichten din Luxemburg. Flautul dublu este denumit ''aulos''. Muzica (din gr. mousikē) este arta combinării notelor în succesiune și simultan într-o formă plăcută estetic, organizarea ritmică a acestor note și integrarea lor într-o lucrare completă.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Muzică · Vezi mai mult »

Neoplatonism

Neoplatonism este denumirea dată fazei finale a tradiției platoniciene, inaugurată de gândirea lui Plotin, durând până în secolul VI d. Hr.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Neoplatonism · Vezi mai mult »

Nero

Nero Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus (n. 15 decembrie 37, Antium – d. 9 sau 11 iunie 68, Roma) a fost din 54 e.n. până în 68 e.n. al cincilea împărat roman al dinastiei Iulio-Claudiene.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Nero · Vezi mai mult »

Număr rațional

În matematică, un număr rațional este un număr real care se poate exprima prin raportul a două numere întregi, de obicei scris sub formă de fracție ordinară: a/b, unde b este nenul.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Număr rațional · Vezi mai mult »

Oracol

„Sibila delfinică” de Michelangelo din Capela Sixtină, Vatican Oracole sunt.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Oracol · Vezi mai mult »

Origene

Origene Origene, în, a fost un învățat și teolog creștin considerat drept unul din cei mai reputați scriitori ai Bisericii din secolul al III-lea.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Origene · Vezi mai mult »

Parmenide

Parmenide a fost un filosof grec presocratic.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Parmenide · Vezi mai mult »

Peninsula Italică

Vedere din satelit a peninsulei în luna martie Peninsula Italică sau peninsula ApeninicăPetre Coteț.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Peninsula Italică · Vezi mai mult »

Pericle

Pericle (aproximativ 495 - 429 î.Hr.) a fost un general, orator și om de stat atenian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Pericle · Vezi mai mult »

Persia

Persia se poate referi la.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Persia · Vezi mai mult »

Phidias

Phidias (în, Fidias) a fost un sculptor grec din epoca lui Pericle, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai perioadei clasice din cultura greacă.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Phidias · Vezi mai mult »

Philolaos

Philolaos (greacă: Φιλόλαος Philólaos) (c. 480 î.Hr. – c. 405 î.Hr.) a fost matematician și filosof grec.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Philolaos · Vezi mai mult »

Pitagora

Pitagora sau Pythagoras (în greacă: Πυθαγόρας) a fost un filosof și matematician grec, originar din insula Samos, întemeietorul pitagorismului, care punea la baza întregii realități, teoria numerelor și a armoniei.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Pitagora · Vezi mai mult »

Platon

Platon (în greaca veche: Πλάτων; Plátōn) a fost un filozof al Greciei antice și fondatorul Academiei din Atena.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Platon · Vezi mai mult »

Plotin

Plotin Plotin (Greacă: Πλωτίνος, n. cca. 205 – d. 270) a fost filosof grec, considerat părintele curentului filosofic cunoscut drept neoplatonism.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Plotin · Vezi mai mult »

Poligon

Poligoane de diferite tipuri: deschis (fără contur), doar conturul (fără interior), închis (incluzând atât conturul, cât și interiorul) și cu autointersectare și autosuprapunere (cu diferite densități în diferite regiuni) În geometria euclidiană, un poligon (gr.: polys.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Poligon · Vezi mai mult »

Politică (dezambiguizare)

Politică se poate referi la.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Politică (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Proclus

Proclus (în greacă: Πρόκλος / Proklos), a fost un filozof neoplatonic grec, unul dintre ultimii marii filozofi clasici.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Proclus · Vezi mai mult »

Protagoras

Protagoras din Abdera (greacă: Πρωταγόρας), a fost un filosof grec, considerat a fi cel mai timpuriu și mai important dintre sofiști.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Protagoras · Vezi mai mult »

Quintus Horatius Flaccus

Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horațiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma) a fost unul dintre cei mai importanți poeți romani din "perioada de aur" a literaturii romane ("Secolul lui Augustus") sau "epoca augustană", cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 d. Hr.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Quintus Horatius Flaccus · Vezi mai mult »

Raționament logic

Raționamentul ca act inferențial care extrage o concluzie dată dintr-un set de premise nu poate fi decât logic sub aspect formal, în sensul utilizării procedurilor de analizare a premizelor și extragere a concluziei prin silogism.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Raționament logic · Vezi mai mult »

Războaiele Medice

Războaiele persane sau Războaiele medice au fost o serie de conflicte militare dintre lumea Greciei antice și Imperiul Persan.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Războaiele Medice · Vezi mai mult »

Războiul peloponesiac

Războiul peloponesiac, desfășurat între anii 431-404 î.Hr.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Războiul peloponesiac · Vezi mai mult »

Regatul Iuda

Iudeea (Regatul de Sud), Regatul Iuda sau Regatul Iudeei (מַמְלֶכֶת יְהוּדָה Mamléḵeṯ Yehudāh; 𒅀𒌑𒁕𒀀𒀀 Ya'uda; 𐤁‬𐤉‬𐤕‬𐤃𐤅‬𐤃 Bēyt Dāwīḏ) a fost un regat din Epoca Fierului din Levantul de Sud.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Regatul Iuda · Vezi mai mult »

Retorică

Retorica (gr., rhêtôr, orator, învățător, lat. retorica, oratoria) este arta de a vorbi bine cu scopul de a convinge.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Retorică · Vezi mai mult »

Roma

Roma este capitala Italiei.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Roma · Vezi mai mult »

Scepticism

Scepticismul (din grecescul skeptios, căutător) este într-un sens general, doctrina filosofică potrivit căreia nu se poate obține o cunoaștere sigură despre cum sunt lucrurile în realitate.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Scepticism · Vezi mai mult »

Scolastică

secolul al XIV-lea în viziunea artistului Laurentius de Voltolina. Scolastică este o noțiune derivată din latină, schola însemnând școală, care desemnează acea tendință din filosofie și teologie care, începând din perioada târzie a Evului Mediu, a încercat să explice și să facă înțelese fenomenele supranaturale ale revelației creștine cu ajutorul rațiunii umane și, mai ales, al filosofiei lui Aristotel.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Scolastică · Vezi mai mult »

Seneca

Seneca cel Tânăr (Muzeul Prado) Lucius Annaeus Seneca (sau mai simplu Seneca sau Seneca cel Tânăr, n. cca. 4 î.Hr. – d. 65) a fost un filosof stoic roman, preceptor al împăratului Nero.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Seneca · Vezi mai mult »

Senzație

Senzația este prima formă de reflectare mentală a realității.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Senzație · Vezi mai mult »

Sextus Empiricus

Sextus Empiricus Sextus Empiricus (în greacă, Σέξτος Ἐμπειρικός, Sextos Empeirikós) a fost filozof, astronom și medic grec, reprezentant al scepticismului târziu, care a trăit în jurul anului 200 d.Hr.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Sextus Empiricus · Vezi mai mult »

Sicilia

Sicilia este una dintre regiunile autonome ale Italiei și cea mai mare insulă din Marea Mediterană.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Sicilia · Vezi mai mult »

Silogism

Silogismul este o formă de argumentare logică în care o propoziție (concluzia) este dedusă din alte două propoziții (premise).

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Silogism · Vezi mai mult »

Socrate

Socrate (greacă: Σωκράτης Sōkrátēs) a fost un filosof din Grecia antică.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Socrate · Vezi mai mult »

Sofism

Acest articol este despre erori în raționament. Un sofism este un raționament corect în aparență, dar fals în realitate.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Sofism · Vezi mai mult »

Sofocle

Sofocle (Greacă veche Σοφοκλῆς-Sofokles - n. cca. 496 î.Hr. - d. 406 î.Hr.) a fost un poet tragic grec.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Sofocle · Vezi mai mult »

Stoicism

Stoicismul este o școală filosofică fondată în Atena de Zenon din Citium (Kition) în jurul anului 300 î.Hr., în perioada elenistică a istoriei antice.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Stoicism · Vezi mai mult »

Substanță chimică

Substanță chimică este o denumire generică dată porțiunilor de materie cu compoziție și structură chimică omogenă, bine definită.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Substanță chimică · Vezi mai mult »

Teofrast

250px Teofrast (n. 372 î.Hr., Eresos - d. 287 î.Hr., Atena), a fost un filozof grec la Școala Peripatetică.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Teofrast · Vezi mai mult »

Teologie

Teologia (neogreacă θεολογία theología, din elină θεός theós „zeu”, „Dumnezeu” și λόγος lógos, „cuvânt”, „știință”) înseamnă „învățătura lui Dumnezeu” sau a zeilor în general.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Teologie · Vezi mai mult »

Thales din Milet

Thales din Milet (în greacă:Θαλής ο Μιλήσιος (Thalḗs ho Milḗsios)) a fost un filozof grec presocratic, care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Thales din Milet · Vezi mai mult »

Titus Lucretius Carus

Lucrețiu (Titus Lucretius Carus) a fost un poet și filozof latin.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Titus Lucretius Carus · Vezi mai mult »

Toma de Aquino

Toma de Aquino (n. circa 1225, Aquino, Regatul Siciliei – d. 7 martie 1274, Mănăstirea Fossanova, Statul Papal, azi comuna Priverno, Italia) a fost un călugăr dominican, teolog, filosof, doctor al Bisericii.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Toma de Aquino · Vezi mai mult »

Univers

Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Univers · Vezi mai mult »

Virtute

Virtutea (latină: virtus) este o excelență morală.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Virtute · Vezi mai mult »

Zenon din Eleea

Zenon din Eleea (cca. 490 î.Hr. – cca. 430 î.Hr.) a fost un filozof grec presocratic, din sudul Italiei, și membru al școlii filozofice a eleaților, întemeiată de Parmenides.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Zenon din Eleea · Vezi mai mult »

Zenon din Kition

Zenon din Kition (în greacă: Ζήνων ὁ Κιτιεύς, Zēnōn ho Kitiéŭs; cca. 334 – 263 î.Hr.) a fost un filozof antic de limbă greacă, originar din Kition, Cipru.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și Zenon din Kition · Vezi mai mult »

10

Anul 10 este un an care a început într-o zi de miercuri după calendarul iulian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 10 · Vezi mai mult »

1037

Fără descriere.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 1037 · Vezi mai mult »

1126

1126 (MCXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 1126 · Vezi mai mult »

1135

1135 (MCXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 1135 · Vezi mai mult »

1195

1195 (MCXCV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 1195 · Vezi mai mult »

1198

1198 (MCXCVIII) a fost un an al calendarului iulian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 1198 · Vezi mai mult »

1204

1204 (MCCIV) a fost un an bisect al calendarului iulian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 1204 · Vezi mai mult »

121

Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea Decenii: Anii 70 Anii 80 Anii 90 Anii 100 Anii 110 - Anii 120 - Anii 130 Anii 140 Anii 150 Anii 160 Anii 170 Ani: 116 | 117 | 118 | 119 | 120 | 121 | 122 | 123 | 124 | 125 | 126 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 121 · Vezi mai mult »

1225

1225 (MCCXXV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 1225 · Vezi mai mult »

1274

1274 (MCCLXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 1274 · Vezi mai mult »

128

Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea Decenii: Anii 70 Anii 80 Anii 90 Anii 100 Anii 110 - Anii 120 - Anii 130 Anii 140 Anii 150 Anii 160 Anii 170 Ani: 123 | 124 | 125 | 126 | 127 | 128 | 129 | 130 | 131 | 132 | 133 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 128 · Vezi mai mult »

1280

1280 (MCCLXXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 1280 · Vezi mai mult »

135

Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea Decenii: Anii 80 Anii 90 Anii 100 Anii 110 Anii 120 - Anii 130 - Anii 140 Anii 150 Anii 160 Anii 170 Anii 180 Ani: 130 | 131 | 132 | 133 | 134 | 135 | 136 | 137 | 138 | 139 | 140 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 135 · Vezi mai mult »

1453

1453 (MCDLIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 1453 · Vezi mai mult »

158

Secole: Secolul I - Secolul II - Secolul III Decese: Anii 100 Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 - Anii 150 - Anii 160 Anii 170 Anii 180 Anii 190 Anii 200 Ani: 153 | 154 | 155 | 156 | 157 - 158 - 159 | 160 | 161 | 162 | 163 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 158 · Vezi mai mult »

160

Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea Decenii: Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150 - Anii 160 - Anii 170 Anii 180 Anii 190 Anii 200 Anii 210 Ani: 155 | 156 | 157 | 158 | 159 - 160 - 161 | 162 | 163 | 164 | 165 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 160 · Vezi mai mult »

180

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea Decenii: Anii 130 Anii 140 Anii 150 Anii 160 Anii 170 - Anii 180 - Anii 190 Anii 200 Anii 210 Anii 220 Anii 230 Ani: 175 176 177 178 179 - 180 - 181 182 183 184 185 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 180 · Vezi mai mult »

204

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 150 Anii 160 Anii 170 Anii 180 Anii 190 - Anii 200 - Anii 210 Anii 220 Anii 230 Anii 240 Anii 250 Ani: 199 200 201 202 203 - 204 - 205 206 207 208 209 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 204 · Vezi mai mult »

208

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 150 Anii 160 Anii 170 Anii 180 Anii 190 - Anii 200 - Anii 210 Anii 220 Anii 230 Anii 240 Anii 250 Ani: 203 204 205 206 207 - 208 - 209 210 211 212 213 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 208 · Vezi mai mult »

210

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 160 Anii 170 Anii 180 Anii 190 Anii 200 - Anii 210 - Anii 220 Anii 230 Anii 240 Anii 250 Anii 260 Ani: 205 206 207 208 209 - 210 - 211 212 213 214 215 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 210 · Vezi mai mult »

214

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 160 Anii 170 Anii 180 Anii 190 Anii 200 - Anii 210 - Anii 220 Anii 230 Anii 240 Anii 250 Anii 260 Ani: 209 210 211 212 213 - 214 - 215 216 217 218 219 ---- Anul 214 (CCXIV) a fost un an al calendarului gregorian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 214 · Vezi mai mult »

230

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 180 Anii 190 Anii 200 Anii 210 Anii 220 - Anii 230 - Anii 240 Anii 250 Anii 260 Anii 270 Anii 280 Ani: 225 226 227 228 229 - 230 - 231 232 233 234 235 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 230 · Vezi mai mult »

232

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 180 Anii 190 Anii 200 Anii 210 Anii 220 - Anii 230 - Anii 240 Anii 250 Anii 260 Anii 270 Anii 280 Ani: 227 228 229 230 231 - 232 - 233 234 235 236 237 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 232 · Vezi mai mult »

240

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 190 Anii 200 Anii 210 Anii 220 Anii 230 - Anii 240 - Anii 250 Anii 260 Anii 270 Anii 280 Anii 290 Ani: 235 236 237 238 239 - 240 - 241 242 243 244 245 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 240 · Vezi mai mult »

250

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 200 Anii 210 Anii 220 Anii 230 Anii 240 - Anii 250 - Anii 260 Anii 270 Anii 280 Anii 290 Anii 300 Ani: 245 246 247 248 249 - 250 - 251 252 253 254 255 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 250 · Vezi mai mult »

268

In limbajul de cartier, expresia "268", adesea folosita in versurile rapperilor contemporani, reprezinta o expresie teoretic vulgara, cu provenienta aflata in anii '90-'05.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 268 · Vezi mai mult »

270

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 220 Anii 230 Anii 240 Anii 250 Anii 260 - Anii 270 - Anii 280 Anii 290 Anii 300 Anii 310 Anii 320 Ani: 265 266 267 268 269 - 270 - 271 272 273 274 275 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 270 · Vezi mai mult »

275

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 220 Anii 230 Anii 240 Anii 250 Anii 260 - Anii 270 - Anii 280 Anii 290 Anii 300 Anii 310 Anii 320 Ani: 270 271 272 273 274 - 275 - 276 277 278 279 280 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 275 · Vezi mai mult »

278

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 220 Anii 230 Anii 240 Anii 250 Anii 260 - Anii 270 - Anii 280 Anii 290 Anii 300 Anii 310 Anii 320 Ani: 273 274 275 276 277 - 278 - 279 280 281 282 283 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 278 · Vezi mai mult »

280

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 230 Anii 240 Anii 250 Anii 260 Anii 270 - Anii 280 - Anii 290 Anii 300 Anii 310 Anii 320 Anii 330 Ani: 275 276 277 278 279 - 280 - 281 282 283 284 285 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 280 · Vezi mai mult »

283

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al II-lea - Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea Decenii: Anii 230 Anii 240 Anii 250 Anii 260 Anii 270 - Anii 280 - Anii 290 Anii 300 Anii 310 Anii 320 Anii 330 Ani: 278 279 280 281 282 - 283 - 284 285 286 287 288 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 283 · Vezi mai mult »

306

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 250 Anii 260 Anii 270 Anii 280 Anii 290 - Anii 300 - Anii 310 Anii 320 Anii 330 Anii 340 Anii 350 Ani: 301 302 303 304 305 - 306 - 307 308 309 310 311 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 306 · Vezi mai mult »

315

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 260 Anii 270 Anii 280 Anii 290 Anii 300 - Anii 310 - Anii 320 Anii 330 Anii 340 Anii 350 Anii 360 Ani: 310 311 312 313 314 - 315 - 316 317 318 319 320 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 315 · Vezi mai mult »

320

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 270 Anii 280 Anii 290 Anii 300 Anii 310 - Anii 320 - Anii 330 Anii 340 Anii 350 Anii 360 Anii 370 Ani: 315 316 317 318 319 - 320 - 321 322 323 324 325 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 320 · Vezi mai mult »

325

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 270 Anii 280 Anii 290 Anii 300 Anii 310 - Anii 320 - Anii 330 Anii 340 Anii 350 Anii 360 Anii 370 Ani: 320 321 322 323 324 - 325 - 326 327 328 329 330 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 325 · Vezi mai mult »

327

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 270 Anii 280 Anii 290 Anii 300 Anii 310 - Anii 320 - Anii 330 Anii 340 Anii 350 Anii 360 Anii 370 Ani: 322 323 324 325 326 - 327 - 328 329 330 331 332 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 327 · Vezi mai mult »

330

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 280 Anii 290 Anii 300 Anii 310 Anii 320 - Anii 330 - Anii 340 Anii 350 Anii 360 Anii 370 Anii 380 Ani: 325 326 327 328 329 - 330 - 331 332 333 334 335 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 330 · Vezi mai mult »

331

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 280 Anii 290 Anii 300 Anii 310 Anii 320 - Anii 330 - Anii 340 Anii 350 Anii 360 Anii 370 Anii 380 Ani: 326 327 328 329 330 - 331 - 332 333 334 335 336 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 331 · Vezi mai mult »

340

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 290 Anii 300 Anii 310 Anii 320 Anii 330 - Anii 340 - Anii 350 Anii 360 Anii 370 Anii 380 Anii 390 Ani: 335 336 337 338 339 - 340 - 341 342 343 344 345 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 340 · Vezi mai mult »

341

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 290 Anii 300 Anii 310 Anii 320 Anii 330 - Anii 340 - Anii 350 Anii 360 Anii 370 Anii 380 Anii 390 Ani: 336 337 338 339 340 - 341 - 342 343 344 345 346 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 341 · Vezi mai mult »

354

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 300 Anii 310 Anii 320 Anii 330 Anii 340 - Anii 350 - Anii 360 Anii 370 Anii 380 Anii 390 Anii 400 Ani: 349 350 351 352 353 - 354 - 355 356 357 358 359 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 354 · Vezi mai mult »

356

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 300 Anii 310 Anii 320 Anii 330 Anii 340 - Anii 350 - Anii 360 Anii 370 Anii 380 Anii 390 Anii 400 Ani: 351 352 353 354 355 - 356 - 357 358 359 360 361 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 356 · Vezi mai mult »

360

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 310 Anii 320 Anii 330 Anii 340 Anii 350 - Anii 360 - Anii 370 Anii 380 Anii 390 Anii 400 Anii 410 Ani: 355 356 357 358 359 - 360 - 361 362 363 364 365 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 360 · Vezi mai mult »

365

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 310 Anii 320 Anii 330 Anii 340 Anii 350 - Anii 360 - Anii 370 Anii 380 Anii 390 Anii 400 Anii 410 Ani: 360 361 362 363 364 - 365 - 366 367 368 369 370 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 365 · Vezi mai mult »

372

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 320 Anii 330 Anii 340 Anii 350 Anii 360 - Anii 370 - Anii 380 Anii 390 Anii 400 Anii 410 Anii 420 Ani: 367 368 369 370 371 - 372 - 373 374 375 376 377 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 372 · Vezi mai mult »

387

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al III-lea - Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea Decenii: Anii 330 Anii 340 Anii 350 Anii 360 Anii 370 - Anii 380 - Anii 390 Anii 400 Anii 410 Anii 420 Anii 430 Ani: 382 383 384 385 386 - 387 - 388 389 390 391 392 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 387 · Vezi mai mult »

4

Anul 4 a fost un an care a început într-o zi de marți sau miercuri, după calendarul iulian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 4 · Vezi mai mult »

411

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 360 Anii 370 Anii 380 Anii 390 Anii 400 - Anii 410 - Anii 420 Anii 430 Anii 440 Anii 450 Anii 460 Ani: 406 407 408 409 410 - 411 - 412 413 414 415 416 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 411 · Vezi mai mult »

413

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 360 Anii 370 Anii 380 Anii 390 Anii 400 - Anii 410 - Anii 420 Anii 430 Anii 440 Anii 450 Anii 460 Ani: 408 409 410 411 412 - 413 - 414 415 416 417 418 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 413 · Vezi mai mult »

430

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 380 Anii 390 Anii 400 Anii 410 Anii 420 - Anii 430 - Anii 440 Anii 450 Anii 460 Anii 470 Anii 480 Ani: 425 426 427 428 429 - 430 - 431 432 433 434 435 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 430 · Vezi mai mult »

431

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 380 Anii 390 Anii 400 Anii 410 Anii 420 - Anii 430 - Anii 440 Anii 450 Anii 460 Anii 470 Anii 480 Ani: 426 427 428 429 430 - 431 - 432 433 434 435 436 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 431 · Vezi mai mult »

435

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 380 Anii 390 Anii 400 Anii 410 Anii 420 - Anii 430 - Anii 440 Anii 450 Anii 460 Anii 470 Anii 480 Ani: 430 431 432 433 434 - 435 - 436 437 438 439 440 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 435 · Vezi mai mult »

444

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 390 Anii 400 Anii 410 Anii 420 Anii 430 - Anii 440 - Anii 450 Anii 460 Anii 470 Anii 480 Anii 490 Ani: 439 440 441 442 443 - 444 - 445 446 447 448 449 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 444 · Vezi mai mult »

475

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 420 Anii 430 Anii 440 Anii 450 Anii 460 - Anii 470 - Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 Ani: 470 471 472 473 474 - 475 - 476 477 478 479 480 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 475 · Vezi mai mult »

478

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 420 Anii 430 Anii 440 Anii 450 Anii 460 - Anii 470 - Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 Ani: 473 474 475 476 477 - 478 - 479 480 481 482 483 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 478 · Vezi mai mult »

485

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 430 Anii 440 Anii 450 Anii 460 Anii 470 - Anii 480 - Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 Anii 530 Ani: 480 481 482 483 484 - 485 - 486 487 488 489 490 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 485 · Vezi mai mult »

51

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul I î.Hr. - Secolul I - Secolul al II-lea Decenii: Anii 0 Anii 10 Anii 20 Anii 30 Anii 40 - Anii 50 - Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 Anii 100 Ani: 46 47 48 49 50 - 51 - 52 53 54 55 56 ---- 51 (LI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 51 · Vezi mai mult »

525

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 470 Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 - Anii 520 - Anii 530 Anii 540 Anii 550 Anii 560 Anii 570 Ani: 520 521 522 523 524 - 525 - 526 527 528 529 530 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 525 · Vezi mai mult »

529

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 470 Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 - Anii 520 - Anii 530 Anii 540 Anii 550 Anii 560 Anii 570 Ani: 524 525 526 527 528 - 529 - 530 531 532 533 534 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 529 · Vezi mai mult »

65

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul I î.Hr. - Secolul I - Secolul al II-lea Decenii: Anii 10 Anii 20 Anii 30 Anii 40 Anii 50 - Anii 60 - Anii 70 Anii 80 Anii 90 Anii 100 Anii 110 Ani: 60 61 62 63 64 - 65 - 66 67 68 69 70 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 65 · Vezi mai mult »

80

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul I î.Hr. - Secolul I - Secolul al II-lea Decenii: Anii 30 Anii 40 Anii 50 Anii 60 Anii 70 - Anii 80 - Anii 90 Anii 100 Anii 110 Anii 120 Anii 130 Ani: 75 76 77 78 79 - 80 - 81 82 83 84 85 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 80 · Vezi mai mult »

84

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul I î.Hr. - Secolul I - Secolul al II-lea Decenii: Anii 30 Anii 40 Anii 50 Anii 60 Anii 70 - Anii 80 - Anii 90 Anii 100 Anii 110 Anii 120 Anii 130 Ani: 79 80 81 82 83 - 84 - 85 86 87 88 89 ----.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 84 · Vezi mai mult »

980

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea Decenii: Anii 930 Anii 940 Anii 950 Anii 960 Anii 970 - Anii 980 - Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 Anii 1020 Anii 1030 Ani: 975 976 977 978 979 - 980 - 981 982 983 984 985 ---- Anul 980 (CMLXXX) a fost un an al calendarului gregorian.

Nou!!: Filosofia antică greco-romană și 980 · Vezi mai mult »

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »